Interviu cu ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, pentru Agerpres

Oficialul MFP a trecut în revistă principalele modificări ale Codului Fiscal şi a subliniat că, pe baza acestui plan, România va fi în 2019, probabil, ţara cu cel mai redus nivel al taxelor şi impozitelor din UE. Românii nu au salariile din Germania şi, de aceea, nici nu trebuie să aibă taxele din Germania, a spus Vâlcov, care a adăugat că speră ca, peste 10 ani de zile, salariile vor fi de cinci, de zece ori mai mari.

Ministrul Finanţelor a mai spus că România poate recupera anual un miliard de euro din reducerea evaziunii pe TVA şi a menţionat că autorităţile au ca ţintă clară sa-i determine pe românii care astăzi sunt în diaspora ca într-un an, doi, după ce văd că aceste măsuri sunt aplicate şi se dă drumul la investiţii, la noi lucrări în infrastructură, să prefere să se întoarcă acasă pe nişte salarii ‘nu aşa de mari ca în afară, deocamdată, dar sigure, din ce în ce mai mari şi cu taxe şi cu preţuri mult mai mici decât în afară’.

Pe de altă parte, a apreciat Vâlcov, dacă două ‘motoare’ – fondurile europene şi investiţiile în marea infrastructură – vor merge la o turaţie cât mai bună, nu este departe timpul când România se va uita spre ţările din jur pentru a căuta forţă de muncă.

AGERPRES: Aţi prezentat recent un proiect de Cod Fiscal care cuprinde un ambiţios plan de relaxare fiscală. Care sunt avantajele pentru investitori şi antreprenori, pe de o parte, si care sunt avantajele pentru angajaţi şi populaţie în general?

Darius Vâlcov: Practic planul pe care noi l-am prezentat, prin cele două coduri, Codul Fiscal şi Codul de procedură fiscală, este un plan pentru următorii cinci ani de zile, 2015-2020, care conţine mai multe măsuri, foarte multe de relaxare fiscală, este un plan de 8 miliarde de euro – impact bugetar brut asupra următorilor cinci ani, bani care practic vor rămâne atât în buzunarele populaţiei, dar şi în patrimoniul agenţilor economici, astfel încât aceştia să poată să facă investiţii, să îşi dezvolte afacerile sau, dacă nu, aceşti bani să meargă în consum. Tot acest plan îmbină foarte bine aproape toate măsurile care sunt în acest proiect de Cod Fiscal şi aş începe cu TVA-ul. Propunerea noastră este ca de la 1 ianuarie 2016 să fie redus de la 24 la 20% respectiv pentru produsele de bază – carne, legume, fructe şi produsele din carne şi din peşte – la 9%. Acest lucru ar însemna că de fapt TVA-ul mediu, de la 1 ianuarie, în România ar ajunge la 18%, luând în calcul această cotă de 20% şi cele două cote de 9% şi 5%.

Pe de o parte, acest lucru va determina o scădere a preţurilor la raft. Asta va însemna în primul rând o creştere a puterii de cumpărare a populaţiei, adică, cu aceiaşi, bani vor putea cumpăra mai multe produse şi astfel, încet-încet, ne vom apropia şi noi de media, în ceea ce priveşte consumul de carne, legume, fructe ş.a.m.d., din Uniunea Europeană. Pe de alta parte, o parte din bani vor rămâne suplimentar la agenţii economici ca un venit în plus faţă de ceilalţi ani, bani care, estimăm noi, vor merge în dezvoltarea afacerii, crearea de noi locuri de muncă, noi investiţii, care la rândul lor vor aduce mai mulţi bani la buget, iar altă parte vor merge pentru consumul propriu al acţionarilor acestor companii.

Prin aceste măsuri, noi estimăm un impact bugetar net pentru anul 2016 de 5,2 miliarde (lei – n.r.), un impact care, pe măsură ce timpul va trece, sperăm noi să urmeze impactul care a fost dat de reducerea CAS-ului, dar şi de celelalte măsuri – reducerea TVA la pâine sau impozit zero pentru profitul reinvestit. Toate au avut într-un timp extrem de scurt o rată de absorbţie foarte mare, în sensul în care calculele bugetare contabile indicau o reducere (a veniturilor incasate din acea taxa n.r) într-un procent mai mare, iar acest procent a fost (mai mic – n.r.), de exemplu în cazul impozitului pe profitul reinvestit, chiar nu a existat niciun fel de scădere, a existat chiar o creştere, în celelalte cazuri reducerea a fost diminuată cu aproximativ 30 de procente în doar primele trei luni de aplicare.

Pe partea de contribuţii, începând cu 1 ianuarie 2017, propunem reducerea contribuţiilor la angajat cu 3 puncte procentuale, de la 10,5 la 7,5%, iar la angajator cu 2,3 puncte procentuale, de la 15,8 la 13,5 %. Acest lucru va aduce un impact net de aproximativ 3,4-3,5 miliarde în anul 2017, dar în acelaşi timp toate aceste măsuri cumulate vor avea ca efect creşterea economică suplimentară, faţă de cea prognozată în următorii ani de zile, dar şi mai important – crearea unui număr de locuri de muncă suplimentar şi, iar un lucru extrem de important, creşterea veniturilor populaţiei, pentru că reducerea acestei contribuţii la angajat, de 3%, practic se traduce indirect prin creşterea veniturilor salariale cu 3%, în momentul în care angajatorul ar lăsa ca toată această reducere în avantajul angajatului.

Avem inclusiv o măsură bine primită de agenţii economici, fie ei mari, fie ei mici, şi anume renunţarea la impozitul pe dividende, mai exact este un impozit zero începând cu 1 ianuarie 2016. În primul rând, această măsură poate fi aplicată pe de o parte ca urmare a nivelului mic de încasări din impozitul pe dividende, undeva la 1,6 miliarde (lei – n.r.), iar pe de altă parte da posibilitatea ca în urma aplicării acestei reduceri extrem de importante să nu avem o dublă impozitare şi să avem o creştere în special în ceea ce priveşte impozitul pe profit. Noi credem că, pe de o parte, marile companii vor fi interesate de această politică fiscală şi vor dori să îşi desfăşoare activitatea în continuare în România, chiar să o dezvolte pe baza acestui plan, înţelegând că vom fi practic în 2019 probabil ţara care va avea cel mai redus nivel al taxelor şi impozitelor din UE, o ţară sub umbrela NATO, iar, pe altă parte, îi va încuraja pe investitorii mici şi mijlocii să evite acest comportament evazionist si nu vor mai fi interesaţi de reducerea profitului prin introducerea unor facturi mai mult sau mai puţin justificate, astfel încât să diminueze profitul tocmai pentru a-şi putea încasa dividendele în altă formă decât cea legală.

O întreprindere mică şi mijlocie, care are doi angajaţi, va avea de plătit o singură taxă şi anume un procent din cifra de afaceri, restul – impozitul pe profit nu mai există, impozitul pe dividend nu, şi, scăzând cheltuielile, toţi banii care îi rămân sunt la dispoziţia persoanei respective, ori pentru a-i introduce în afaceri, pentru a dezvolta afacerea, ori pentru a-i ridica sub formă de dividende ca persoană fizică şi apoi să îi direcţioneze spre consum.

De asemenea, în special la cererea patronatelor din agricultură, dar şi la cererea companiilor care în ultimii doi ani au plătit această taxă pe construcţia specială, am anulat impozitul pe construcţii speciale, dându-le astfel posibilitatea celor din agricultură să se dezvolte mult mai mult, gândindu-ne că este un plan pe cinci ani de zile, ne-am propus noi, şi ca nicio taxă suplimentară să nu greveze asupra bugetului lor personal. A fost o cerere pe care dumnealor au susţinut-o inclusiv prin prisma faptului că foarte multe ferme aveau construcţii anexe care sunt impuse de normele în vigoare, garduri şi aşa mai departe, pentru care trebuiau să plătească zeci de milioane de lei, acum când, spuneau, ei, sunt la începutul dezvoltării afacerii personale.

Practic, toţi agenţii economici au spus – daţi-ne un respiro, daţi-ne puterea să ne consolidăm ca şi companii şi apoi va veni momentul când vom putea plăti taxe mult mai multe şi mult mai mari, dacă va fi cazul, dar deocamdată suntem în această situaţie în care nu putem să concurăm nici pe piaţa internă, cu cei care vin din exterior, dar nici pe piaţa externă, să ieşim la export într-un număr aşa de mare şi cu o cantitate cât şi-ar dori şi ei, dar bineînţeles şi noi.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte populaţia, ne-am orientat în a reduce o serie de taxe şi a introduce mai multe deduceri, tocmai pentru a alinia nivelul taxelor cu nivelul salariilor din România, pentru că auzeam unii specialişti care spuneau – bun, dar acum ce o să vrem – taxe mici, dar rezultate ca în Germania. Nu, trebuie să plecăm de la realitate, noi nu avem salarii ca în Germania şi ca în Europa şi de aceea nici nu trebuie să avem taxele din Germania şi din Europa. Eu nu spun că acest plan va mai putea fi pus în vigoare peste 10 ani de zile, când salariile vor fi, sper eu, de cinci, de zece ori mai mari. Atunci, bineînţeles că ne vom orienta spre o astfel de politică, dar astăzi, când salariul mediu în România este undeva de 5-6 ori mai mic decât salariul din aceste ţări pe care le-am specificat mai devreme nici taxele, şi aici mă refer şi la accize, şi impozitele nu pot să fie la un nivel insuportabil pentru populaţie.

Trebuie să vedem câtă populaţie practic avem în clasa mijlocie, câtă populaţie o avem sub această clasă, în zona sărăciei sau în zona care încearcă să scape din această situaţie şi să vedem cât la sută din populaţie sunt cei care într-adevăr îşi permit să trăiască într-un decent sau foarte-foarte bine în România. Acesta a fost motivul pentru care am analizat suplimentar fiecare taxă şi aici mă refer inclusiv la accize, astfel încât să vedem dacă este optim a păstra acea taxă, pentru că au existat unele cazuri în care încasările din acciză nu acopereau cheltuielile pentru a face aceste încasări şi atunci este clar că s-au eliminat din start aceste accize.

Practic, prin noul Cod Fiscal şi cel de procedură fiscală propunem eliminarea a 20 de taxe şi accize. Au fost alte cazuri, cum este cafeaua, în care am reconsiderat, cum foarte multe ţări din Europa o fac, şi am scos-o din categoria produselor de lux. Poate înainte de 1989 era percepută ca un produs de lux, ea trebuie să fie un produs de masă.

AGERPRES: În afară de accize şi impozitul pe dividende, care sunt celelalte taxe care vor fi eliminate?

Darius Vâlcov: Sunt 10 accize, este taxa pe ţiţeiul produs intern, este taxa pe construcţii speciale, taxa hotelieră, taxa extrajudiciară de timbru, acestea sunt aproximativ cele 19 şi toate acestea nu au un impact deloc mare în ceea ce priveşte bugetul pentru 2016, dar şi pentru anii următori.

În ceea ce priveşte impozitele şi taxele locale, aici am mers foarte mult pe propunerile venite din partea asociaţiilor de profil – asociaţiile municipiilor, oraşelor, comunelor. Acestea au susţinut un grad mai mare de autonomie, în sensul în care au spus – daţi-ne limitele minime şi maxime şi apoi analizăm noi, ca şi primari, împreună cu Consiliul Local, oportunitatea de a stabili o taxă mai mică sau o taxă mai mare, posibilitatea populaţiei de a plăti în funcţie de zona în care locuieşte – centrul localităţii, la periferie, dacă sunt utilităţi sau nu şi astfel am ajuns la un punct de vedere comun şi am eliminat acea taxă fixă. Am impus două limite – o limită mai jos decât cea din prezent, o limită superioară faţă de cea din prezent, iar fiecare Consiliu Local va stabili pentru anul ce urmează nivelul taxelor.

AGERPRES: Din discuţiile cu autorităţile locale, vă aşteptaţi să uzeze mai mult de limita superioară sau de cea inferioară?

Darius Vâlcov: Nu, pentru că eu am fost şi primar şi ştiu ce se întâmplă. Şi astăzi au un anumit procent – 20% – cu care pot să depăşească taxele, noi l-am mărit la 50%, tot în urma discuţiilor cu dumnealor. Ei îşi calculează foarte echilibrat bugetul şi foarte mulţi dintre ei vor folosi inclusiv acea limită minimă pentru că sunt unele primării care au ajuns la un nivel de dezvoltare extrem de important, în sensul în care sunt introduse utilităţile în localitate, drumurile sunt reparate. Ce-i mai interesează acum – să atragă populaţie şi investitori. Nu poţi să atragi populaţie şi investitori dacă nu ai aceste pârghii. Această pârghie le-am dat-o, de reducere a taxelor şi impozitelor, inclusiv locale, ba mai mult, în domeniul agriculturii, pentru utilajele agricole am mers până la posibilitatea să meargă la nivelul 0 să nu se plătească pentru utilajele agricole din localitatea respectivă aceste taxe, le-am dat posibilitatea, tot la cererea dumnealor, şi să penalizeze într-un fel ceea ce nu corespunde lucrului pe care ei şi-l doresc, un lucru frumos, bine făcut, în localitatea lor, adică terenurile neîngrijite, clădirile neîngrijite, din 2017, tocmai pentru a exista un an, un an şi jumătate, ca proprietarii acestor clădiri, acestor terenuri să poată să le renoveze, să-şi îngrijească terenul, din 2017 primăriile vor putea impune taxe mult mai mari, majorate aproape cu 500%, la fel şi la terenurile extravilane agricole există posibilitatea aceasta – dacă doi ani de zile terenul nu este lucrat, al treilea an să se poată impune această taxă.

AGERPRES: Ce date aveţi la nivelul MFP, inclusiv de la alte instituţii ale statului, despre evaziunea fiscală şi locurile de muncă la negru şi la ce vă aşteptaţi după ce se vor aplica gradual aceste măsuri de relaxare fiscală?

Darius Vâlcov: Practic datele despre evaziune se împart în două – pe de o parte este informaţia pe care am primit-o cu toţii anul acesta de la fostul şef al SRI, care ne spunea că aceasta a coborât în ultimii ani la un procent 16-17% (din PIB – n.r.), un procent destul de ridicat, pe de altă parte avem datele Eurostatului şi ale celor care fac aceste analize, din 2012, unde numai pe componenta TVA-ului avem o evaziune fiscală de aproximativ 44%, vorbim de datele din 2012, este posibil ca acest nivel să fi coborât undeva la 35-37%. Acel nivel din 2012 era echivalentul a 8,8 miliarde euro. Prin măsurile pe care noi le luăm, nu numai acestea din Codurile fiscale, pentru că nu sunt suficiente, ci şi prin îmbunătăţirea activităţii ANAF-ului, prin informatizare, prin dotare, prin noile metode pe care le-am introdus, inclusiv prin loteria bonurilor fiscale, inclusiv prin noua ordonanţă privind introducerea caselor de marcat cu jurnal electronic, obligatorie de anul viitor, noi estimăm să avem o reducere pe această componentă a TVA-ului de 5% anual, echivalentă a unei sume de 900 milioane – un miliard de euro (4-4,5 miliarde lei).

Vă dau un exemplu de ce putem ajunge la acest nivel – astăzi Bulgaria este la 20%. Noi suntem la 44%, mă rog, în 2012. Norvegia la – la 5%. Eu nu spun că putem ajunge într-o zi la 20 sau la 5%, dar în patru ani de zile putem ajunge la un procent de 20%, adică putem recupera an de an, numai din această componentă, un miliard de euro. De cealaltă parte, există o estimare, credem noi destul de corectă, că 1,1 milioane persoane astăzi lucrează fără forme legale. Din estimările pe care le-am prezentat prin acest plan de cinci ani de zile, prin aceste măsuri, estimăm să scoatem la suprafaţă sau să creăm noi locuri de muncă pentru un număr de 526.000 de oameni, respectiv de contracte. Aceste lucruri trebuie completate cu măsurile pe MasterPlanul de transport, prin atragerea de fonduri europene, pentru că şi acolo, în momentul în care începi 2-3 autostrăzi, te aştepţi să ai 100.000 sau 200.000 de oameni care trebuie să lucreze în implementarea acestor proiecte de infrastructură. Ţinta noastră foarte clară este de a-i determina pe românii care astăzi sunt în diaspora ca într-un an, doi, după ce văd că aceste măsuri sunt aplicate şi se dă drumul la investiţii, se dă drumul la noi lucrări în infrastructură, să prefere să se întoarcă acasă pe nişte salarii nu aşa de mari ca în afară, deocamdată, dar sigure, din ce în ce mai mari şi cu taxe şi cu preţuri mult mai mici decât în afară, pentru că din ce am discutat cu foarte multe patronate, să ştiţi că nici ele nu sunt extrem de încântate de faptul că trebuie să pună aceste preţuri mari produselor, tocmai pentru că au acest TVA mare şi au spus noi suntem primii interesaţi când veţi aplica reducerea TVA-ului fie la produsele de bază, fie generalizat, să venim şi noi lângă această reducere cu un procent – două, astfel încât să se simtă bine în buzunarul românilor această scădere, pentru că acest lucru ne va ajuta să producem mult mai mult. Producţia mult mai mare nu se poate face decât cu oameni mai mulţi, nu se poate face decât cu utilaje mai performante, decât multiplicând această viteză de rotaţie a banilor.

AGERPRES: Aţi declarat la un moment dat, în Parlament, că speraţi ca 2015 să fie ultimul an când sunt prelungite nişte măsuri de austeritate în sectorul bugetar. Pe fondul acestui plan de relaxare fiscală este posibil să fie în continuare îngheţate anumite cheltuieli în sectorul public în 2016?

Darius Vâlcov: Da, bineînţeles. În special, şi anul acesta şi anul viitor, am început şi ne vom îndrepta spre două tipuri de cheltuieli. În primul rând vrem să reducem cheltuielile cu bunurile şi serviciile. Şi anul acesta este îmbucurător chiar în prima lună, comparativ cu prima lună de anul trecut, avem o reducere de 15%. Bineînţeles că probabil nu se va menţine la acest ritm, dar oricum finalul anului ne va prinde mult sub cheltuielile de anul trecut, iat până la jumătatea acestui an dorim să introducem un sistem de normativ de cost pentru bunuri şi servicii în ceea ce priveşte autorităţile publice locale şi centrale, astfel încât un produs similar să coste aproximativ la fel, dar cu o limită maximă, pentru toată lumea. Adică să nu poţi să cumperi un cartuş de imprimantă la un preţ dublu dacă eşti la o primărie de comună sau dacă eşti la un minister. Să avem un preţ maxim, se face o licitaţie, o cerere de ofertă, dar să nu ai voie depăşeşti aceste nivele. Acest ‘spending review’, cum se numeşte el, a fost aplicat în mai multe ţări. În Italia în primul an de implementare au fost salvate câteva miliarde bune, nu cred că suntem Italia, dar nouă ne ajung câteva sute de milioane bune, numai din această economie.

AGERPRES: Aplicaţi sistemul din 2016?

Darius Vâlcov: Din 2016. Pentru anul acesta am aplicat încă prin legea bugetului, neavând proiectul definitivat, am redus efectiv aceste cheltuieli nedându-le voie să ajungă la un plafon egal cu cel de anul trecut. Practic le-am impus o reducere cu 5%, doar prin alocările bugetare, dar în momentul în care va exista şi această legislaţie, pe baza cererii dumnealor se va face bugetul.

Iar pe partea cealaltă, de investiţii, dorim ca până la jumătatea acestui an, atât autorităţile locale cât şi centrale să depună proiecte prioritare pentru anii următori şi să avem un buget şi pe 2016 şi pe 2017 prezentat. Probabil nu-l vom putea aproba decât pe cel pe 2016 pentru că astăzi Constituţia nu ne permite să aprobăm bugetul multianual, ci doar anual. Sper ca atunci când va fi schimbată Constituţia să se introducă şi această posibilitate, să aprobăm bugetele pe mai mulţi ani.

Pentru acest capitol al investiţiilor, ne propunem să avem bugete bazate pe proiecte, adică autoritatea locală sau centrală să vină să spună am studiul de fezabilitate, am proiectul tehnic pentru această lucrare, am nevoie de 30% din ea să o fac. Nu ai nici studiu, nu ai nici proiect tehnic, înseamnă că nu ai nevoie anul viitor decât pentru studiu.

AGERPRES: Aveţi o estimare, fie ea şi personală, privind investiţiile străine pe care ar putea să le atragă România, pe fondul acestui plan de relaxare fiscală?

Darius Vâlcov: Cred că, pe de o parte, actorii principali care sunt în România vor fi extrem de încurajaţi să îşi dezvolte afacerile şi, mai mult, cred că ei îşi vor atrage colaboratorii din celelalte ţări pentru că nu poţi să exişti astăzi, în această economie globală, singur pe lume. Totdeauna ai nevoie de furnizori, totdeauna ai nevoie de distribuitori şi aşa mai departe. Şi dacă acest lanţ află, să spunem, povestea României, pentru că de la 1 iulie eu spun că întreg mediul de afaceri va afla şi deja de la 1 ianuarie, odată ce se implementează … probabil va exista o reticenţă în prima jumătate sau în primul an, de stabilitate, de predictibilitate, din cauza unui istoric al României, în sensul în care o să zică România, în 24 de ani, numai predictibilitate şi stabilitate nu a avut, dar după un an, poate după an şi jumătate doi ani de zile, când aceste lucruri se vor implementa inclusiv gradual, când ştii la ce să te aştepţi până în 2020, şi anume la noi reduceri şi la noi facilităţi fiscale, devine tentant să faci afaceri în România, devine mai puţin atractivă soluţia de a duce bani în Cipru, de a repatria o parte din profituri şi este foarte atractiv să foloseşti ceea ce îţi va oferi acest stat.

Noi, până în anul 2020, putem să oferim şi prin HG-urile pe care deja le-am aprobat, ajutoare de stat pentru companiile care investesc peste 10 milioane de euro, pentru companiile care angajează peste 10 salariaţi, mergând până la câteva mii. Şi există facilităţi, statul îţi plăteşte doi ani de zile jumătate din cheltuielile salariale. Toate aceste lucruri se adaugă pe această legislaţie din ce în ce mai avantajoasă pentru mediul de afaceri şi dacă, în paralel, cele două motoare, şi anume fondurile europene pe de o parte, investiţiile în special în marea infrastructură, şi aici mă refer numai la autostrăzi, drumuri, căi ferate, aviaţie ş.a.m.d., dacă cele două motoare vor merge la o turaţie cât mai bună an de an nu este departe timpul în care o să ne uităm spre ţările din jur să căutăm forţă de muncă.

AGERPRES: Care sunt ultimele date operative privind execuţia bugetară pe 2015? Vă ajută în acest demers de a promova planul de relaxare fiscală? Vă ajută să argumentaţi în Parlament?

Darius Vâlcov: Ultimele date pe care le avem ne arată că luna ianuarie din acest an a avut venituri peste cele previzionate cu aproximativ 640 de milioane de lei, avem deja un excedent bugetar de 0,5%, adică 3,5 miliarde, avem o creştere în ceea ce priveşte cheltuielile cu investiţiile, vorbesc ianuarie 2015 raportat la ianuarie 2014, creştere cu 11%, creştere cu 23% a investiţiilor pentru fondurile europene, o scădere, aşa cum v-am spus, de 15% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, ceea ce nu ne deranjează deloc, ba chiar ne bucură. Aşteptăm să vedem şi luna februarie, aşteptăm să se termine şi primul trimestru, pentru că noi avem un fel de pariu cu FMI-ul şi cu Comisia Europeană. În decembrie, când s-a construit bugetul pentru anul acesta, a fost un singur punct în care nu ne-am înţeles şi anume asupra veniturilor. Ei au estimat că noi vom avea venituri de 226 miliarde lei, cu 13 miliarde mai mult decât anul trecut, noi am estimat că vor fi 233-234 de miliarde de lei, adică cu 8 miliarde de lei peste ceea ce au propus dumnealor, noi preconizând că vom avea o creştere economică de peste 3%, dumnealor estimând la acea dată că vom avea o creştere economică de 2,5%.

Anul trecut, dumnealor au estimat 2%, până la urmă a fost 2,9%, anul acesta am acceptat acest lucru tocmai pentru a nu strica relaţia bună şi pentru a rămâne în cadrul acordului, dar le-am spus un lucru – noi le-am spus că în fiecare trimestru vom avea venituri suplimentare, în primele două de 1,5 miliarde, în ultimele două de 2,5 miliarde, vom vedea după fiecare trimestru dacă aţi avut dreptate voi, cu specialiştii FMI şi ai CE, sau dacă specialiştii români au avut dreptate şi de-abia aştept în aprilie să venim cu toţii, pe 20-25 aprilie, când vor veni din nou în România.

AGERPRES: Este fixată deja data misiunii?

Darius Vâlcov: Aproximativ. După Sărbătorile de Paşte şi cam atunci va fi, spre finalul lunii aprilie. Vom vedea exact dacă trimestrul I are venituri suplimentare faţă de cele previzionate, care deja sunt pe total an cu 13 miliarde mai mult şi vă rog să reţineţi această cifră pentru că este o cifră care arată care este sporul an de an al veniturilor în România şi atunci vom vedea dacă putem să aplicăm mai devreme sau spre finalul anului o parte din măsurile pe care noi le-am prezentat în Codul Fiscal, mă refer la reducerea TVA-ului respectiv reducerea accizelor.

AGERPRES: Aveţi şi date pe decadă la nivelul MFP. În februarie, ne puteţi spune, continuă trendul din ianuarie?

Darius Vâlcov: Da, le am pe decadă, dar nu aş vrea să ies cu acestea până nu se termină luna, dar trendul continuă …

AGERPRES: Vă aşteptaţi ca acea ţintă trimestrială de venituri să fie atinsă?

Darius Vâlcov: Eu, da. Eu m-am aşteptat din decembrie. Între timp şi dumnealor au venit în februarie şi şi-au schimbat prognoza (de creştere economică – n.r.), de la 2,4, cât prognozaseră în decembrie, au venit la 2,7 acum. Sunt sigur că până la jumătatea anului, cel târziu în toamnă, se va face saltul la 3%. De ce aduc în discuţie aceste lucruri? Pentru că trebuie să reţinem un aspect – în momentul în care prognoza este mai mică şi veniturile estimate sunt mai mici pentru că aceste venituri vin în forma unei creşteri sau descreşteri economice, suplimentar sau se reduc. Având venituri mai multe decât cele previzionate, înseamnă că banii aceştia rămân în cont şi nu intră în economie, ori în investiţii publice, ori înapoi la populaţie şi la agenţii economici, prin reducerea de taxe şi impozite.

Dacă noi, până la sfârşitul anului, vom avea această creştere de 8 miliarde lei şi nu operăm aceste reduceri, înseamnă că îi ţinem într-un cont şi nu-i folosim. Nu ştiu cui foloseşte acest lucru, într-un stat cum este România, care nu are nevoie de bani pe care să doarmă, ci are nevoie de un rulaj cât mai mare al banilor în economie.

AGERPRES: Aţi spus că reducerea TVA şi a accizelor nu va aştepta începutul anului 2016. Care ar fi momentul optim?

Darius Vâlcov: Pe de o parte nu pot să dau această informaţie, mai ales în ceea ce priveşte nivelul accizelor pentru că atunci s-ar crea un gol în acea perioadă şi, pe de alta parte, agenţii economici nu s-ar mai aproviziona cu materiale tocmai pentru că ar aştepta să scadă acciza, să le cumpere la alte preţ, iar populaţia s-ar reţine, nu în ceea ce priveşte produsele de bază, dar în ceea ce priveşte alte produse, nu şi-ar mai cumpăra să spunem un televizor dacă ar şti că TVA-ul se reduce cu 4% în martie, ci l-ar lua în aprilie. Pentru a nu distorsiona acest comportament vrem ca aceste modificări să nu le facem începând cu 1 ianuarie, ci atunci când veniturile suplimentare, respectiv cheltuielile mai mici, în special în domeniul bunurilor şi serviciilor, ne vor da un excedent care să acopere acest impact bugetar iniţial al reducerii taxelor, iar pe altă parte pentru a nu crea acest gol în sfârşitul de an privind consumul.

AGERPRES: Pregătiţi un proiect în curând pentru înfiinţarea acelei bănci de dezvoltare în cadrul Eximbank?

Darius Vâlcov: Da, chiar săptămâna viitoare, secretarul de stat care are în coordonare acest proiect, domnul Enache Jiru, va merge în Polonia, pentru că acesta este modelul pe care vrem să-l urmăm, polonezo- francez. Şi în Franţa există un astfel de model, de fapt în cam toate ţările din Europa, şi vrem pe baza acestei bunei practici din Polonia să implementăm în cadrul Eximbank, cu cei doi actori extrem de importanţi – Eximbank şi CEC, unde statul este acţionar, folosind pe de o parte specialiştii celor două instituţii, pe de altă parte infrastructura CEC-ului, să implementăm această bancă de dezvoltare în subordinea Eximbank, astfel încât începând cu jumătatea acestui an ea să înceapă să devină funcţională legislativ, pentru ca în momentul în care intrăm în 2016 şi avem posibilitatea să atragem noi bani europeni pe acest exerciţiu financiar, populaţia, agenţii economici, autorităţile publice locale să poată să ia împrumuturi pe baza unor proiecte de dezvoltare fără să vină cu garanţii foarte mari, fără să aibă dobânzi foarte mari, să încurajăm dezvoltarea capitalului autohton în principal.

AGERPRES: Proiectul cu Ministerul Culturii pentru acea cotă din profitul Loteriei …

Darius Vâlcov: A fost o discuţie – să fie profit, să fie încasări. Până la urmă am rămas împreună la nivelul încasărilor, deci 2% din încasările Loteriei vor fi direcţionate înspre Cultură. Domnul ministru a insistat foarte mult pentru acest proiect, am făcut analizele. La Loterie există acest profit, practic banii vin de la populaţie, se întorc către populaţie prin aceste programe culturale, cred că este o investiţie extraordinar de bună, aşa cum şi alte propuneri – ca o parte din accize să se ducă într-un nivel mult mai mare spre Sănătate, spre autostrăzi ş.a.m.d., pentru că exista şi această întrebare – dar supraacciza sau acciza s-a dus în autostrăzi? Ea astăzi vine în bugetul de stat şi din bugetul de stat a plecat într-un procent cu 15,8 mai mare către tot ceea ce înseamnă Ministerul Transporturilor şi CNADNR-ul, care înainte nu se afla la Ministerul Transporturilor, dar între timp a fost preluat.

AGERPRES: Când va fi ANAF capabilă să monitorizeze în timp real fluxul de încasări şi plăţi pentru un agent economic? Ce planuri aveţi pentru modernizarea Fiscului?

Darius Vâlcov: Dacă ne referim să urmărească în timp real jurnalul din casa de marcat, termenul maxim pe care noi l-am stabilit este 1 ianuarie 2017. Practic vom implementa până la 1 ianuarie 2016 posibilitatea ca zilnic să se facă această raportare, iar pe măsură ce fiecare companie va intra, pentru că sunt şi nişte termene – aprilie, septembrie ş.a.m.d. în 2016, marile companii, cele mijlocii şi mai apoi cele mici trebuie să îşi introducă acest sistem, pe măsură ce toate aceste companii vor intra în cadrul acestei reguli vom aplica acest sistem de transmitere on-line tocmai pentru a putea să facem verificările mult mai simple şi a da posibilitatea ca aceia care produc astăzi evaziune să poată fi depistaţi absolut banal – un inspector va trebui doar să stea în faţa respectivei unităţi şi să vadă dacă o persoană iese cu cumpărături sau cu serviciul oferit – a fost la restaurant sau în altă parte, să vadă dacă lui îi apare, pe laptop sau pe telefonul pe care îl va avea la dispoziţie, dacă îi apare introducerea în casa de marcat a datelor şi dacă există un bon fiscal. În acel moment va fi o viaţă mult mai bună pentru cei care astăzi desfăşoară afaceri corecte în România şi care atunci vor scăpa de această concurenţă neloială.

AGERPRES: Vă aştepţi ca scăderea TVA să se vadă rapid şi semnificativ în scăderea preţurilor?

Darius Vâlcov: Depinde ce înţelegem prin rapid. Cred că va trebui să existe o lună de zile în care să se scape de ceea ce este în depozite şi să treacă la noile produse în noul lot, cu un TVA redus. Cred că după o perioadă de o lună – trei luni de zile, aplicarea TVA redusa se va vedea direct în produsele la raft. Asta depinde de la un produs la altul, la cele perisabile se va vedea mult mai rapid. Chiar există anumite patronate care au spus că, în momentul în care vor vedea că se întâmplă acest lucru, vor veni şi ei cu o reducere suplimentară, pentru a face şi mai atractiv produsul acela. Mai mult dăm posibilitatea agenţilor să se extindă pentru că, după 1-2 ani de consolidare vor începe să caute noi pieţe şi asta înseamnă să încurajăm foarte mult exportul.