INTERVIU cu şeful ANCPI: Procentul suprafeţei agricole care nu face obiectul programului naţional de cadastru este în prezent mai mic de 13%

El a subliniat că, prin intabularea prioritară a suprafeţelor agricole, intenţia a fost ca PNCCF să reprezinte un sprijin real pentru fermierii care beneficiază de subvenţiile acordate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Astfel, la începutul lunii septembrie, din cele 9,54 milioane de hectare de teren agricol care fac obiectul subvenţiilor APIA, era contractată sau înregistrată suprafaţa de peste 8,24 milioane de hectare, reprezentând peste 87% din aceste terenuri. Procentul suprafeţei agricole care nu face încă obiectul PNCCF este mai mic de 13%.

Oficialul ANCPI a precizat că principala dificultate întâmpinată în procesul de înregistrare sistematică a terenurilor agricole constă în necunoaşterea deplină a avantajelor PNCCF, care atrage după sine lipsa de interes şi neimplicarea tuturor celor care au diferite sarcini în cadrul programului.

Totodată, Ştefănescu a menţionat că judeţele care au rămas în urmă în privinţa înregistrării terenurilor sunt Bihor, Sălaj, Braşov, Sibiu, Botoşani şi Constanţa.

AGERPRES: Care este în prezent situaţia privind cadastrarea terenurilor agricole?
Radu-Codruţ Ştefănescu: În anul 2015, când a început Programul naţional de cadastru şi carte funciară 2015 – 2023 (PNCCF), statul român, prin ANCPI, şi-a asumat obiectivul finalizării înregistrării sistematice a tuturor proprietăţilor din România până în anul 2023, gratuit pentru cetăţeni, prioritară fiind înregistrarea terenurilor agricole până la finalul anului 2020.

Prin intabularea prioritară a suprafeţelor agricole, ne-am dorit ca PNCCF să reprezinte un sprijin real pentru fermierii care beneficiază de subvenţiile acordate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Pentru a ne atinge obiectivul, începând din 2015, am luat o serie de măsuri de ordin administrativ, financiar şi legislativ. De asemenea, am organizat numeroase întâlniri de lucru, pentru a încuraja contractarea de către primării a lucrărilor de cadastru general şi derularea accelerată a programului.

Drept urmare, în ultimii patru ani au crescut semnificativ atât numărul imobilelor înregistrate gratuit prin PNCCF, cât şi numărul contractelor de prestări servicii de cadastru general încheiate de primării, ceea ce înseamnă că am reuşit să câştigăm deopotrivă încrederea primarilor şi a cetăţenilor.

În acest moment, suntem foarte aproape de îndeplinirea obiectivului privind intabularea terenurilor agricole. La începutul lunii septembrie a acestui an, din cele 9,54 milioane de hectare de teren agricol care fac obiectul subvenţiilor APIA (conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale) era contractată sau înregistrată suprafaţa de peste 8,24 milioane de hectare, reprezentând peste 87% din aceste terenuri. Din această suprafaţă, peste 4,21 milioane de hectare reprezintă proprietăţi înregistrate, în timp ce pentru alte aproximativ 4,11 milioane de hectare lucrările sunt în derulare.

AGERPRES: Ce suprafaţă mai trebuie cadastrată şi care sunt proiectele viitoare în acest sens?
Radu-Codruţ Ştefănescu: Având în vedere că, până la această dată, au fost înregistrate, gratuit pentru cetăţeni, peste 1,75 de milioane de imobile, dintre care doar 78.272 au fost intabulate în perioada 2005-2015, suntem îndreptăţiţi să credem că PNCCF poate fi implementat în termenii stabiliţi, sub rezerva faptului că nu putem face peste noapte ceea ce nu s-a făcut în 30 de ani. Vă asigurăm, însă, că toate măsurile pe care le-am luat în ultimii patru ani au avut în vedere asigurarea tuturor mijloacelor financiare şi tehnice necesare finalizării PNCCF în termenii stabiliţi.

Aceste măsuri au generat rezultate concrete. În prezent, 69 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT) sunt cadastrate în proporţie de 100%, în condiţiile în care între anii 2005-2015 au fost cadastrate integral doar şapte UAT-uri.

Astfel, la începutul lunii septembrie 2019, din totalul de 2.792 de UAT-uri de tip rural eligibile, erau în derulare lucrări de cadastru general în 2.298 de UAT-uri, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 82%. Totodată, în acest moment sunt în derulare lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor pentru o suprafaţă estimată de 4,56 milioane ha, în care sunt incluse terenurile care fac obiectul subvenţiilor APIA. Procentul suprafeţei agricole care nu face încă obiectul PNCCF este acum mai mic de 13%.

Recent, am găsit o soluţie pentru intabularea acestui procent mic de terenuri agricole, necontractate până în prezent. Este vorba despre descentralizarea procedurilor de achiziţii publice pentru lucrările de cadastru general. Practic, am mişcorat loturile, astfel încât să poată fi organizate licitaţii pentru fiecare UAT în parte, ceea ce va asigura contractarea accelerată a lucrărilor de cadastru general. În acest fel, companiile cu o capacitate redusă de lucru vor putea transmite oferte. Atragerea firmelor mici şi mijlocii reprezintă una dintre soluţiile necesare implementării acestui program şi facem tot posibilul ca ele să poată participa la licitaţii.

De asemenea, pentru lucrările la nivel de sector cadastral contractate de UAT- uri, ANCPI a identificat ca soluţie, începând cu anul 2019, acordarea a două finanţări, anual, pentru fiecare primărie. Acest lucru a încurajat atragerea mai multor firme, progresul înregistrat în contractarea lucrărilor fiind semnificativ, deoarece, în prezent, aproximativ 90% dintre primăriile eligibile au accesat fonduri prin PNCCF.

Pe lângă acordarea a două finanţări, în acest an a fost majorată semnificativ şi suma destinată fiecărei UAT, care a ajuns la 160.000 de lei, faţă de 155.000 de lei în 2018, 150.000 de lei în 2017 şi 135.000 de lei în 2016.

Totodată, legislaţia prevede ca primăriile să contracteze cu prioritate sectoarele cadastrale care cuprind terenuri agricole subvenţionate de APIA. Din 2019, au fost înlăturate şi impedimentele semnalate de primari şi de către firmele de specialitate în contractarea lucrărilor, atât prin majorarea sumelor decontate pentru efectuarea lucrărilor, în funcţie de gradul de dificultate (ex. în zonele de deal şi munte sumele decontate sunt mai mari), cât şi prin simplificarea procedurilor de lucru.

Progrese notabile am înregistrat în special începând cu anul trecut. Iar ca urmare a tuturor acestor măsuri, sperăm să fie contractate lucrări inclusiv în judeţele care au rămas în urmă la acest capitol precum Bihor, Sălaj, Braşov, Sibiu, Botoşani şi Constanţa.

AGERPRES: Este suficient timpul rămas pentru cadastrarea terenurilor agricole sau poate exista riscul de a fi sancţionaţi de Comisia Europeană?
Radu-Codruţ Ştefănescu: Realizarea cadastrului general al României în opt ani şi înregistrarea terenurilor agricole care primesc subvenţii de la APIA în cinci ani este o misiune dificilă, pe care, însă, ne-am asumat-o şi avem toate motivele să credem că o vom duce la îndeplinire. Aceste termene au fost stabilite după consultarea părţilor implicate şi ţinând cont de durata fiecărei etape din cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică a proprietăţilor. Mai mult decât atât, în ultimii ani, legislaţia a fost simplificată continuu, iar multe proceduri din cadrul PNCCF au fost scurtate sau chiar eliminate, pentru accelerarea acestui Program.

Aşadar, considerăm că timpul rămas pentru finalizarea lucrărilor de cadastru general este suficient, însă este nevoie de implicarea responsabilă a tuturor participanţilor.

În ceea ce priveşte sancţionarea de către Comisia Europeană în cazul unei întârzieri în cadastrarea terenurilor agricole, vă pot spune doar că nu avem cunoştinţă de existenţa unei astfel de norme nici în legislaţia românească, nici în legislaţia europeană.
Prioritatea intabulării terenurilor agricole a fost stabilită prin programul nostru, iar acordarea subvenţiilor pentru fermieri sau accesarea fondurilor europene nu sunt condiţionate de înregistrarea sistematică.

Însă, trebuie să înţelegem cu toţii că PNCCF este o urgenţă, un proces care trebuie tratat cu toată seriozitatea. PNCCF este, dacă vreţi, rampa pe care o construim pentru a genera o evoluţie rapidă şi constantă în foarte multe domenii, la nivel naţional.

AGERPRES: Care sunt principalele probleme cu care vă confruntaţi în realizarea cadastrului agricol? În ce judeţe aţi întâmpinat cele mai mari probleme?
Radu-Codruţ Ştefănescu: Din experienţa anilor trecuţi, am învăţat să gestionăm eficient banii şi timpul. Sunt două dintre cele mai importante resurse pe care le avem la dispoziţie pentru implementarea PNCCF şi pentru motivarea tuturor celor implicaţi – autorizaţi, primari, notari, cetăţeni. Pentru realizarea cadastrului general al României în termenii stabiliţi este nevoie de muncă în echipă. Iar în această echipă intră de la proprietari, la angajaţii OCPI, la firmele private de specialitate şi notari, până la membrii Guvernului, care, prin deciziile lor, pot crea şi menţine cadrul optim pentru finalizarea PNCCF în cel mai scurt timp posibil. Rezultatele din ultimii ani şi, în special, cele din 2019, arată sprijinul oferit de reprezentanţii administraţiei centrale, precum şi implicarea autorităţilor locale.

Trebuie să ne putem baza pe primării, al căror aport este esenţial pentru înregistrarea proprietăţilor prin punerea la dispoziţia executanţilor a informaţiilor cu privire la imobile şi proprietari, participarea la identificarea proprietăţilor, informarea corectă şi completă a cetăţenilor şi asigurarea participării acestora la lucrări.

Totodată, este extrem de important ca prestatorii, persoanele autorizate să execute lucrări de cadastru, geodezie şi cartografie, să comunice eficient atât cu primăria, cât şi cu cetăţenii şi oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, pentru ca procesul de înregistrare sistematică a imobilelor să se desfăşoare rapid şi corect.

Nu în ultimul rând, avem nevoie de cooperarea cetăţenilor, care reprezintă un factor decisiv în realizarea cadastrului general. Ştim bine că oamenii trebuie să fie bine informaţi înainte de a lua o decizie privind proprietăţile pe care le deţin şi de a accepta să colaboreze cu autorităţile şi cu reprezentanţii firmelor care fac măsurători şi colectează copiile actelor de proprietate. De aceea continuăm campania de informare începută în anul 2015. Iar acum ne putem baza şi pe cel mai eficient instrument de publicitate: experienţa proprietarilor ale căror case şi terenuri au fost deja înscrise gratuit în evidenţele de cadastru şi carte funciară, în cadrul PNCCF.

Principalele dificultăţi pe care le întâmpinăm în procesul de înregistrare sistematică a terenurilor agricole constau în necunoaşterea deplină a avantajelor PNCCF, care atrage după sine lipsa de interes şi neimplicarea tuturor celor care au diferite sarcini în cadrul programului.

Spre exemplu, autorităţile şi instituţiile publice care deţin imobile în UAT- urile care fac obiectul înregistrării sistematice îngreunează acest proces prin neparticiparea la identificarea imobilelor şi stabilirea limitelor acestora. Drept urmare, pe lângă faptul că termenele prevăzute de legislaţia în vigoare nu pot fi respectate, de multe ori ne confruntăm cu înregistrarea incompletă a informaţiilor privitoare la imobile.

O altă problemă a constat în durata mare a procesului de achiziţie publică a serviciilor de înregistrare sistematică, care a determinat încheierea contractelor de achiziţie şi după un an de la lansarea licitaţiilor. Însă, după cum spuneam, recent am găsit soluţia, iar acest impediment a fost înlăturat, prin descentralizarea achiziţiilor.

Întârzieri au apărut şi din cauza lipsei de implicare a anumitor primării în contractarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru întreaga sumă alocată de ANCPI, pentru finanţarea acestor lucrări la nivel de sector cadastral.

Din păcate, majoritatea primăriilor se confruntă cu lipsa personalului de specialitate, ceea ce se traduce prin întârzieri semnificative pentru prestatori şi reprezintă unul dintre motivele pentru care au fost reziliate destule contracte.

Totodată, lipsa evidenţelor la nivelul primăriilor, a unor baze de date referitoare la imobile şi proprietari incomplete şi incorecte duce la imposibilitatea identificării proprietarilor/deţinătorilor actuali ai imobilelor. Mai mult, prin aplicarea deficitară a legilor fondului funciar, de cele mai multe ori suprafeţele obţinute din măsurători sunt diferite de cele din actele de proprietate, iar amplasamentele deţinute de titulari diferă de cele din titlurile de proprietate.

Avem de-a face şi cu dezinteresul persoanelor fizice şi juridice autorizate în ceea ce priveşte contractarea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor. Astfel, din cele aproximativ 750 de companii de cadastru şi peste şase mii de persoane fizice autorizate să execute lucrări de cadastru, geodezie şi cartografie, prea puţine participă cu oferte în cadrul procedurilor de licitaţie pentru acest tip de lucrări.

Toate aceste probleme se regăsesc, în totalitate sau parţial, în majoritatea judeţelor.

În ceea ce îi priveşte pe cetăţeni, suntem bucuroşi să constatăm că implicarea acestora a crescut semnificativ. Participarea lor încă de la etapa de demarare a lucrărilor, respectiv pentru identificarea proprietăţilor, măsurarea şi stabilirea limitelor, predarea actelor de proprietate executanţilor, precum şi la afişarea publică a documentelor cadastrale, a avut rolul de a diminua durata lucrărilor, ca şi timpul alocat verificării rezultatelor.

AGERPRES: Câte firme lucrează în prezent la acest proiect?
Radu-Codruţ Ştefănescu: În prezent, 1.740 de prestatori (persoane fizice şi juridice autorizate să execute lucrări de cadastru, geodezie şi cartografie) execută lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor. Şi, în ciuda numărului mic de prestatori care au contractat lucrări în cadrul PNCCF, cifrele cresc semnificativ de la un an la altul, deoarece, în prezent, chiar şi firmele mici pot să contracteze astfel de lucrări.

Implicarea mai activă a primăriilor şi a prestatorilor în acest an, urmare a măsurilor operaţionale, legislative şi financiare întreprinse de ANCPI pentru încurajarea contractării lucrărilor are deja rezultate vizibile. Încă din vara acestui an numărul imobilelor înregistrate prin PNCCF a depăşit numărul proprietăţilor cadastrate în tot anul 2018.

Astfel, dacă pe tot parcursul anului trecut au fost eliberate, gratuit pentru cetăţeni, 507.902 de cărţi funciare, la începutul lunii septembrie a anului 2019 sunt deja înregistrate, gratuit pentru cetăţeni, prin PNCCF, 590.000 de proprietăţi şi sunt în derulare lucrări de înregistrare sistematică în 2.298 de UAT-uri.

AGERPRES: Banii sunt asiguraţi de la bugetul de stat şi/sau din alte surse?
Radu-Codruţ Ştefănescu: PNCCF este finanţat din trei surse: veniturile proprii ale ANCPI, fonduri externe nerambursabile (POR 2014-2020, Axa 11) şi din bugetele locale ale primăriilor.

Bugetul total al PNCCF, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 294/2015, cu modificările ulterioare, este de circa 5,459 miliarde de lei (aproximativ 1,2 miliarde de euro). Veniturile proprii ale ANCPI asigură 4,051 miliarde de lei (aproximativ 900 de milioane de euro), în timp ce 1,44 miliarde de lei (aproximativ 312 de milioane de euro) provin din fonduri externe nerambursabile.

AGERPRES: Câţi bani au fost alocaţi până în prezent şi de câţi ar mai fi nevoie până la finalizarea proiectului?
Radu-Codruţ Ştefănescu: În perioada 2015 – 2018, ANCPI a plătit, din veniturile proprii, 283.633.717 de lei pentru realizarea PNCCF. Totodată, pentru realizarea PNCCF, într-un singur an, a fost decontată suma de 87.919.430,32 de lei, din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020.

Aşa cum am mai spus, dispunem de toate resursele necesare pentru finalizarea PNCCF în termenii stabiliţi. Singura variabilă în toată această poveste este dorinţa oamenilor de a colabora. Cred, însă, că avantajele evidente ale acestui program, atât la nivel individual, cât şi la nivel local şi naţional, vor reuşi să îi convingă chiar şi pe cei mai sceptici. Cadastrul general al României este obligatoriu şi reprezintă un pas important spre lumea mai bună pe care ne-o dorim cu toţii.