Interviu cu preşedintele CA Metrorex – Când se va călători „la trei minute”, despre metroul de Otopeni, cel din Cluj şi alte oraşe, cât este salariul mediu şi câţi angajaţi are Metrorex

În 2022, au călătorit cu metroul peste 132 de milioane de călători, aproximativ 400.000 pe zi, în timp căile ferate din România au fost utilizate de numai 47 de milioane de călători pe tot parcursului anului 2022, adică 130.000 de oameni zilnic, a declarat Mihai Barbu în interviul pentru Agerpres.

Şeful CA al Metrorex consideră că trecerea metroului în administrarea Primăriei Capitalei este „o discuţie deschisă”, însă pentru a ajunge la o concluzie trebuie corelaţi foarte mulţi factori, având în vedere că acest operator de transport are cheltuieli foarte mari, iar bugetul Capitalei nu îşi permite în prezent aceste costuri.

Mihai Barbu a mai vorbit în interviu şi despre situaţia în care se află contractul cu Alstom, care întârzie livrarea celor 13 noi trenuri invocând „crizele multiple”, despre proiectul M6 Băneasa – Aeroport Otopeni, precum şi despre Legea statutului personalului feroviar, la care trebuie să se coreleze şi Metrorex, dar care aduce cheltuieli sociale pentru companie de peste 60 de milioane de lei.

Agerpres: Sunteţi preşedintele noului Consiliu de Administraţie al Metrorex. Care este mandatul dumneavoastră?
Mihai Barbu: Mandatul meu şi al colegilor noi din Consiliul de Administraţie al Metrorex este unul foarte clar, conform scrisorii de aşteptări pe care a iniţiat-o Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii atunci când a demarat procedura de selecţie a membrilor Consiliului de Administraţie. Ne propunem în continuare să dezvoltăm reţeaua de transport în corelaţie cu nevoile de mobilitate, prin implementarea proiectelor în derulare şi prin extinderea parteneriatelor cu sectoarele Capitalei şi, bineînţeles, cu judeţul Ilfov şi să consolidăm situaţia financiară a companiei, prin alocarea eficientă a resurselor.

De asemenea, ne propunem să creştem veniturile prin majorarea numărului de călători, să ajungem, aşa cum eram în 2019, şi, bineînţeles, din activităţi conexe, să achiziţionăm trenuri noi şi să creştem gradul de satisfacţie al clienţilor prin îmbunătăţirea condiţiilor de transport şi siguranţa călătorilor, să completăm cadrul legal specific activităţii de transport cu metroul şi, nu în ultimul rând, să îmbunătăţim imaginea Metrorex, o companie măcinată de scandaluri în trecut, după cum ştiţi, dar care este vitală pentru transportul public în Capitală.

Bineînţeles, pentru călători, călătoria cu metroul înseamnă plata unui bilet şi transportul dintr-un loc în altul, dar în spate înseamnă mult mai mult pentru Metrorex şi aş vrea aici să vă dau şi câteva cifre extrem de interesante. Bineînţeles că înseamnă mentenanţă preventivă şi corectivă, bineînţeles că înseamnă consum mare de energie electrică – este cel mai mare consumator de energie electrică din Bucureşti – şi bineînţeles că înseamnă sisteme de siguranţă pentru călătorii care folosesc acest mijloc de transport.

Agerpres: Ce înseamnă Metrorex în cifre?
Mihai Barbu: Metrorex dispune de 4% din reţeaua de transport public din Bucureşti şi transportă pe ea 20% din numărul de călători care folosesc un mijloc de transport public în Capitală, pe 77 de kilometri de reţea de cale dublă. Şi o să fac doar o comparaţie simplă: pe căile ferate din România, anul trecut, au călătorit 130.000 de călători pe zi, adică 47 de milioane de călători în tot anul, iar prin Metrorex au călătorit 132 de milioane de călători, ceea ce înseamnă 400 şi ceva de mii de călători pe zi.

În 2019, călătoreau 500.000 de călători pe zi, ceea ce se va întâmpla, dacă nu anul acesta, cu siguranţă anul viitor. Deci, 500.000 de călători folosesc zilnic transportul cu metroul în Bucureşti, faţă de 130.000 câţi folosesc transportul feroviar în România. Acestea sunt nişte cifre, cred eu, destul de elocvente pentru ce înseamnă Metrorex. Dacă vreţi, vă mai spun ceva. Înseamnă 80.000 de lămpi de iluminat, adică mai multe decât iluminatul public în Bucureşti.

Agerpres: Aţi spus că Metrorex este cel mai mare consumator de energie electrică din Bucureşti. La cât se ridică facturile la energie?
Mihai Barbu: Pentru energie electrică plătim 185 de milioane de lei pe an, consumăm în jur de 180.000 de megawaţi. Dacă vreţi, vă pot da nişte cifre mai exacte: înseamnă 20 de megawaţi pe oră – în vârf consumăm şi 27 de megawaţi, dar înseamnă 20 de megawaţi pe oră. Atât consumă Metrorex.

AGERPRES: Cum a încheiat compania anul 2022 şi ce vă propuneţi pentru anul în curs?
Mihai Barbu: Bineînţeles că ne propunem să îmbunătăţim, cum vă spuneam, indicatorii financiari. Anul 2022 a fost un an bun din acest punct de vedere. S-a încheiat cu un rezultat financiar pozitiv şi ne dorim ca în continuare, în execuţie, aceşti indicatori să fie îmbunătăţiţi. Bineînţeles că avem şi cheltuieli inerente, normale, pe care trebuie să le luăm în calcul. Ştiţi foarte bine că a intrat în vigoare Legea statutului personalului feroviar, la care trebuie să se coreleze şi Metrorex, şi aceasta aduce cheltuieli destul de mari pentru companie, respectiv cam 60 de milioane de lei cheltuieli sociale. Nu ne impactează pe cheltuielile salariale, dar pe cheltuielile sociale ne impactează destul de mult. Cheltuielile sociale înseamnă tichete de călătorie pe reţeaua Metrorex şi reţeaua de căi ferate din România, înseamnă o majorare a sumelor pentru vacanţă şi multe alte cheltuieli de tipul acesta social.

AGERPRES: Ce buget de investiţii aveţi pentru acest an?
Mihai Barbu: În total vom cheltui anul acesta cam 600 de milioane de euro, toate cheltuielile companiei. Bineînţeles, continuăm proiectele care sunt deja începute şi, după cum iarăşi cred că ştiţi, magistrala care duce la Otopeni o să intre în lucru cât de curând. Acum suntem în faza de proiectare şi lucrări de rezistenţă. Sunt bani pentru această magistrală. Deja s-a semnat contractul cu un consorţiu format dintr-o companie din afara României şi o companie din România şi sunt şi fondurile necesare alocate printr-un program JICA, acea agenţie de cooperare a statului japonez.

AGERPRES: Care este opinia dumneavoastră cu privire la trecerea metroului în administrarea Primăriei Capitalei, similar celorlalte ţări europene?
Mihai Barbu: Aici trebuie să corelăm foarte mulţi factori ca să putem să ajungem la o concluzie, pentru că, pe de o parte, avem cheltuieli foarte mari. Această companie cheltuieşte foarte mult prin investiţiile pe care le face, dar şi prin costurile de operare, şi nu ştiu dacă bugetul Capitalei îşi permite astăzi să ţină şi această cheltuială legată de Metrorex. Dar, bineînţeles, este o discuţie deschisă. Oricând este o discuţie deschisă. Ştiu, sunt păreri împărţite aici. Bineînţeles că atunci Primăria Capitalei trebuie să-şi asume şi contractul de servicii publice, care, iarăşi, este un contract destul de mare ca valoare şi de aici putem să discutăm foarte mult. 818 milioane de lei este contractul de servicii publice cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

AGERPRES: Când vin noile trenuri destinate Magistralei 5 şi câte trenuri ar mai trebui să intre în flota Metrorex pentru a putea circula la un minut?
Mihai Barbu: Noi am contractat deja 13 trenuri de ceva vreme, am plătit avansul pentru ele – 20% din această valoare, care a însemnat 100 de milioane de euro, am plătit 20 de milioane de euro – şi trenurile trebuiau să vină de ceva vreme. Nu au venit încă. Pe acest subiect am avut o discuţie cu câştigătorul contractului (Alstom – n.r.) şi dumnealor invocă, pe de o parte, crizele multiple – criza componentelor electrice, criza cauzată de pandemie şi, bineînţeles, războiul din Ucraina, care a creat o criză a oţelului mondială – şi pe acestea le invocă dumnealor şi acestea-s motivele pentru care nu au livrat la timp. Ultima discuţie cu ei a fost că o să ne indice foarte clar perioada în care o să livreze aceste 13 trenuri. Nu am primit încă un răspuns ca să vă spun foarte clar, nu ştim când va veni primul tren, câştigătorii licitaţiei nu ne-au dat un termen foarte clar, dar au spus că o să ni-l transmită după ce îşi fac toate calculele. Dar, încă o dată, vreau să vă spun, trebuiau să fie livrate până acum 13 trenuri, trebuia să înceapă de fapt livrarea lor, nu toate 13, dar nu a început.

După ce vin trenurile noi, ne propunem să reducem timpii de aşteptare până la 3 minute. Sub 3 minute din punct de vedere tehnic este destul de greu astăzi. Nu este imposibil, dar este mult mai greu, pentru că trebuie să schimbăm şi anumite sisteme tehnice, de siguranţă, şi ne-am propus să ajungem la 3 minute, ceea ce este un timp rezonabil.

AGERPRES: În prezent, dispuneţi de un parc de rame suficient structurat şi dimensionat pentru asigurarea unui flux optim de călători cu metroul? Şi aici includ şi cele 13 rame comandate, chiar dacă nu au venit.
Mihai Barbu: Dacă am avea şi cele 13 rame comandate bineînţeles că timpul de aşteptare ar fi mult mai mic. Dar cum nu avem acele rame, noi circulăm cu cele 57 de trenuri, ceea ce asigură fluxul de călători pe care îl spuneam şi timpul de aşteptare este între 4 şi 7 minute în funcţie de magistrale şi în funcţie de numărul de călători. Aceasta este situaţia astăzi. Vrem să o îmbunătăţim prin achiziţia acestor trenuri şi nu numai. Ne dorim să ajungem la un număr mai mare de rame pe care să-l achiziţionăm, dar, cum vă spuneam, crizele multiple care s-au abătut asupra noastră ne împiedică deocamdată, nu pentru noi să facem achiziţia, ci pentru furnizori să ni le livreze. Am mai avea nevoie să ajungem la 20.

AGERPRES: Cum şi-a revenit traficul de călători după pandemie? Aţi ajuns în 2022 la acelaşi număr de călători ca în 2019?
Mihai Barbu: Nu. În 2019 am avut un număr foarte mare de călători, 180 de milioane pe an. În 2022 am avut 131 de milioane de călători. O să ajungem, dar uşor, uşor. Traficul de călători creşte, o să ajungem iarăşi la 180 de milioane, dar vreau aici să vă amintesc puţin că am avut două luni în vară, când am avut ceva probleme cu firma care face mentenanţa acestor rame de metrou şi am avut 34 de trenuri (în circulaţie – n. r.) din cele 57 cu care circulăm şi bineînţeles că s-a văzut acest lucru. S-a văzut în numărul de călători transportaţi. Acum sunt toate cele 57 de trenuri de circulaţie şi totul funcţionează aşa cum ne-am propus.

AGERPRES: Mai aveţi facturi restante la Alstom?
Mihai Barbu: Nu. Suntem cu plăţile la zi către Alstom, suntem în regulă din acest punct de vedere. Tocmai vă spuneam, sunt toate trenurile în circulaţie, toate cu reviziile la zi, funcţionează.

AGERPRES: Reuşiţi să respectaţi jaloanele din PNRR pentru a lua cele 300 de milioane de euro pentru proiectul M4, care să unească Gara de Nord şi Gara Progresu, sau banii se vor muta la proiectul M6 Băneasa – Aeroport Otopeni?
Mihai Barbu: Sunt mai mulţi factori aici care contribuie la depăşirea unor termene pe care ni le-am propus, factori care nu ţin de noi, care ţin de administraţii locale, care trebuie să dea avizele necesare. S-au luat avizele de mediu de la Ilfov şi de la Consiliul Local Jilava, mai urmează de la Bucureşti. Încă nu s-a finalizat acest proces, prin urmare noi am propus ca aceşti bani să meargă către alte proiecte mature ca să fim siguri că îi folosim şi încă nu avem un răspuns în acest sens de la Comisia Europeană. Dar, cum vă spuneam, am făcut această propunere, să meargă pe alte proiecte care să îndeplinească cele mai bune condiţii de eligibilitate impuse de PNRR.

Chiar dacă acest proiect – M4 – nu va fi finanţat din PNRR, el va continua, bineînţeles, din alte surse pe care încercăm să le atragem. Va continua acest proiect, nu se va opri şi nu se va întrerupe. Luăm în calcul toate sursele de finanţare posibile care să ne ajute să terminăm proiectele.

AGERPRES: Ce faceţi cu spaţiile goale din staţiile de metrou, unde au fost înainte chioşcurile? Zidurile ar trebui văruite, refăcute, arată rău.
Mihai Barbu: Aici aş vrea să să dezvolt puţin şi nu aş vrea să comentez ce s-a întâmplat. S-a luat o decizie la nivelul conducerii companiei la acel moment, s-au dezafectat acele spaţii comerciale, probabil a fost un plan să se pună ceva în loc, nu s-a pus. Prin urmare, şi aici aş vrea să dezvolt puţin, să ştiţi că Metrorex funcţionează şi astăzi după o Hotărâre de Guvern de înfiinţare a acestei companii, Metrorex SA. Astăzi nu mai este doar Metrorex – sau nu mai avem metrou doar în Bucureşti – avem perspective clare la Cluj că va fi metrou. Probabil că şi alte primării îşi doresc să aibă metrou acolo unde numărul populaţiei creşte şi împreună cu localităţile limitrofe. Nu ştiu… Iaşi, Oradea, Timişoara, sunt mai multe. Şi, atunci, să ştiţi că noi, împreună cu Ministerul Transporturilor, lucrăm la elaborarea unui proiect de lege care să aibă în vederea constituirea unui cadru normativ unitar de reglementare a transportului cu metroul, un cadru legislativ după care să funcţioneze şi Metrorex în Bucureşti, dar şi Metroul Cluj sau cum se va numi compania care administrează metroul la Cluj sau în alte locuri din ţară. Pentru acest lucru suntem implicaţi, cum vă spuneam, noi, cei de la Metrorex, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, şi prin acest acest cadru legislativ pe care vrem să-l promovăm.

Noi am trimis la Ministerul Transporturilor proiectul, ministerul a făcut adnotări, completări, acum îl actualizăm cu câteva date noi şi urmează să intre pe circuitul de avizare. În stadiul acesta suntem acum şi ne dorim ca să promovăm cât mai repede acest proiect de lege şi să fie şi aprobat, să îl corelăm cu toate normele legale şi europene pe care trebuie să le îndeplinească şi bineînţeles să fie cu acceptul tuturor factorilor de decizie. Preocuparea noastră majoră astăzi este pe această Lege a transportului cu metroul pe care vrem să o promovăm cât mai repede posibil. Anul acesta sigur vom avea o Lege a transportului cu metroul.

Bineînţeles, că ne gândim şi la majorarea veniturilor din alte surse şi la confortul călătorilor şi atunci cu siguranţă şi acele spaţii vor fi amenajate cu ceea ce au nevoie călătorii atunci când folosesc transportul cu metroul. O să găsim modalitatea prin care să amenajăm acele spaţii. Noi am avut o idee, să facem un concurs de soluţii împreună cu Facultatea de Arhitectură, să implicăm studenţii de la Arhitectură, în aşa fel încât amenajarea spaţiilor din subteran să fie la fel ca şi spaţiile de la suprafaţă, adică una e la Berceni, alta este la Piaţa Romană sau Piaţa Victoriei. Mai facem lucrări de amenajare acolo unde este cazul şi bineînţeles că în limita costurilor, în limita sumelor alocate în bugetul pe care îl avem.

AGERPRES: Fiindcă aţi făcut referire la metroul din Cluj. Cine îl va administra? Cine va suporta contractul de servicii publice, care reprezintă de fapt o subvenţie acordată administratorului acestui metrou?
Mihai Barbu: Cum vă spuneam, Metrorex în Bucureşti funcţionează după o Hotărâre de Guvern de înfiinţare a companiei Metrorex şi, mai departe, Metrorex încheie un contract de mentenanţă cu o companie şi un contract de servicii publice cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, care finanţează o parte din cheltuielile Metrorex. Dar, întotdeauna, investiţiile le face statul român şi rămân proprietatea statului român, Metrorex fiind doar concesionarul acestor investiţii pe care le exploatează mai departe. La Cluj, situaţia este aproape la fel. Investiţiile le face statul român, prin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, şi o parte, dar foarte mică, asocierea dintre cele două UAT-uri, Cluj şi Floreşti. Mai departe, contractul de servicii publice va trebui încheiat de compania care va administra metroul de la Cluj cu cineva – şi aici este o discuţie. Bineînţeles că transportul public, oriunde, este un transport al UAT-ului respectiv. Dar, la Bucureşti, Metrorex, cum vă spuneam, este un colos, nu poate să îl ţină municipiul Bucureşti astăzi – poate găseşte sursele necesare să poată să-l finanţeze – şi, prin urmare, este finanţat prin acest contract de servicii publice încheiat cu Ministerul Transporturilor şi care înseamnă subvenţie de la stat. Tocmai acesta este motivul pentru care vrem să reglementăm acest transport cu metroul, pentru ca acea companie care se va înfiinţa la Cluj – sau nu ştim cum va fi la Cluj, ce vor face – să aibă cadrul legal de funcţionare şi să nu se mai … nu ştiu, înfiinţeze o altă Hotărâre de Guvern de funcţionare a companiei de la Cluj, apoi compania din nu ştiu ce alt oraş unde se vrea să se mai dezvolte transportul cu metroul…nu ştiu Timişoara, Iaşi, Oradea, oraşele mari care se dezvoltă prin UAT-urile de jur împrejur.

AGERPRES: Practic, acum este o discuţie despre cine va subvenţiona metroul de la Cluj, adică cine va suporta acest contract de servicii publice? Statul, primăria…
Mihai Barbu: Nu se va întâmpla curând, pentru că perioada de construcţie a metroului la Cluj este de durată, dar trebuie să ne organizăm şi pentru momentul acela şi despre asta e vorba în această Lege a transportului cu metrou. Nu numai despre acest lucru, dar şi despre acest lucru este vorba în această lege.

AGERPRES: Referitor la contractele de publicitate din spaţiile Metrorex. Cum sunt încredinţate acestea, prin licitaţie publică sau prin atribuire directă? În ce mod sunt distribuite veniturile provenite din contractele de publicitate?
Mihai Barbu: Ele sunt achiziţionate prin procedurile interne ale companiei de achiziţie şi veniturile bineînţeles intră în veniturile operaţionale ale companiei şi sunt utilizate ca atare.

AGERPRES: În ce stadiu se află lucrările de finalizare a întregii magistrale M5, respectiv linia de la Eroilor spre Pantelimon?
Mihai Barbu: Pentru secţiunea Eroilor-Piaţa Iancului a fost încheiat un contract de prestări servicii pentru proiectare şi asistenţă tehnică. Toate proiectele îşi urmează cursurile aşa cum ne-am propus, dar cum vă spuneam sunt anumite situaţii când nu depind de noi foarte mult, depind şi de cei care trebuie să dea avizele necesare.

AGERPRES: Ce vă împiedică să mergeţi mai departe cu acest proiect? Au apărut probleme de avize, finanţare…?
Mihai Barbu: Nu ştiu să vă spun acum. N-aş vrea să vă dau un răspuns greşit pentru că nu ştiu să vă spun foarte exact.

AGERPRES: Cum s-a finalizat situaţia salarială a angajaţilor, după discuţiile de anul trecut?
Mihai Barbu: Până la urmă majorarea de salarii s-a acordat în parte. Situaţia era aşa: majorarea salariilor la Metrorex se face cu acordul Consiliului de Administraţie pentru personalul de execuţie, iar pentru funcţiile de conducere cu aprobarea AGA. Atunci, AGA nu a aprobat majorarea salariilor pentru funcţiile de conducere şi a rămas doar pentru funcţiile de execuţie majorarea. În final, s-a aprobat majorarea şi pentru funcţiile de conducere, dar fără directori. Aşa a aprobat AGA şi aşa s-a acordat.

AGERPRES: Care este acum salariul mediu în Metrorex?
Mihai Barbu: Venitul mediu în Metrorex este 11.330 lei, pentru că aici este o discuţie referitoare la veniturile salariaţilor de la Metrorex. Să ştiţi că salariile de la Metrorex sunt salarii normale. Într-adevăr, veniturile sunt mai mari pentru că au şi sporuri foarte mari. Sporul acesta de lucru subteran este destul de mare, dar, din punctul meu de vedere, este justificat pentru că dumneavoastră, ca şi călător, mergeţi cu metroul câteva minute şi vedeţi că totuşi este destul de greu să rămâi în subteran o perioadă mai lungă de timp. Dacă veţi sta 8 ore în subteran o să vedeţi că lucrurile nu mai sunt la fel ca atunci când călătoriţi câteva minute. Prin urmare, eu cred că sporul acesta este justificat. Şi, cum vă spuneam, veniturile angajaţilor de la Metrorex care lucrează subteran sunt mai mari.

AGERPRES: Câţi salariaţi aveţi acum? Sunt suficienţi, pentru că la un moment dat era nevoie de personal pentru M5?
Mihai Barbu: 5.200 de salariaţi sunt acum. La sfârşitul anului trecut s-au făcut multe angajări la Metrorex pentru acest proiect. Au urmat angajări şi anul acesta, la început. Prin urmare, numărul de angajaţi este cel pe care ni l-am propus. Au fost mai puţini anul trecut, în jur de 4.700 sau 4.800 cred, dar acum sunt 5.200.

AGERPRES: Care mai este situaţia park & ride-ului de la Străuleşti? Aţi reuşit să atrageţi mai mulţi clienţi, ca să le spunem aşa?
Mihai Barbu: Noi am făcut toate demersurile necesare să atragem clienţi. Preţul parcării acolo este 0,5 lei pe oră, deci poate veni oricine să lase maşina acolo, să parcheze şi să plece cu metroul oriunde are nevoie. Din păcate, acolo vin câteva zeci de maşini pe zi şi avem câteva sute de locuri de parcare. Oamenii nu vin deocamdată, dar noi promovăm cât putem de mult acest loc unde ar putea să-şi lase maşina, să ia metroul şi să circule oriunde în Bucureşti cu reţeaua de transport cu metroul. Pot fi lăsate oricând maşinile acolo, inclusiv noaptea, avem pază proprie. Totul este … nu ştiu dacă aţi fost vreodată acolo, dar, dacă dacă n-aţi mers, vă rog să mergeţi să vedeţi cum arată acolo, să vedeţi că arată ca oriunde în afară, inclusiv staţiile acelea de final de cale ferată, de cale de metrou, arată foarte bine tunelurile de acolo, inclusiv acest loc unde pot fi lăsate maşinile, această parcare. Din păcate, nu vin atât de mulţi oameni pe cât ne aşteptam noi.

AGERPRES: Care credeţi că este motivul?
Mihai Barbu: Nu ştiu exact să vă spun. Nu ştiu, poate comoditatea, poate oamenii se adaptează mai greu la acest mijloc de transport şi nu numai mijloc de transport, ci acest sistem de transport unde poate să-şi lase maşina undeva, într-o parcare, şi de acolo ia mijlocul de transport şi poate călători oriunde.

AGERPRES: Există în plan anul acesta o majorare de tarife la metrou?
Mihai Barbu: Deocamdată, în cadrul Consiliului de Administraţie nu a existat această discuţie şi prin urmare nu există o discuţie de genul acesta nici în cadrul Consiliului de Administraţie, nici în cadrul managementului companiei.

AGERPRES: Care este cel mai bine vândut titlu de călătorie?
Mihai Barbu: Două călătorii este cel mai bine vândut titlu, adică raportul este undeva doi la şase, cam aşa, între 1 şi 2 călătorii.