INTERVIU Corina Creţu: România a îndeplinit doar o parte dintre „pre-condiţiile” pentru accesarea fondurilor pentru 2014-2020

Corina Creţu consideră că Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) al Comisiei Europene ‘a încurajat atât România, cât şi Bulgaria să facă progrese importante în privinţa statului de drept şi a luptei împotriva corupţiei’, nedorind să se pronunţe însă ‘în legătură cu oportunitatea menţinerii sau ridicării acestui mecanism mai înainte de a consulta raportul (n.r. – Comisiei Europene) care va fi publicat foarte curând’.

Comisarul european îşi exprimă de asemenea speranţa că ‘progresele înregistrate de România în ultimii ani’ vor convinge ţările care se opun aderării României la spaţiul Schengen ‘să-şi reconsidere veto-ul’.

Corina Creţu mai afirmă că România a îndeplinit numai o parte dintre pre-condiţiile pentru accesarea fondurilor pentru perioada 2014-2020: ‘masterplanul de transporturi nu este adoptat în varianta finală, pentru achiziţiile publice planul de acţiune pentru realizarea strategiei este în curs de aplicare, iar pentru administraţie publică avem deja o strategie, dar rămâne să vedem cum va fi aplicată’.

Ea subliniază totodată că ‘existenţa acestor planuri este doar o parte a pre-condiţiei’ şi că ‘la fel de importantă este punerea în practică a acestor planuri astfel încât ele să producă efecte concrete în viaţa de zi cu zi a instituţiilor şi a cetăţenilor’, atrăgând atenţia că ‘neîndeplinirea acestor pre-condiţii poate duce în 2016 la suspendarea unor plăţi sau chiar a totalităţii plăţilor intermediare de către Comisie’.

Comisarul european consideră că prioritatea sa pentru 2015 este Task Force-ul creat la nivelul Directoratului General pentru Politici Regionale şi dedicat statelor membre cu probleme de absorbţie a fondurilor. ‘Atât eu, în calitate de comisar, cât şi Directoratul General vom face tot ce ţine de noi pentru a ajuta aceste ţări să investească o parte cât mai mare din fondurile rămase din perioada 2007-2013. Sigur că nu putem facem minuni şi, mai ales, nu putem face într-un an ce nu s-a făcut în şase ani, dar eu cred că acolo unde este voinţă, vom găsi şi o cale pentru a reuşi’, afirmă Corina Creţu.

Agerpres: Care sunt priorităţile dumneavoastră în calitate de comisar european pentru politică regională, în timpul preşedinţiei letone a Consiliului UE, şi cum se împletesc ele cu priorităţile preşedinţiei letone?

Corina Creţu: Priorităţile Comisiei Juncker în ce priveşte politica de coeziune se suprapun perfect cu priorităţile noii preşedinţii letone: impulsionarea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă. Atât Consiliul, cât şi Comisia sunt interesate să asigure un început cât mai rapid şi cât mai de succes al noilor programe operaţionale pentru perioada 2014-2020. Mă bucur să spun că suntem pe drumul cel bun în această privinţă: în 2014 am adoptat mai mult de jumătate dintre noile programele operaţionale. 90% dintre acestea au fost adoptate în cele două luni de la preluarea mandatului. A fost un efort extraordinar de echipă, pentru care le mulţumesc colegilor mei.

În ce mă priveşte, prioritatea zero pentru 2015 este acest Task Force pe care l-am creat la nivelul Directoratului General pentru Politici Regionale, dedicat statelor membre cu probleme de absorbţie a fondurilor. Atât eu, în calitate de comisar, cât şi Directoratul General vom face tot ce ţine de noi pentru a ajuta aceste ţări să investească o parte cât mai mare din fondurile rămase din perioada 2007-2013. Sigur că nu putem facem minuni şi, mai ales, nu putem face într-un an ce nu s-a făcut în şase ani, dar eu cred că acolo unde este voinţă, vom găsi şi o cale pentru a reuşi.

AGERPRES: De portofoliul dvs. ţin şi strategiile macroregionale ale UE, precum Strategia UE pentru regiunea Dunării, din care face parte şi România, şi Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice, în care este implicată şi Letonia. Speraţi ca în timpul preşedinţiei letone aceste iniţiative să primească un impuls în termen de număr de proiecte comune şi de amploare a investiţiilor?

Corina Creţu: Strategiile macro-regionale figurează, de asemenea, între priorităţile noii preşedinţii letone şi sunt un subiect care mă preocupă foarte mult. În noiembrie am lansat la Bruxelles noua Strategie Macro-Regională a Regiunilor Adriatice şi Ionice, iar în decembrie am deschis conferinţa pregătitoare a viitoarei Strategii Macro-Regionale a Regiunilor Alpine. Al şaselea forum anual dedicat Strategiei UE pentru Regiunile Mării Baltice va avea loc în Letonia în iunie şi va da un un nou impuls dezvoltării acestor regiuni. Fireşte, Strategia Macro-Regională a Dunării mă preocupă în mod deosebit. În decembrie, împreună cu colega mea, comisarul pentru Transport Violeta Bulc, ne-am întâlnit cu miniştrii transporturilor ai ţărilor dunărene pentru a reînnoi parteneriatul în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de navigaţie pe Dunăre.

AGERPRES: Două dintre dosarele de maxim interes pentru România în ultimii ani au fost Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi aderarea la spaţiul Schengen. Statele care au deţinut preşedinţia Consiliului UE în ultimii ani au ezitat să facă o prioritate din aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, mai ales în condiţiile în care unele state occidentale au legat o decizie în acest sens de progresele în cadrul MCV. Speraţi ca Letonia să poată realiza progrese în dosarul aderării României la Schengen? Credeţi că există posibilitatea ca raportul din cadrul MCV din acest an să fie şi ultimul?

Corina Creţu: Fireşte, ca cetăţean român, mi-aş dori ca România să adere cât mai curând la spaţiul Schengen şi sper că preşedinţia letonă va aduce veşti bune pentru România pe acest subiect. Preşedintele Letoniei şi-a exprimat încă acum doi ani sprijinul pentru acest deziderat. Preşedintele Juncker şi-a reiterat, de asemenea, sprijinul în cadrul întâlnirii cu preşedintele (Klaus) Iohannis. Pe de altă parte, aderarea la spaţiul Schengen este o decizie colectivă şi politică şi, după cum bine ştiţi, deşi Comisia a stabilit că România îndeplineşte criteriile tehnice de aderare, există state membre care se opun acestei decizii. Nu ne rămâne decât să sperăm că progresele înregistrate de România în ultimii ani le vor convinge să-şi reconsidere veto-ul.

În ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare, ştiţi bine că m-am exprimat în trecut, în calitate de europarlamentar, împotriva unui mecanism care monitorizează doar două dintre cele 28 de state membre. Pe de altă parte, este evident că acest mecanism a încurajat atât România, cât şi Bulgaria să facă progrese importante în privinţa statului de drept şi a luptei împotriva corupţiei. N-aş vrea să mă pronunţ în legătură cu oportunitatea menţinerii sau ridicării acestui mecanism mai înainte de a consulta raportul care va fi publicat foarte curând. Tot ce pot să vă spun este că, dacă se va pune problema, va fi nevoie de o analiză şi de o decizie unanimă în cadrul Comisiei pentru ridicarea acestei monitorizări.

AGERPRES: Actuala perioadă de programare este prima în cadrul căreia accesarea fondurilor UE are la bază pentru toate statele membre un Acord de Parteneriat şi mai multe masterplanuri sectoriale. În calitate de comisar pentru politică regională, credeţi că România a întocmit în acest sens planuri şi documente care să garanteze că va putea utiliza de la început şi pe deplin fondurile UE, evitând startul ratat din exerciţiul financiar 2007-2013?

Corina Creţu: Într-adevăr, aceste masterplanuri constituie ceea ce se cheamă ‘condiţionalităţi ex ante’, adică pre-condiţii pentru accesarea fondurilor în perioada 2014-2020. România a îndeplinit o parte dintre aceste pre-condiţii, dar nu pe toate: masterplanul de transporturi nu este adoptat în varianta finală, pentru achiziţiile publice planul de acţiune pentru realizarea strategiei este în curs de aplicare, iar pentru administraţie publică avem deja o strategie, dar rămâne să vedem cum va fi aplicată. Ce vreau să subliniez este că existenţa acestor planuri este doar o parte a pre-condiţiei, într-adevăr, cea mai vizibilă şi cea mai uşor de verificat. Dar la fel de importantă este punerea în practică a acestor planuri astfel încât ele să producă efecte concrete în viaţa de zi cu zi a instituţiilor şi a cetăţenilor. De asemenea, după cum bine ştiţi, neîndeplinirea acestor pre-condiţii poate duce în 2016 la suspendarea unor plăţi sau chiar a totalităţii plăţilor intermediare de către Comisie.

AGERPRES: Anul 2015 este ultimul în care pot fi accesate fondurile UE pentru perioada 2007-2013. În condiţiile în care România a beneficiat deja de o derogare prin extinderea regulii N+3, este posibil ca ţara noastră să mai poată beneficia eventual de măsuri suplimentare de sprijin din partea Comisiei care să-i permită să limiteze gradul de dezangajare a fondurilor UE?

Corina Creţu: Aşa cum ştiţi, România, alături de alte state membre, a cerut Consiliului o extindere suplimentară a termenului final pentru perioada 2007-2013, iar răspunsul a fost unul negativ. Pe acest fond, ne rămâne să facem tot ce ţine de noi, de Comisie, pentru a accelera absorbţia fondurilor în cele 11 luni care au mai rămas. Le-am scris deja miniştrilor din cele opt ţări care au un risc serios de dezangajare şi am creat acest Task Force pentru a gestiona problema la niveul Comisiei. Task Force-ul a trimis deja misiuni în mai multe state membre pentru a analiza situaţia la faţa locului şi pentru a veni cu soluţii inovative. Încercăm să găsim măsuri pe care le putem lua pentru a accelera absorbţia, fără a schimba ‘regulile jocului’ şi fără a face rabat de la calitate. Nu este o misiune uşoară, dar, aşa cum v-am spus, unde este voinţă, trebuie să există şi o cale de a face lucrurile să se întâmple. Mai multe despre cazul particular al României sper să vă pot spune în a doua jumătate a lui februarie, la Bucureşti.

AGERPRES: Ce credeţi că ar trebui să facă România, a şaptea ţară din UE ca număr de locuitori, pentru ca influenţa sa la nivel comunitar să fie una semnificativă şi în interesul cetăţenilor români, care în acelaşi timp sunt şi cetăţeni ai UE?

Corina Creţu: În primul rând, cred că influenţa României la nivel comunitar este deja una semnificativă. Faptul că, atât în Comisia Barroso 2, cât şi în Comisia Juncker, România a primit portofolii care gestionează, împreună, aproape jumătate din bugetul UE, spune multe despre această influenţă. Pe de altă parte, sigur că este întotdeauna loc de mai bine. Dacă ar fi să aleg un singur lucru care ar putea creşte semnificativ influenţa României, acesta ar fi o mai bună coordonare a clasei politice în dialogul cu instituţiile europene. Este firesc şi democratic să existe dispute şi neînţelegeri în lumea politică, dar cuvântul României la Bruxelles ar avea mai multă greutate dacă politicienii şi guvernanţii ar păstra dezbaterile la Bucureşti şi ar transmite mai departe un mesaj unitar.

AGERPRES: Sunteţi de peste şapte ani la Bruxelles şi sunteţi familiarizată cu maniera de a face politică a demnitarilor din alte ţări membre şi a liderilor europeni. Ce ar trebui să ‘importe’ România pentru a putea schimba imaginea uneori negativă proiectată de politicieni români din cauza disputelor interne din ţară?

Corina Creţu: Un lucru pe care l-am învăţat în toţi aceşti ani petrecuţi la Bruxelles a fost că a face politică nu înseamnă a te afla într-un război permanent cu adversarii tăi ideologici. De foarte multe ori, mesajul alegătorilor este că îşi doresc să vadă mai multă colaborare şi mai puţină adversitate. De altfel, Comisia Juncker este un foarte bun exemplu în acest sens: un organism de conducere colegial în care partidele şi ideologiile îşi dau mâna pentru binele întregii Europe. Mi-aş dori să urmăm şi la Bucureşti astfel de exemple şi să vedem mai multă colaborare şi mai mult dialog între actori politici din tabere diferite.

AGERPRES: În urma recentelor atacuri teroriste din Franţa, s-au auzit voci care au susţinut că ar trebui reintroduse controalele la graniţe, în spaţiul Schengen, ba chiar s-a vorbit despre suspendarea acordului Schengen. Consideraţi că o astfel de abordare este oportună?

Corina Creţu: Reintroducerea controalelor la graniţe este un mecanism prevăzut de regulile Schengen şi este o decizie care aparţine statelor membre. Acordul Schengen face parte din acquis-ul comunitar şi nu cred că cineva şi-a pus în mod serios problema suspendării lui. Pe de altă, dacă va fi nevoie, Comisia este deschisă unei modificări viitoare a regulilor Schengen, dar într-o primă etapă ne dorim să exploatăm la maximum posibilităţile oferite de regulile deja existente. Ceea ce aş vrea să subliniez, însă, este ceea ce a spus deja colegul meu, comisarul Avramopoulos (n.r. – comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos), şi anume că acţiunile noastre în această chestiune vor fi conduse de reflecţie, şi nu de frică.