Interviu cu ambasadorul britanic la Bucureşti – Cum se pot înscrie românii din Marea Britanie pentru noul statut de imigrare

„Sunt foarte încrezător că negocierile ce au loc vor face ca premierul să poată prezenta un acord în Camera Comunelor pe care el şi UE îl susţin şi că nu vom înfrunta problemele pe care o variantă fără acord ni le-ar aduce”, a afirmat diplomatul.

El a făcut referire şi la modul în care trebuie să prezinte partenerilor de dialog de la Bucureşti procesul de ieşire al Marii Britanii din UE.

„Mulţi oameni au o părere despre aspecte ale dezbaterii pe Brexit, dar se raportează la ceea ce este prezentat în media. Meseria mea este să vorbesc cu guvernanţii şi să le explic ce este în spatele acestor lucruri. În acest moment, este îngrozitor de multă politică. Dar politica nu este acelaşi lucru cu politicile guvernamentale şi acţiunile guvernamentale. Aşa că toate relatările în presă, la televiziuni, sunt despre politică”, a spus Noble.

AGERPRES: Ambasada Marii Britanii la Bucureşti a fost foarte activă legat de comunitatea de români ce trăiesc în Regatul Unit. Deja 189.000 de români s-au înscris pentru un nou statut post-Brexit. Puteţi face un profil al comunităţii de români ce trăiesc în UK? În primul rând, care sunt temerile acestora cu privire la Brexit?

Andrew Noble: Cred că sunt foarte diferiţi. Nu ştim exact câţi sunt, deoarece nu suntem un stat în care poliţia ţine evidenţa populaţiei. Oamenii sunt uimiţi când află că nu există o carte de identitate în UK. Suntem acel gen de loc. Nu avem un număr clar. Este evident că sunt în toate sectoarele economiei. Recent, am spus că avem 1.000 de profesori şi cercetători români în universităţi. Avem 10.000 de studenţi, avem una dintre cele mai bune reprezentări în mediul de afaceri – mulţi au origini româneşti. Cred că sunt peste tot. Sunt mulţi muncitori necalificaţi, iar aceştia au un rol esenţial în UK. Recepţionera mea preferată este româncă şi mă salută în română când merg la hotelul la care mă cazez de obicei. Şi ştiu de la cei ce vin în călătorii de afaceri că muncitorii români sunt foarte preţuiţi. Au o etică a muncii de top, iar calitatea muncii este pe măsură. Deci sunt diferiţi, mulţi doresc să rămână. Suntem fericiţi că s-au înscris atât de mulţi pentru statutul de „settled” sau „pre-settled”.

AGERPRES: Există o oarecare teamă că acest sistem al noului statut va favoriza persoanele care au meserii cu pregătire superioară faţă de muncitori. Există un răspuns oficial din partea autorităţilor britanice pe acest aspect? Pentru că Marea Britanie ar putea „cerne” astfel persoanele care pot rămâne în UK.

Andrew Noble: Este un răspuns oficial lung. Iar acest răspuns oficial lung este că oamenii nu se califică pentru statutul de „settled” sau „pre-settled” în funcţie de meseria pe care o au. Nu e vorba dacă ai sau nu un loc de muncă, este vorba dacă ai fost în UK anterior datei Brexit. Oamenii pot aplica pentru acest statut folosind numerele de identificare naţionale. Pentru că administraţia noastră publică este foarte conectată la mediul online, lucrurile sunt foarte simple: tastezi numărul naţional de asigurat iar restul merge de la sine. În cazul în care respectivul nu are un număr naţional de asigurat, nu e o problemă. Trebuie să demonstreze că a locuit în ţară şi că aceasta a fost reşedinţa sa ori că intenţionează să fie (Marea Britanie – n.r.) locul de reşedinţă. Dacă cei 200.000 care încă nu au aplicat nu fac asta din temeri legate de statutul lor de angajat, acesta este irelevant pentru sistemul statutului special.

AGERPRES: Discuţiile în media, după votul pe Brexit, au fost încărcate de termeni ca „populism”. Credeţi că britanicii au dezvoltat un fel de „anticorpi” la populism, de la votul pe Brexit? Au existat ştiri şi discursuri etichetate ca fiind populiste…

Andrew Noble: În prezent eu risc, în contextul unei întrebări foarte interesante, să comentez politica ţării, eu fiind funcţionar şi accentul este pe ceea ce face guvernul. Dar vă voi da un răspuns scurt, care cred că este valabil pentru toate ţările şi pentru toate circumstanţele politice – politica din ziua 1 influenţează ce se întâmplă în ziua 2, care e puţin diferită de prima. Evident, mulţi ar spune că situaţiile politice sunt ciclice. Cred că UK trece, ciclic, prin diverse situaţii. Cred că, în prezent, vedem lucruri care nu erau valabile în 2015. Vedeţi reacţii la evenimente. Newton era britanic. Fiecare acţiune are şi o reacţiune şi cred că este un principiu ce se aplică şi în politică.

AGERPRES: Credeţi că există o ruptură, în Marea Britanie, între cei pro-Brexit şi cei anti-Brexit? Exista această teamă. Credeţi că se va regla acest lucru în societatea britanică?

Andrew Noble: Cred că este puţin periculos să folosiţi termeni ca „ruptură”. Cred că sunt perspective diferite. Cred că modul în care aceste perspective diferite vor fi metabolizate în timp este ceva ce trebuie să vedem. „Ruptură” înseamnă „ireconciliabil, ce nu mai poate fi schimbat”. Cred că viaţa însăşi în UK, acum, când suntem în UE, şi în viitor, afară din UE, cred că aspectele vieţii vor influenţa foarte mult modul în care oamenii văd aceste întrebări politice. Dar însăşi povestea pe care ne-o spunem nouă înşine, ca britanici, este că ne descurcăm foarte bine în vremuri grele. Avem un simţ intrinsec al inovării şi găsim soluţii în cele mai grele situaţii. Şi de aceea cred că termeni precum „ruptură”, care implică permanenţă, profunzime şi imposibilitatea de a crea punţi, sunt greşiţi. Poate termenul „perspective diferite” e un termen prea blând, dar sunt un diplomat prudent.

AGERPRES: Luni, la deschiderea anului universitar, le-aţi spus studenţilor de la Facultatea de Ştiinţe Politice că Marea Britanie ar putea fi un studiu de caz, în aceste momente, înainte de Brexit. Există aspecte pe care v-a fost greu să le discutaţi, să le explicaţi oficialilor români, privitor la Brexit? Aţi avut dificultăţi în a vorbi despre acest proces în desfăşurare?

Andrew Noble: Nu cred. Am avut discuţii foarte bune cu Guvernul, cu oameni din afara Guvernului, cu oameni de afaceri. Cred că, într-un fel, cea mai mare dificultate – şi este adevărat pentru orice ţară – este că în România sunt consumate multe media britanice şi, prin intermediul lor, sunt transmise multe comentarii scrise de jurnalişti britanici pentru electoratul britanic cu tot contextul şi subtilităţile pe care aproape niciun public străin nu le are. Şi cred că, pentru toţi ambasadorii britanici din lume, aceasta este cea mai mare problemă. Sunt câteva exemple în care mulţi oameni au o părere despre aspecte ale dezbaterii pe Brexit, dar se raportează la ceea ce este prezentat în media.

Meseria mea este să vorbesc cu guvernanţii şi să le explic ce este în spatele acestor lucruri. În acest moment, este îngrozitor de multă politică. Dar politica nu este acelaşi lucru cu politicile guvernamentale şi acţiunile guvernamentale. Aşa că toate relatările în presă, la televiziuni, sunt despre politică. Nu aţi văzut nimic, chiar nimic despre negocierile ce au loc, pentru că nu sunt material bun pentru TV. David Frost, care intră într-o cameră să negocieze cu reprezentanţii Comisiei, nu o să fie difuzat, dar acest lucru este mult mai important decât momentele mai dramatice şi mai bune pentru TV din Camera Comunelor.

AGERPRES: Mass-media britanice au relatat, marţi, că premierul Boris Johnson a trimis spre negociere o propunere ce abordează „backstop” (mecanismul de siguranţă pentru frontiera cu Irlanda de Nord – n.r.). Cum vedeţi această situaţie şi credeţi că negocierile vor include şi un termen pentru backstop?

Andrew Noble: Este adevărat că aceste contacte, să îndrăznim să folosim cuvântul „negocieri”, ce au loc în Bruxelles, au început dintr-un punct în care o parte a fost tentată să spună: „Nu, noi am negociat deja. Partea asta s-a încheiat. Iată acordul”. Ceea ce a spus guvernul britanic a fost: „E un acord bun, dar…”. Faptul că acordul nu este acceptat de Parlamentul britanic este o problemă, aşa că trebuie să rezolvăm acest lucru. Dacă ambele părţi au voinţa politică şi flexibilitatea şi înţelegerea motivelor pentru care este importantă găsirea unui acord, atunci putem face progrese. Dacă vă uitaţi la relatările din presă de la începutul lunii septembrie până în prezent, veţi vedea, chiar în presă, că lucrurile au mers spre mai bine, ambele părţi vorbesc acum despre negocieri, despre şansele de reuşită. Şi cred că recenta iniţiativă a premierului de a transmite idei către partea UE de la Bruxelles este o componentă esenţială pentru a ajunge la etapa finală, când putem ajunge la un acord. Sunt foarte încrezător că negocierile ce au loc vor face ca premierul să poată prezenta un acord în Camera Comunelor pe care el şi UE îl susţin şi că nu vom înfrunta problemele pe care o variantă fără acord ni le-ar aduce.

AGERPRES: Scenariul unui „no -deal” (Marea Britanie părăseşte UE fără un acord – n.r) este luat în calcul, în discursul politic, în diplomaţie? Există teama unui „no-deal” sau a amânării Brexit?

Andrew Noble: Premierul a spus foarte clar că nu prevede, în nicio situaţie, o amânare. De asemenea, a subliniat că, în legislaţia britanică „no-deal” există, „no-deal” este o opţiune. Iar măsurile pe care le iau UK, statele membre UE şi Comisia în această posibilitate sunt dovada că opţiunea „no-deal” există. Nu este o variantă dorită de nimeni, dar dacă are loc vor fi repercusiuni serioase în vieţile cetăţenilor de rând. De aceea, guvernul Britanic, respectiv această ambasadă lucrează îndeaproape cu guvernul român. Facem paşi să ne pregătim pentru această variantă, dar mai important este că muncim din greu să evităm variantă.

AGERPRES: În calitate de cetăţean britanic, aveţi temeri legate de Brexit?

Andrew Noble: În calitate de cetăţean britanic, nu cred că sunt interesant pentru dumneavoastră. Cred că sunt mai interesant ca ambasador britanic şi mă limitez la asta.

AGERPRES: Atunci care sunt temerile pe care le-aţi auzit de la comunitatea britanică din România? Se tem de Brexit? Se tem de un Brexit fără acord?

Andrew Noble: E greu de generalizat şi am auzit diverse opinii. Am auzit opinii exprimate cu pasiune. Pentru noi, ca ambasadă a Marii Britanii în România, a fost important să îi ascultăm pe britanicii ce locuiesc aici. Cred că pot să spun că majoritatea acestora nu îşi doreşte Brexit. Sunt critici cu privire la Brexit. Şi, drept consecinţă, au îngrijorări legate de viitorul şi drepturile lor. Nu cred că o să îi convingem că, de fapt, ei vor Brexit-ul dar, alături de guvernul român, vorbim despre cum putem obţine un „statut special” în oglindă, pentru a păstra drepturile actuale ale cetăţenilor britanici în România. În acest moment, avem discuţii intense cu guvernul român. Mă aştept la evoluţii semnificative pe această temă. Cred că una din preocupările lor este faptul că pachetul de măsuri ce privesc drepturile lor încă nu este făcut public. Nu pot să spun lucruri confidenţiale, dar sunt încrezător că vom progresa, în mod public, pe tema aceasta, foarte curând.

AGERPRES: Faptul că liderii UE s-au schimbat, se modifică „tonul” negocierilor în vreun fel? Aveţi semnale în această direcţie, în diplomaţie?

Andrew Noble: Vă pot da două răspunsuri scurte şi unul mai lung. Răspunsurile scurte sunt: „Nu” şi „Nu”. Dar răspunsul lung e mai interesant. Liderii nu s-au schimbat. Noua Comisie îşi preia mandatul la 1 noiembrie iar premierul a spus foarte clar că ziua Brexit este 31 octombrie. Noua Comisie, astfel, nu se ocupă de această fază a Brexit. Dar este foarte important ca toată lumea să îşi dea seama că acesta nu este sfârşitul Brexit. Este partea în care Marea Britanie părăseşte UE, dar trecem în faza în care trebuie să fie creată o nouă relaţie între UK şi UE. Date fiind domeniile în care Comisia are competenţe, va fi o negociere complexă între UK şi UE pentru crearea unei noi relaţii. În acest sens, faptul că este o nouă echipă ar putea fi folositor. Nu vor simţi ceea ce este clar că unii simt, anume oboseală acestui proces prin care UK părăseşte UE. Ei vor face parte dintr-o fază mai constructivă, aceea prin care se stabileşte noua relaţie. Şi acolo cred că vor fi foarte importante perspectivele statelor membre, pentru că aceia care sunt afectaţi de relaţiile comerciale, contactele din domeniile educaţiei, ştiinţei, combaterea crimei, sunt cetăţenii fiecărui stat. Anticipăm că aceasta va fi o etapă în care relaţia va fi „reaprinsă”, restructurată. Uniunea Europeană va avea în premieră o asemenea negociere, de asemenea dimensiuni, cu un partener apropiat, vecin apropiat cu potenţial economic, cum este UK. Iar 3,2 milioane de cetăţeni UE sunt stabiliţi în Marea Britanie. Aceasta va fi o sarcină foarte importantă pentru Ursula von der Leyen şi colegii săi.

AGERPRES: Diplomaţia britanică şi guvernul britanic au subiecte ne-negociabile în discuţiile despre Brexit cu UE?

Andrew Noble: S-ar putea să răspund la altă întrebare. Aria de negociere este foarte strictă. Sunt câteva aspecte de limbaj în Declaraţia Politică. Nu cred că există ceva ne-negociabil acolo. Tema-cheie este „backstop”-ul. Este o clauză pe care puţini o înţeleg şi foarte puţini au nevoie să o înţeleagă. Dar este inclusă pentru că Irlanda este specială – istoria sa, relaţia unică dintre Irlanda şi Regatul Unit. Este o zonă comună de călătorie şi a fost aşa de foarte mult timp, avem o piaţa comună de electricitate, în Irlanda, relaţii fără probleme care nu au legătură cu existenţa unei graniţe. Toată lumea vrea să evite o graniţă acolo. Avem Acordul de la Belfast, Acordul din Vinerea Mare, din care vrem să păstrăm toate beneficiile. Dar sunt şi alte aspecte. Un aspect, din perspectiva UE, este să menţină integritatea pieţei comune. Acesta este un obiectiv legat sută la sută de comerţ. Acest obiectiv comercial cântăreşte greu în problema backstop. Este foarte important să ştim de această motivaţie. Nu vorbim doar de pace, în Irlanda. Vorbim şi de avantajul competitiv pe piaţa unică. Vorbim şi de democraţie, mai ales pentru cetăţenii Irlandei de Nord, pentru că „backstop”, înainte de discuţii, însemna ca cetăţenii Irlandei de Nord să plătească taxe în viitor, taxe faţă de care nu au avut niciun cuvânt de spus.
Dacă vă amintiţi, în secolul al XVIII-lea americanii au decis că taxarea celui ce nu este reprezentat este neacceptabilă într-o democraţie. Aceasta este poziţia fundamentală a populaţiei din Irlanda de Nord în formularea originală a „backstop”. De aceea, clauza a fost de neacceptat pentru Parlament, pentru că taxarea fără reprezentare încalcă una din componentele fundamentale ale guvernării occidentale.

AGERPRES: Dacă ar fi să recomandaţi o „trusă de unelte” post-Brexit pentru cetăţenii UE ce trăiesc în UK şi pentru cetăţenii UK ce trăiesc în UE, ce ar conţine ea? Nu trebuie să fie neapărat obiecte, pot fi diverse abilităţi…

Andrew Noble: Depinde de contextul în care trăiesc, ce trebuie să aibă ei, ca indivizi. Sperăm la un acord. Dacă va fi un acord, va exista o perioadă de implementare, iar această perioadă va dura minim până în decembrie 2020. În acea perioadă, nimic nu se va schimba. În acea perioadă, nu au nevoie de nimic în plus faţă de ce au acum. După, sperăm că negocieri ample, pozitive şi constructive vor fi livrat o relaţie complexă şi ambiţioasă UK-UE. Speranţa noastră este ca, pe cât se poate, cooperarea UK şi UE să fie păstrată în noul document. Această nouă relaţie va fi unică în ceea ce priveşte relaţiile UE cu ţări terţe. Nu suntem la celălalt capăt al lumii, nu suntem undeva unde nu există relaţii personale sau unde nu avem comerţ. Vorbim de o relaţie imensă. Aşa că eu sper că guvernele noastre să răspundă în mod colectiv la provocarea de a face acordurile UE- UK trusa cu instrumente necesare cetăţenilor noştri.