INTERVIU Christian von Albrichsfeld, Continental România: „Putem oferi astăzi tot ce este necesar pentru a produce mașini electrice, dar trebuie să ne asigurăm că piața își dorește asta”

Christian von Albrichsfeld, șeful grupului Continetal în România, are în subordine cinci divizii, șapte unităţi de producţie și patru centre de inginerie din Timişoara, Sibiu, Carei, Nădab, Brașov şi Iaşi. Până în 2021, compania germană a investit aici circa două miliarde de euro și, la finalul anului trecut, avea 20.100 de angajați, valoare care o plasa printre cei mai mari angajatori privați.

Care sunt, în prezent, principalele ținte pe care le aveți la Continental?

Ne concentrăm acum pe dezvoltarea de mașini autonome definite prin software. Într-o mașină sunt circa 100 de componente care au câte un controller. Dacă comparăm mașinile cu un laptop sau un telefon vedem că și dacă schimbăm aparatul respectiv putem păstra în cel nou aplicațiile dorite și contactele din agendă. Asta înseamnă în viziunea noastră „software defined”. Asta este direcția în care merg lucrurile în zilele noastre. Astăzi, dacă achiziționați o mașină, de multe ori navigația este mai veche decât telefonul inteligent pe care îl dețineți. Ce vreau să spun este că structura mașinii se schimbă total. Ea trebuie privită din perspectiva unui utilizator care vrea să aibă la dispoziție niște funcționalități. Totul se schimbă extrem de rapid. După ce 100 de ani am produs mașini pentru a simplifica mobilitatea, acum mergem spre digitalizare și sustenabilitate. În plus, și cel mai greu, este să aplici strategia pe așa-numitul „value chain”, adică schimbarea să fie făcută de toți furnizorii noștri. Dacă eu iau acum o baterie n-am idee ce metale rare sunt în ea, de unde sunt extrase și în ce condiții. Noi ne dorim să realizăm o schimbare pe întregul „value chain” mult mai repede de 2050.

Sunteți în plină dezvoltare în România. În ciuda problemelor industriei auto tocmai v-ați mutat într-o nouă clădire.

Ne-am mutat de curând în această clădire concepută astfel încât să putem lucra în cele mai bune condiții. Am cumpărat și terenul din spatele noilor construcții pentru a ne putea extinde în viitor. Vrem ca angajații noștri să aibă un loc în care să vrea să lucreze și să colaboreze. În noua clădire încă lipsește o parte din mobilier pentru că este blocat în porturile din China din cauza problemelor din transporturi. Încă ne așezăm, ca să spun așa.

Ce va însemna Continental România în următorii ani? Ce planuri aveți?

În ultima perioadă am angajat anual circa 1.000 de oameni. Și lucrurile cred că vor rămâne în această direcție. Acum a apărut acestă criză care schimbă lucrurile foarte mult pentru că piața mondială pentru mașini este afectată grav. Nu cred că piața auto mondială merge mai bine anul acesta decât în cel trecut, marcat de pandemie. În cel mai bun an, la nivel mondial se produceau circa 90 de milioane de mașini. Acum suntem la doar vreo 70 de milioane. E limpede că dacă ai o piață cu 20% mai mică nu ai cum să atingi aceleași venituri. În privința României este însă foarte clar că ne dorim să creștem și mai mult.

Cum v-a afectat criza de semiconductori?

Este o criză care afectează mai multe domenii, nu doar cel auto. Și telefoanele mobile sau laptop-urile, de exemplu, sunt în aceeași situație. Așa cum ați aflat, unii spun că pentru un cadou de Crăciun e mai bine să cumperi acum decât în decembrie pentru că e posibil să nu primești la timp produsul dorit. Revenind la industria auto, fiecare companie își adaptează planul de afaceri aproape zilnic în funcție de componentele de care poate face rost. Sunt producători de mașini care au fost nevoiți să oprească temporar fabricile. Parcă uzina Opel din Eisenach anunța că va sta oprită până de Crăciun din cauza lipsei de semiconductori. Asta e situația cu care ne confruntăm. De exemplu, chiar dacă tu reușești să faci rost de semiconductori și te apuci să produci pentru un client conform contractului, acesta te sună și îți spune că nu are nevoie de ce îi trimiți tu pentru că îi lipsesc alte componente și nu poate produce mașina. Vreau să spun că trebuie să ne adaptăm zilnic conform unui plan industrial care depinde de ceea ce primești de la furnizor și de ceea ce are nevoie clientul tău. Trebuie luate decizii în fiecare zi. Problemele merg și către zona de dezvoltare de produse, pentru că, în lipsa unor componente, încercăm să găsim soluții pentru a le înlocui cu altele care sunt disponibile.

Ați fost nevoiți din această cauză să opriți producția și la uzinele Continental din România?

Până acum nu s-a pus problema să închidem activitatea la uzinele din România. Dar am redus uneori producția chiar dacă am fi putut produce mai mult.

Criza semiconductorilor, pandemia, noile reglementări și prețurile în creștere ale materiei prime au majorat puternic prețurile mașinilor. La Continental ce impact au avut? Ați majorat prețurile pentru clienții dumneavoastră?

Noi avem contracte care ne obligă să livrăm la un anumit preț. Desigur, când diferențele de costuri sunt foarte mari discutăm cu clienții noștri pentru a găsi soluții. Încercăm să identificăm tendințele de pe piață și să schimbăm contractele acolo unde e nevoie.

Evidenta scumpire a mașinilor noi este pusă de producători pe seama prețului crescut al componentelor. Cumva, se pasează responsabilitatea.

Depinde cum sunt făcute contractele cu fiecare client în parte. Dacă se majorează prețul unui anumit metal pe bursă, singur că toate componentele care conțin acel metal costă mai mult.

Producătorii auto vorbesc aproape la unison despre electrificarea iminentă a tuturor mașinilor. Cum se vede asta de la nivelul unui furnizor de tehnologie și componente precum Continental?

Electromobilitatea are un scop. E o tehnologie mai sustenabilă. Dar pe lângă mașini electrice, avem nevoie și de utilizarea unei energii provenită din surse regenerabile. E nevoie de electricitate care nu e produsă prin arderea de combustibili fosili. În orașe, acolo unde deplasările sunt scurte, mașinile electrice sunt foarte bune, dar trebuie să fim deschiși și pentru alternative în cazul deplasărilor mai lungi. Există, de exemplu, soluții de alimentare a mașinilor cu hidrogen. Eu văd acum că electromobilitatea este împinsă foarte mult de politicieni însă nu cred că asta acoperă toate modalitățile de deplasare. De exemplu, un TIR care trebuie să meargă zile la rând pentru a ajunge până în Germania nu văd cum ar putea funcționa doar pe baza energiei electrice. Trebuie să fim deschiși la alternative care, poate, sunt chiar mai puțin poluante decât energia electrică. Mai ales că, așa cum spuneam, trebuie să ne asigurăm că energia utilizată este verde. Nu mai vorbesc despre infrastructură. De la cea clasică – șosele, autostrăzi, până la cea de încărcare a mașinilor. Sunt o mulțime de probleme care trebuie rezolvate.

În acest context, credeți că programul european „Fit for 55” este realizabil până în 2030 – 2035? Puteți furniza producătorilor de mașini tehnologia și componentele necesare unei electrificări atât de rapide?

E mult de lucru. Cred că noi putem furniza tot ce e nevoie – în afară de baterii, acestea nefiind în competența noastră – dar problema e mult mai amplă. E vorba de infrastructură, de modalitățile de producere a energiei etc. Noi putem oferi astăzi tehnologia necesara pentru a produce mașini electrice, dar trebuie să ne asigurăm că piața își dorește asta și că într-un anumit termen vom avea, pe lângă mașini nepoluante, energie nepoluantă care să le alimenteze. Tot sistemul trebuie să fie sustenabil, nu doar mașinile.