Interviu cu preşedintele Fondului de Mediu: Avem în lucru un program pentru pistele de biciclete şi pentru parcuri
Acesta a precizat că reprezentanţii AFM lucrează şi la alte proiecte, cum ar fi programul pentru parcuri şi cel pentru pistele de biciclete, adăugând că instituţia pe care o conduce are în acest moment peste 500 de proiecte în diferite stadii de implementare.
Şeful AFM a vorbit, de asemenea, despre derularea ‘Rabla Plus’ şi ‘Casa Verde Plus’, dar şi despre restituirea taxei auto către cei care au solicitat acest lucru, menţionând că pentru derularea acestei operaţiuni ‘bani există, nu se pune problema’.
Pe de altă parte, Jakab a subliniat faptul că Organizaţiile de Transfer de Responsabilitate (OTR) ce activează pe piaţa deşeurilor de ambalaje din România deţin, în continuare, licenţă de funcţionare, iar problemele pe care acestea le-au invocat sunt legate de faptul că Parchetul le-a blocat conturile.
AGERPRES: Ce proiecte prioritare se află pe lista AFM pentru 2016?
István Jakab: Principala preocupare a instituţiei este atât de a implementa cele mai eficiente modele europene din punct de vedere al mediului şi schimbărilor climatice, cât şi de a respecta şi implementa cele mai înalte standarde de mediu în toate activităţile care se desfăşoară la nivelul României. Ne propunem să deschidem sesiuni noi pentru următoarele programe: Programul referitor la educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului, ai cărui beneficiari vor fi şi ONG-urile, pentru care s-a alocat un buget de 30 milioane lei; Programul pilot de Eco-antreprenoriat, pentru care s-au alocat 85 milioane lei şi Programul privind conservarea biodiversităţii, pentru care s-au alocat 80 milioane. În ceea ce priveşte Ghidurile de finanţare pentru aceste programe, ne dorim ca ele să fie gata la începutul lunii iunie.
Aş vrea să precizez că Administraţia Fondului pentru Mediu are în implementare sute de proiecte aflate în diferite stadii de implementare, ale căror contracte trebuie să le finalizăm. Consider că toate proiectele pe care le finanţăm sunt importante pentru atingerea ţintelor de reducere a poluării şi pentru atingerea standardelor de mediu. Am vrea să regândim şi alte programe, cum ar fi programul pentru parcuri şi cel pentru pistele de biciclete. Aceste programe ar putea rămâne mai degrabă pentru sfârşitul lunii iunie.
AGERPRES: La cât se ridică bugetul AFM în acest an şi în ce fel este structurat bugetul Fondului pentru Mediu prin prisma proiectelor propuse pentru acest an?
István Jakab: Pentru anul 2016, Administraţia Fondului pentru Mediu a prevăzut un buget în valoare de 836 milioane lei. De asemenea, Administraţia Fondului pentru Mediu a prevăzut şi un buget de 790 milioane de lei destinat atât contractelor în vigoare, cât şi pentru încheierea unor noi contracte de finanţare. În perioada următoare ne-am propus să deschidem sesiuni noi pentru programe deja cunoscute de către toată lumea privind protecţia mediului şi atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, printre care aş dori să amintesc: Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional (‘Rabla’), pentru care am alocat un buget de 145 milioane lei; Programul de stimulare a achiziţionării de maşini noi electrice şi electrice – hibride (‘Rabla Plus’), dar şi pentru finanţarea reţelei de staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice, ambele fiind în strânsă legatură, atât din punct de vedere al finanţării, dar şi din punct de vedere al implementării şi punerii efectiv în practică, pentru care am prevăzut un buget de 75 milioane lei.
De asemenea, vom avea Programul ‘Casa Verde’ privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, pentru care s-au alocat 44 milioane lei pentru finanţarea contractelor în vigoare şi 95 milioane lei pentru contracte noi şi se estimează că aproximativ 15.000 de persoane fizice vor beneficia de finanţare. În acelaşi timp, Programul ‘Casa Verde’ este completat de ‘Casa Verde Plus’, pentru care au fost alocate 45 milioane de lei, din care vor fi finanţate materiale de izolare ecologice, sisteme de acoperişuri verzi, sisteme de eficientizare a consumului de resurse şi altele.
Pentru programul privind gestionarea deşeurilor au fost acordate 100 milioane lei. Dintre proiectele pe care le avem în prezent în derulare şi pentru care am alocat resurse financiare de peste 275 milioane lei, se numără Programul ‘Sisteme integrate de alimentare cu apă, canalizare, staţii epurare’, în cadrul căruia există contracte în derulare până în 2018.
Mai mult, împreună cu echipa de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, implementăm două programe importante: Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, pentru implementarea căruia s-au alocat 35 milioane lei, dar şi continuarea programului de monitorizări, studii şi cercetări în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice privind sarcini şi cercetări în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice, începute de anul trecut, pentru care estimăm a fi necesare fonduri de 35 milioane lei.
AGERPRES: Cum aţi găsit instituţia pe care aţi preluat-o de puţin timp, odată cu nominalizarea din partea Ministerului Mediului, şi care sunt lucrurile pe care vi le-aţi propus pentru acest mandat?
István Jakab: Dincolo de teme şi discuţii punctuale, rămâne nevoia de a privi proiectele de protejare a mediului ca pe o prioritate absolută în perspectiva României anului 2020. Nu putem gândi dezvoltarea economică a României fără a ţine cont de principiile dezvoltării durabile, de includerea criteriilor de mediu în conceperea oricărui proiect de dezvoltare, de obligaţia de a stimula economia ‘verde’ şi crearea de locuri de muncă în acest domeniu.
Desfăşurarea activităţii eficiente a acestei instituţii, în scopul protecţiei mediului şi interesul cetăţeanului, este unul dintre principalele mele obiective. Pe durata mandatului meu, vreau să aduc Administraţia Fondului pentru Mediu cât mai aproape de cetăţean. Sunt multe lucruri care trebuie accelerate. Prioritatea mea este elaborarea ghidurilor de finanţare pentru programele noi şi pe care vrem să le lansăm în acest an.
Pe de altă parte, în acest moment, Administraţia Fondului pentru Mediu are în implementare peste 500 de proiecte, aflate în diferite stadii de implementare, pentru finanţarea cărora eu, împreună cu echipa de la AFM, vom depune toate eforturile necesare implementării în bune condiţii şi atingerea obiectivelor asumate prin intermediul ghidurilor de finanţare. Mai mult, voi susţine orice demers, inclusiv modificări de acte normative, dacă va fi necesar, pentru deblocarea unor situaţii ce îngreunează implementarea proiectelor.
AGERPRES: Ce va însemna programul ‘Rabla’ pentru acest an din punct de vedere al modului de derulare şi al bugetului, comparativ cu anul trecut?
István Jakab: Înnoirea parcului auto este un proiect strategic nu numai în România, ci şi la nivel european. Este gândit ca parte a unei viziuni comune din care face parte şi timbrul de mediu. Scopul acestuia este eliminarea din trafic a autovehiculelor vechi şi înlocuirea lor cu altele noi, mai puţin poluante.
În acest an, Administraţia Fondului pentru Mediu a alocat pentru derularea programului un buget de 145 milioane lei pentru casarea unui număr de aproximativ 20.000 autovehicule mai vechi de 8 ani de la data primei înmatriculări.
Ghidul de finanţare a programului a fost supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, timp de zece zile şi în şedinţa de Guvern din 11 mai, ar trebui să fie aprobate două Memorandumuri, urmate de ordinele de ministru pe ghiduri, după care AFM emite dispoziţia şi, practic, se lansează ‘Rabla’. Completat cu programul ‘Rabla Plus’ şi reţeaua de staţii de reîncărcare, consider că, anul acesta, Programul ‘Rabla’ va contribui activ la reducerea poluării datorate emisiilor autovehiculelor şi, astfel, contribuim şi noi cu o părticică la trendul european transport zero-emisii.
AGERPRES: Cum noua versiune a programului ‘Rabla’ are în prim-plan promovarea achiziţionării de maşini electrice, cum facem cu infrastructura destinată alimentării unor asemenea autovehicule?
István Jakab: Aşa cum am menţionat mai devreme, anul acesta vom lansa Programul pentru dezvoltarea infrastructurii de încărcare a autovehiculelor electrice şi hibrid, conform directivei europene. Astfel, această directivă instituie un cadru comun de măsuri destinate instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi în Uniune cu scopul de a reduce la minimum dependenţa de petrol şi de a atenua impactul transporturilor asupra mediului şi stabileşte cerinţe minime privind crearea infrastructurii pentru combustibili alternativi, inclusiv punctele de reîncărcare destinate vehiculelor electrice. Specificaţiile tehnice referitoare la tipul de staţie de încărcare vor apărea în Ghidul de finanţare care ar trebui să fie gata până la sfârşitul lunii mai.
AGERPRES: Care este situaţia infrastructurii de încărcare a autovehiculelor electrice, la ora actuală, în România?
István Jakab: La nivel naţional sunt 55 de prize electrice, dintre care 22 sunt amplasate în Bucureşti şi restul de 33 sunt amplasate în teritoriu. Vom elabora un ghid de finanţare pentru infrastructura electrică.
AGERPRES: Cum se prezintă, în 2016, programul ‘Casa Verde’?
István Jakab: În acest moment, Ghidul de finanţare a programului este în curs de elaborare, prin care se stabilesc criteriile de eligibilitate, potenţialii beneficiari, modalitatea de implementare a acestuia, ţinând cont de necesităţile actuale, de o mai bună fluidizare şi uşurare a procesului de finanţare, dar şi având în vedere priorităţile de mediu asumate de către AFM.
Astfel, în vederea deschiderii unei noi sesiuni pentru această categorie de program au fost alocate fonduri de peste 90 milioane lei, fonduri de care vor beneficia aproximativ 15.000 de persoane fizice. Modalităţile de finanţare şi criteriile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii se vor regăsi în propunerea de ghid cu care vom veni în perioada imediat următoare, ghid care va fi, evident, supus dezbaterii publice pe site-ul ministerului, până la sfârşitul lunii mai.
La ‘Casa Verde plus’ ne gândim ca finanţarea să fie acordată şi pentru case, şi pentru blocuri de apartamente.
AGERPRES: Cum vedeţi situaţia actuală a OTR-urilor în România şi modul în care unele dintre acestea au gestionat colectarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje?
István Jakab: Operatorii economici autorizaţi, în vederea preluării obligaţiilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, au făcut obiectul unor inspecţii fiscale din partea Administraţiei Fondului pentru Mediu, în cursul anului 2015. Rezultatele acestor inspecţii fiscale au fost comunicate societăţilor în cauză.
În momentul în care unele OTR-uri, la sfârşitul anului trecut, nu şi-au mai putut realiza ţintele de reciclare, a apărut problema ca unii producători sau importatori care puneau pe piaţă ambalaje să nu-şi mai poată realiza ţinta de reciclare, pentru această diferenţă au trebuit să plătească cei 2 lei/kg.
AGERPRES: Câţi bani s-au colectat la Fondul pentru mediu din taxa pe ambalaje?
István Jakab: În perioada 1 ianuarie – 12 aprilie 2016, suma colectată la Fondul pentru mediu din taxa de 2 lei/kg, datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională bunuri ambalate, este de 202 milioane lei.
AGERPRES: Care este situaţia, în acest moment, a OTR-urilor?
István Jakab: În ceea ce priveşte situaţia actuală a Organizaţiilor de Transfer de Responsabilitate, vă pot spune că Ordinul pentru aprobarea Procedurii de autorizare pentru preluarea responsabilităţii gestionării deşeurilor de ambalaje este în circuitul de avizare interministerial. Prin intermediul noului Ordin, se pot acorda licenţe de funcţionare pentru noile OTR-uri.
La ora actuală, OTR-urile existente au, în continuare, licenţă de funcţionare şi activitatea acestor OTR-uri, pe partea de ambalaje, nu este blocată, însă aceste organizaţii trebuie să-şi lămurească nişte chestiuni vizavi de Parchet.
AGERPRES: Cât s-a colectat până în prezent din timbrul de mediu?
István Jakab: În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2016, suma colectată la Fondul pentru mediu din taxa de timbru pentru autovehicule este în valoare de 168 milioane lei.
Totodată, precizăm că, în prezent, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor s-a constituit un grup de lucru format din specialişti din cadrul ministerului şi Administraţiei Fondului pentru Mediu care lucrează la o propunere legislativă de modificare a legislaţiei privind timbrul de mediu.
AGERPRES: Există bani în bugetul Fondului pentru mediu pentru restituirea taxei auto?
István Jakab: Ordinul comun parafat cu ANAF a fost făcut pentru eşalonarea restituirii taxei auto pentru următorii cinci ani. O parte din bani trebuie să vină de la ANAF, pentru că şi ei au încasat la un moment dat taxa, iar o parte de la Fondul pentru mediu. Împărţit pe cei cinci ani de zile, după un calcul pe care l-am făcut cu penalităţi şi dobânzi, din cele 3 miliarde de lei ajungem la aproximativ 600 de milioane de lei pe an. Ar fi un efort pentru bugetul nostru, dar partea noastră de bani există, nu se pune problema.
AGERPRES: În viziunea AFM pe termen mediu se află o eventuală modificare a timbrului de mediu?
ti Cum spuneam, există un grup de lucru la noi, la minister, şi luăm în considerare toate propunerile care apar la Parlament, dar încercăm să venim cu varianta noastră. Din punctul meu de vedere, timbrul de mediu aşa cum este la ora actuală este în regulă. Nu a fost declarat neconform cu legislaţia Uniunii Europene, dar va trebui să regândim în perspectiva aceluiaşi principiu ‘Poluatorul plăteşte’. În Parlament există mai multe variante: să se tranforme în rovinietă sau să fie un fel de impozit anual, sau o altă variantă în care o taxă de poluare să fie inclusă în preţul carburantului şi până la desfiinţarea completă a timbrului de mediu. Sper ca, în perioada următoare, ministerul să vină cu o propunere pe care să o prezentam în Parlament, dar momentan, rămânem cu actualul timbru de mediu