Interviu cu Raluca Prună: După alegeri îmi fac bagajele şi mă întorc de unde am venit

Prună afirmă că în cadrul sistemului judiciar există 60 de foşti magistraţi pensionari cu venituri de peste 100.000 de lei pe luna.

În ceea ce priveşte problemele semnalate de judecători şi de procurori, demnitarul arată că acestea sunt reale, dar că există şi unele remarci inacceptabile, cum ar fi cea a infiltraţilor serviciilor secrete în justiţie sau a numirilor politice din Parchete. De altfel, Prună crede că e posibil ca o parte dintre magistraţi să fie responsabili de scăderea încrederii populaţiei în sistemul judiciar din moment ce aduc în discuţie chestiunea ofiţerilor secreţi care ar activa în cadrul sistemului.

Ministrul se pronunţă clar pentru eliminarea tuturor pensiilor speciale, existând riscul ca acest sistem de pensii să nu mai fie sustenabil.

Raluca Prună mai spune că anul trecut Ministerul Justiţiei a cheltuit exclusiv pentru judecători şi grefieri echivalentul la aproape 10 milioane de euro contravaloarea chiriilor plătite pentru aceştia.

Referindu-se la recentele declaraţii ale lui Traian Băsescu în scandalul provocat de denunţul lui Sebastian Ghiţă în cazul presupusului plagiat al şefei DNA Codruţa Kovesi, Raluca Prună spune că fostul preşedinte îşi demolează toate realizările mandatelor.

Rep: Aţi postat pe Facebook o reacţie duă la adresa punctului din Memorandum privind alinierea nediscriminatorie a veniturilor magistraţilor, celebrul punct despre majorarea salariilor cu 18%, aşa cum au primit şi alte categorii de bugetari. Vorbiţi acolo de judecători şi procurori ieşiţi la pensie care încă încasează 600 de euro pentru chirie în cazul Bucureştiului. Câţi sunt în această situaţie, care sunt statisticile de la Ministerul Justiţiei? De ce primesc în continuare aceşti bani?

Raluca Prună: Fac o precizare. Prin Ordonanţa de Urgenţă 20/2016 nimănui nu i-a crescut salariul cu 18%, ci s-au corectat alte inechităţi. Magistraţii însă, prin asociaţiile lor, în lectura pe care o au asupra acestei ordonanţe, au considerat că existând colegi de-ai lor care şi-au obţinut prin titluri executorii, prin hotărâri, o astfel de majorare, se creează o inechitate şi ar trebui că toţi cei care nu aveau asemenea hotărâri să urce la nivelul celor puţini care aveau asemenea hotărâri. Poziţia mea am scris-o acolo cu privire la chiriile de 600 de euro pentru Bucureşti. Acesta este un drept care se dă magistraţilor prin efectul legii. Deci legea privind Statutul procurorului şi judecătorului dă acest drept magistratului să i se deconteze chiria dacă nu are locuinţă. Legea permite ca eu, bucureşteancă fiind, dacă nu am o locuinţă în proprietate personală, să mi se deconteze chiria în Capitală. Cuantumul ţine seama de fiecare oraş, cu siguranţă Bucureştiul este locul în care chiria este în cuantumul cel mai mare.

Nu am acum la mine o cifra cu privire la câţi magistraţi beneficiază de acest drept, dar datele noastre trebuie completate cu cifrele de la Ministerul Public pentru procurori, cu cifre de la CSM pentru magistraţii detaşaţi acolo ca apoi, adunate aceste cifre, să avem o idée asupra cuantumului. Pot să vă spun că pentru judecători şi pentru grefieri, care se bucură de exact acelaşi drept şi exact în acelaşi cuantum, la nivelul anului 2015, ministerul Justiţiei a cheltuit echivalentul la aproape 10 milioane de euro.

Rep. În aceeaşi postare vorbiţi de foşti magistraţi care au ieşit la pensie şi care primesc în continuare bani pentru chirie.

Raluca Prună: Aici trebuie să fac o corecţie. Legea spune că magistratului trebuie să i se asigure o locuinţă de serviciu. Neputându-se asigura o locuinţa de serviciu, atunci i se decontează chiria. Magistraţii care au ieşit la pensie nu au neapărat dreptul la decontarea chiriei, ci au dreptul la locuinţa de serviciu în măsura în care au avut-o înainte să iasă la pensie. Nu o să dau acum nume, o să vă rog să faceţi cereri la toate instituţiile şi să întrebaţi dacă există magistraţi în această situaţie. Eu vă spun că există şi când v-am dat acel exemplu cu un magistrat care este astăzi în magistratură, este un exemplu real. Se poate întâmpla ca, după ce am ieşit din magistratură, am avut o locuinţă de serviciu pusă la dispoziţie de stat prin RAAPPS, am ieşit la pensie, am intrat în avocatură – deci într-o profesie liberală – şi continui să stau în locuinţa statului la RAAPPS, ocupând astfel o locuinţă pe care eu la Ministerul Justiţiei nu pot să o iau şi să o dau unui magistrat care profesează. Cam asta este realitatea care, sigur, nu ne convine, dar este aşa nefardată cum v-o spun.

Rep. În aceeaşi postare vorbiţi de pensii de 100.000 de lei pe lună. Cine sunt cei care primesc aceşti bani? N-ar trebui plafonate pensile speciale la un anumit cuantum maxim?

Raluca Prună: Nu pot să va dau nici aici nume. Sunt magistraţi. Am scris în postarea mea că acest lucru a fost posibil printr-o scăpare a legii în anul 2006, deci printr-o interpretare a unui text de lege care prevedea că pensia este un anumit procent din veniturile pe ultima lună şi în considerarea acestui lucru sigur că unii magistraţi care îndeplineau condiţiile legale pentru a ieşi la pensie au ieşit cu nişte pensii foarte mari. Instituţia care deţine aceste date este Casa Naţională de Pensii şi sunt convinsă că dacă faceţi o cerere veţi primi datele. Din informaţiile pe care le avem noi la MJ, vorbim de aproximativ 60 de magistraţi.

Referitor la plafonare, n-aş vrea să mă pronunţ. Eu cred că în general n-ar trebui să existe pensii speciale. Cred că ar terbui să existe un singur sistem de pensii, iar noi asistăm acum la o proliferare a pensiilor speciale, vedem că practic fiecare categorie, prin legi distincte în Parlament, îşi creează o pensie specială. Nici acest lucru nu este un lucru popular de spus, dar sigur pe un continent în care se vorbeşte foarte mult despre sustenabilitatea sistemului de pensii în general, cred că societatea românească, fără pasiuni dacă se poate, trebuie să se aşeze şi să vadă dacă în ritmul acesta în care dăm pensii speciale aproape tuturor categoriilor profesionale pe care le cunoaştem, dacă nu cumva sistemul nu va mai fi sustenabil pe termen foarte scurt. Nu pot să spun nimic de plafonare, cred că cel mai corect ar fi să avem un singur sistem de pensii şi nicio pensie specială.

Reporter: Ar trebui modificată legea astfel încât liberările condiţionate să nu fie atributul Comisiilor de liberare din penitenciare, judecătorii analizând formal o propunere care, de cele mai multe ori, este favorabilă deţinutului?

Raluca Prună: Aş pune problema exact pe dos şi o să răspund că acele comisii din penitenciar din care face parte un judecător de supraveghere, care nu numai că face parte din comisie, dar prezidează comisia, face ca acea comisie să cunoască mult mai de aproape ceea ce face o persoană care-şi execută pedeapsa într-un penitenciar. Atunci când Comisia face o propunere, votând, propunerea acestei Comisii ajunge în instanţă. N-aş spune că judecătorul ia o decizie pur formală, judecătorul, dimpotrivă, din cele ce am văzut eu în cursul dezbaterilor cu privire la reforma mai amplă a sistemului penitenciar, multă lume spune că dimpotrivă, judecătorul nu ţine seama de recomandarea Comisiei din penitenciar şi dă amânări care duc la o nemulţumire a celui aflat în executarea pedepsei şi până la urmă conduc şi la golirea de sens pentru deţinut a instituţiei eliberării condiţionate. Deci răspunsul meu este nu, legea nu ar trebui modificată în sensul de a da un rol mai mic Comisiei şi eventual, legea ar trebui modificată în sensul de a lăsa comisiei ce este al comisiei şi de a da un rol mai mare judecătorului de supraveghere care este în fiecare penitenciar.

Reporter: Ar trebui condiţionată liberarea înainte de termen de plata integrală a prejudiciului dictat de instanţă?

Raluca Prună: Noi avem o prevedere în legea în vigoare care vorbeşte de condiţiile cumulative ale eliberării condiţionate. Şi una din aceste condiţii, în afară de a fi executat fracţia cerută de lege, de exemplu, este şi plata integrală a prejudiciului dar, spune legea, cu excepţia cazului în care se face dovada că persoana respectivă este în imposibilitatea de a achita acest prejudiciu. Întrebarea dumneavoastră ar avea mai multă relevanţă pentru societate în măsura în care vorbim de persoane care au creat prejudicii mari şi care pot să le plătească, însă trebuie să acceptăm că sunt în societate persoane care au creat prejudicii şi care pot fi în imposibilitatea de a plăti acest prejudiciu. Trebuie spus, acesta imposibilitate nu se prezumă, ea nu se decide de Comisia din penitenciar, ci este decisă de instanţa de judecată, de un judecător.

Reporter: Doamna ministru, vi s-a cerut public, în mai multe rânduri, să va clarificaţi relaţia cu SIE. Care ar fi aceasta?

Raluca Prună: Cred că cel mai bine ar fi să vă duceţi să întrebaţi la SIE, în mod transparent, care a fost relaţia lor cu mine. Alt comentariu nu am de făcut. CV-ul meu este unul public şi-mi îngăduiesc să atrag atenţia asupra faptului că n-am lucrat în viaţa mea la un SRL care nu mai există azi pe piaţă şi nu mai poate fi întrebat. Eu am lucrat în avocatură, am lucrat la Universitatea Bucureşti şi am lucrat la Comisia Europeană 16 ani. Acesta e răspunsul meu şi dacă cineva are ceva de clarificat, acesta este SIE, nu eu.

Reporter: Există penitenciare din ţară în care deţinuţii “vedetă”, cei cu bani mulţi îndeosebi, sunt trataţi diferit faţă de ceilalţi?

Raluca Prună: Am mers în destul de multe penitenciare de când mi-am preluat mandatul. Am mers inclusiv în penitenciare în care se află, spuneţi dumneavoastră, deţinuţi vedetă. În realitate, ei se numesc de către ANP persoane vulnerabile. Vulnerabile pentru că, dacă eşti de pildă judecător şi eşti condamnat şi trimis într-o cameră cu deţinuţi de drept comun, ca să spun aşa, aceasta creează un tip de vulnerabilitate. Dincolo de această paranteză, trebuie să vă spun că am fost în penitenciare unde au fost asemenea persoane, am intrat în camerele în care-şi execută pedepsele, am mers inopinat şi nu am putut constata, aşa cum se speculează în mediul public, un alt regim preferenţial faţă de cei mai mulţi dintre deţinuţi. Pe de altă parte, şi controalele mele inopinate… durează cel puţin jumătate de oră de când ajung de la poartă efectiv în cameră, aşa încât dacă vrem să speculăm şi să alimentăm acest mit urban, probabil nimic din ce spun eu nu poate să convingă. Însă din câte am văzut, şi am văzut destule penitenciare cu destul de multe vedete care-şi execută pedeapasa, nimeni nu avea un tratament preferenţial.

Interviul integral este pe News.ro.