INTERVIU Bucşă, Gaz Sud: Descoperirile din Marea Neagră nu vor ieftini gazele pentru români

Potrivit acestuia, beneficiile pe care le va obţine România în urma acestor descoperiri nu se vor traduce prin facturi mai mici la gaze, ci prin creşterea exporturilor, venituri mai mari la bugetele locale, dezvoltarea infrastructurii din acele zone şi salarii mai mari pentru cei din sector.

Pe de altă parte, Bucşă consideră că piaţa gazelor din România nu este pregătită încă pentru liberalizare, iar, în cazul în care iernile vor fi grele, instituţiile de stat, precum şcolile şi spitalele, vor avea mari probleme cu plata facturilor.

Românii vor consuma în următorii ani din ce în ce mai puţine gaze, având în vedere preţurile în creştere, mai spune Bucşă.

El a arătat că până şi locuitorii din jurul Bucureştiului, care au venituri mai mari, au început să aibă restanţe şi să fie mai atenţi la facturi, ceea ce nu era cazul în urmă cu trei-patru ani.

Gaz Sud este al treilea operator de pe piaţa distribuţiei de gaze, cu activităţi în jurul Bucureştiului (Moara Vlăsiei, Gruiu, Ciolpani, Pantelimon, Snagov, Cornetu, Bolintin), în vestul ţării, în Târgu Jiu, Piteşti, Târgovişte, Mizil. Totodată, compania a câştigat licitaţiile organizate în 2008 şi 2011 pentru concesiuni în localităţile Dărăşti, Grădiştea, Cernica, Dascălu, Moieciu şi Ciulniţa.

AGERPRES: Cum a fost anul 2014 pentru Gaz Sud?

Alexandru Bucşă: În prima parte a acestui an, noi am făcut un pas mare în industria distribuţiei de gaze. Aşa cum ştiţi, noi am preluat în decembrie Petrom Distribuţie Gaze, actualmente Premier Energy, şi am devenit un grup mare. Suntem acum pe locul trei ca operator de distribuţie de gaze, după ce Congaz a dispărut ca entitate, fiind preluată de Gaz de France.

Acum suntem într-o etapă de maturizare, clienţii noi sunt destul de puţini, iar volumele de vânzări, destul de fixe. Deci nu prea ai cum să dezvolţi activitatea şi trebuie să mergi mai mult pe reducere de costuri. Faţă de ceea ce estimaserăm noi, în primele şase luni vânzările au fost mai mici cu circa 7% pentru Gaz Sud, în schimb în zonele unde activează Premier Energy am avut ocazia să mai semnăm contracte cu clienţi mai mari, aşa că am avut, la şase luni, un plus de 9% la volumul de gaze vândut, ceea ce este foarte bine. Una peste alta, am fost undeva la un plus de 2% în primele şase luni.

În schimb, în întreaga economie, consumul industrial a scăzut şi aşa se şi explică aceste comentarii care apar în presă, de tipul ‘România nu mai are nevoie de gaze de import’, pentru că producţia internă e suficientă pentru a ţine, în condiţii normale, consumul naţional.

AGERPRES: Şi vă aşteptaţi să scadă în continuare consumul?

Alexandru Bucşă: Pe următoarele şase luni, nu, ne aşteptăm să fie cam la acelaşi nivel, nici să crească, nici să scadă, ne aşteptăm să avem volume de vânzări de 100 de milioane de metri cubi pe an.

Estimez totuşi că, în următorii ani, consumul va scădea. Şi va scădea în zonele unde s-a atins nivelul de maturizare. Unde nu mai am posibilitatea să am clienţi noi. Fiecare client este din ce în ce mai atent cu buzunarul lui, cu factura de gaze, consumă din ce în ce mai puţin. Nu mai ţii centrala pornită toată ziua, ci doar câteva ore. Se observă foarte multe tendinţe de acest gen. Industria mare consumatoare de gaze, după cum aţi văzut, dispare uşor-uşor. Deci estimez că volumele de gaze vor scădea.

Dar este posibil ca, într-o anumită zonă din România, să se facă un parc industrial. Ei bine, acolo vor creşte vânzările. Dar într-o zonă precum Bucureştiul, unde nu apare nimic nou, volumele vor scădea. Iar tu, ca operator de gaze, nu prea ai ce face, te duci încet şi sigur.

AGERPRES: În acest caz, singura soluţie este umblaţi la partea de cheltuieli?

Alexandru Bucşă: Exact. Este singura alternativă pe care o au operatorii de gaze.

AGERPRES: Care sunt zonele din România cu cel mai mare potenţial de creştere?

Alexandru Bucşă: Putem vorbi de vestul şi nord-vestul ţării, chiar şi de zona Târgu Jiu. Sunt zone care încă nu sunt mature şi care încă se mai dezvoltă.

AGERPRES: Dar zonele cu scăderi?

Alexandru Bucşă: Spre Bucureşti, în părţile acestea. Sunt concesiuni care merg foarte bine astăzi, cum ar fi Snagov, Bolintin, dar per total se vede că lumea începe să consume mai puţin, că sunt restanţe mai mari la plata gazelor. Conceptul de case mari care consumă mult a rămas în vigoare şi astăzi, dar sunt probleme. Sunt proprietari care încălzesc din ce în ce mai puţin casele sau plătesc din ce în ce mai greu facturile. Foarte multe piscine sunt încălzite cu apă caldă de la centrala pe gaze, de exemplu. Acum trei-patru ani nu se puneau aceste probleme. Gazul era mai ieftin, acum este mai scump şi se vede. Media de consum pe client scade de la an la an.

AGERPRES: Este pregătită piaţa de gaze pentru liberalizare? Este liberalizarea un lucru bun?

Alexandru Bucşă: Eu nu cred nici că e bun, nici că e rău, ci că este necesar. Am fost obligaţi să facem asta, pentru că ne-am luat nişte angajamente. Încă ceva: cred că nu se putea fără această liberalizare. Nu e bună deloc, dar trebuia să ajungem în rândul lumii.

AGERPRES: De ce nu e bună?

Alexandru Bucşă: Pentru că preţurile vor creşte, economia va fi pusă pe butuci, iar, dacă va veni o iarnă grea, vor fi drame sociale pe aici. Gândiţi-vă la spitale, la creşe, la şcoli. Sunt de stat, iar, dacă aceste obiective, care consumă gaze la greu, vor întârzia plata, eu în mod normal nu am cum să întrerup furnizarea de gaze, dar dacă nu plătesc gazul în avans furnizorul meu imediat opreşte gazul. Iar acest lucru va fi pregnant pe perioada iernii. Toate aceste instituţii acumulează datorii mari, care se sting cu un plan de eşalonare până în vara anului următor, de aici costuri suplimentare, furnizorii mei îmi dau gaze mai scumpe şi intrăm într-un carusel.

AGERPRES: Dar avantaje nu vedeţi în liberalizare? O să ajungă un consumator să obţină un preţ mai bun dacă stă la masă cu mai mulţi furnizori şi negociază? Este posibil aşa ceva?

Alexandru Bucşă: Este posibil, dar să vă explic ce înseamnă asta. Astăzi, preţul este reglementat, ceea ce înseamnă controlat, ceea ce înseamnă mic. Mă întrebaţi aşa: când preţul o să fie foaaaarte mare, nu-i aşa că clientul va avea posibilitatea să aleagă între zece furnizori care vând de la la foarte scump la foarte foarte foarte scump? Răspunsul este ‘da’, dar unde e avantajul? Azi îl iei cu 80 de lei pe MWh, mâine o să-l iei cu 110 şi 113. Care-i avantajul? Niciunul.

AGERPRES: Puteam să mai amânăm liberalizarea?

Alexandru Bucşă: Eu zic că da. La consumul de azi, când nu ai nevoie de gaz de import şi în perspectiva în care o să vină din ce în ce mai mulţi producători locali de gaze mici şi foarte mici, oferta de gaze de pe piaţă va fi din ce în ce mai mare. Deci din acest punct de vedere, ar putea fi posibil să găseşti gaze la preţ mic.

AGERPRES: Cum vă afectează decizia ca producătorii şi furnizorii să vândă obligatoriu pe bursă o parte din volume?

Alexandru Bucşă: Experienţa noastră cu bursa este una bună. Am tranzacţionat gaze pe bursă, am câştigat pe bursă contracte de furnizare gaze foarte bune, clienţii au fost exemplari, şi-au plătit facturile, totul foarte ok. Pe bursă, dacă ai bani, poţi să te duci să cumperi gaze la un preţ mai bun.

AGERPRES: Aveţi dialoguri cu autorităţile când se iau astfel de decizii? Vă consultă înainte?

Alexandru Bucşă: Avem dialoguri cu autorităţile, dar, mai bine zis, avem monologuri. Să nu vă închipuţi că cineva ţine cont de ceea ce credem noi. Dialogul constă în faptul că ne informează, de genul ‘o să fie’, ‘o să cerem’, ‘o să trebuiască’, ce responsabilităţi vom mai avea. Chiar dacă ne cer păreri, nu ţine nimeni cont de ele. Când a fost introdusă taxa de stâlp, toată lumea a ţipat în cor: distrugeţi industria! Aici e o chestiune care ţine de cât de rapid eşti să te conformezi la o situaţie, nu ce poţi să faci să schimbi situaţia, ci să te adaptezi. Cauţi variante de supravieţuire. Taxa pe stâlp ne-a omorât, de exemplu.

AGERPRES: Cât aţi plătit?

Alexandru Bucşă: În jur de un milion de euro pe toate trei companiile din grup (Gaz Sud, Premier Energy şi Grup Dezvoltare Reţele – n.r.), ceea ce este mult, la o cifră de afaceri de 30 de milioane de euro. Iar taxa aceasta se va duce cu siguranţă în factura consumatorilor, e o chestie de timp, nu de ‘dacă’.

AGERPRES: Credeţi că o să însemne ceva pentru consumatorii români noile gaze din Marea Neagră, din punctul de vedere al preţului?

Alexandru Bucşă: Nu. Sper din tot sufletul ca din un zăcământ nou de gaze naturale, odată descoperit, măcar România în ansamblu să aibă un câştig. Zona respectivă să crească economic prin salarii mai bune date oamenilor de acolo, prin taxele date la bugetele locale de operatorul din zonă. La asta mă gândesc, la efecte secundare pozitive. La faptul că România poate deveni un exportator net, să aibă de câştigat bani. Dar pentru clientul final, nu. Clientul final va plăti acel preţ liberalizat, de la foarte mare la foarte foarte mare, şi are dreptul să aleagă. Dar dacă cumva ne închipuim că va fi o supraofertă de gaze pe piaţa din România şi o să scadă preţul în România, nu va fi aşa.

Probabil orice investiţie este foarte profitabilă ca să poţi să exporţi gazul dacă preţul de afară este mai mare. Şi atunci o să se facă multe ţevi şi o să se exporte, ceea ce vrea să facă OMV acum. Deci asta se va întâmpla, se va face capacitatea logistică de export, iar preţul în ţară nu o să scadă. De ce? Pentru că Uniunea Europeană are tot interesul să aibă un consumator de gaze pe care se poate baza şi să nu mai depindă atâta de gazul rusesc.

Dar, măcar pe plan local, România va avea rezultate pozitive. Cum, de exemplu, se întâmplă cu Dacia Piteşti. Înseamnă că iei Dacia mai ieftină dacă se produce în România? Nu, dar ţara a făcut exporturi, muncitorii sunt bine plătiţi, zona s-a ridicat cât de cât, infrastructura se pune la punct. Acestea sunt efectele pozitive.