Oficialul european a subliniat că lucrurile s-au schimbat foarte mult în România ‘şi s-au schimbat în bine faţă de anul 2010’, pentru că ţara a fost într-un plin proces de transformare şi de evoluţie.
Pe de altă parte, comisarul pentru Agricultură speră ca România să deţină, în următorii 3-5 ani, cel puţin câteva zeci de produse tradiţionale înregistrate şi protejate la nivel european, produse prin care s-ar putea crea o pepinieră cu adevărat potenţial economic.
Sfatul comisarului Dacian Cioloş la final de mandat pentru agricultorii români: să folosească cât mai bine şi într-un mod pe deplin conştient conţinutul Politicii Agricole Comune şi ‘să nu aştepte de la alţii să le spună ce să facă’.
AGERPRES: Cum s-a văzut România din poziţia de comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală pentru 28 de state?
Dacian Cioloş: Din perspectiva mea s-a văzut cel mai bine. Am fost cu ochii pe România în toată această perioadă din toate punctele de vedere pentru că am fost preocupat de modul cum evoluează lucrurile în România, de modul cum foloseşte instrumentele şi politicile comunitare şi vorbesc aici dincolo de Politica Agricolă Comună. Sigur că m-a interesat tot ceea ce se întâmplă în toate celelalte domenii. România, prin ochii mei, a fost într-un plin proces de transformare şi de evoluţie. Din punctul meu de vedere lucrurile s-au schimbat foarte mult şi s-au schimbat în bine faţă de anul 2010. Am impresia că România este mult mai conştientă că este stat membru şi că este aşteptată să joace un rol activ în ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană din perspectiva politică, diplomatică şi economică.
AGERPRES: Aţi participat la reformarea Politicii Agricole Comune. Ce urmează în sectorul agricol în următorii şapte ani?
Dacian Cioloş: Ceea ce s-a decis în reforma PAC va trebui aplicat în următorii ani şi acest lucru se va întâmpla, dar în acelaşi timp în anii 2017-2018 este foarte posibil, şi eu am recomandat, să aibă loc anumite ajustări şi o revizuire a anumitor elemente din PAC reformată, pentru că am introdus câteva elemente noi. Trebuie văzut cum se comportă aceste elemente noi pe teren şi va fi nevoie să fie ajustate astfel încât rezultatele să fie cât mai bune. Practic, ceea ce s-a decis la nivel politic, trebuie să fie cât mai adaptat la nevoile din teren. Sigur că din această perspectivă, următoarea reformă va avea loc în 2020. Urmează să vedem cum vor evolua lucrurile şi în agricultura din Uniunea Europeană. Ceea ce se va întâmpla la nivel internaţional, cu siguranţă va afecta şi conţinutul viitoarei reforme, dar în primul rând cred că va depinde de modul cum vor reacţiona atât agricultorii cât şi cetăţenii europeni la ceea ce s-a făcut până acum.
AGERPRES: Nu credeţi că vom bate pasul pe loc?
Dacian Cioloş: Nu avem cum, pentru că după cum vedeţi, în agricultură dacă batem pasul pe loc suntem taxaţi. Şi dacă mă uit în trecut, PAC s-a reformat odată la 7 ani, odată la 10 ani, şi cu siguranţă se va întâmpla şi pe viitor şi este un proces firesc până la urmă. Nu este reformată pentru că s-a făcut ceva greşit în trecut ci pentru că lucrurile au evoluat şi atunci şi conţinutul politicilor publice trebuie să evolueze.
AGERPRES: Aţi încurajat ieşirea produselor tradiţionale româneşti în Europa. România a rămas în continuare doar cu un singur produs protejat la nivel european, Magiunul de Prune Topoloveni. De ce credeţi că nu au reuşit şi alţi producători să-şi înregistreze produsele?
Dacian Cioloş: Din păcate, neîncrederea aceasta frânează nevoia de discuţii în comun pentru a pregăti susţinerea, promovarea şi înregistrarea unor astfel de produse. Din câte ştiu eu sunt în lucru, în stadiu avansat, câteva produse care ar urma să poată fi înregistrate cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) sau cu Denumire de Origine Protejată (DOP). Sper să nu mai vorbim de un singur produs, ci de câteva produse. Eu cred că, în următorii 3-5 ani, ar trebui să fie cel puţin câteva zeci de produse să fie înregistrate. De asemenea, cred că prin ceea ce a început să facă Ministerul Agriculturii cu noua legislaţie, se realizează deja un prim filtru printre aşa zisele produse tradiţionale multiplicate cu miile. Cu cele care vor rămâne, câteve zeci sau sute de produse tradiţionale româneşti, s-ar putea crea o pepinieră a unor produse cu adevărat potenţial economic, pentru că nu are rost să faci un efort de a înregistra un produs dacă te gândeşti doar la piaţa locală. Un produs cu protecţie europeană, indicaţie geografică europeană sau denumire de origine ar trebui să aibă deja şi un potenţial de piaţă pentru a intra pe piaţa europeană şi chiar pe piaţa mondială. Cred că din aceste câteva produse tradiţionale înregistrate să iasă câteva zeci care şi cu sprijin şi cu asistenţă din partea ministerului şi a asociaţiilor neguvernamentale interesate de domeniul acesta să poată să fie protejate la nivel european.
AGERPRES: Ce sfaturi le-aţi da agricultorilor români?
Dacian Cioloş: Să folosească cât mai bine şi într-un mod pe deplin conştient conţinutul PAC. Să nu aştepte de la alţii să le spună ce să facă. Au în PAC o serie de instrumente, împreună cu autorităţile publice din România, sper eu să ştie le folosească ca să îi vedem printre cei din fruntea industriei agroalimentare şi a sectorului agricol din Uniunea Europeană. Sunt perspective foarte bune pentru agricultură. România are şansă pentru că are încă un potenţial natural, care nu este suficient valorificat în agricultură şi care poate duce la o creştere a competitivităţii agriculturii faţă de alte agriculturi din Uniunea Europeană. O să se deschidă alte perspective importante şi de export a UE către alte pieţe din lume şi aici, dacă agricultura din România va înregistra această creştere, care este atât de aşteptată, şi România va putea să beneficia de acest potenţial.