Interviu cu şeful ANRE: Consumatorii de energie trebuie să fie atenţi la ofertele prea avantajoase

El a arătat că, deşi unele oferte sunt atractive la o primă vedere, este bine să ne asigurăm că acestea au condiţii avantajoase pe întreaga perioadă a contractului şi că respectă prevederile legale în domeniu. Este vorba despre posibile oferte în care nu sunt cuprinse informaţii privind valoarea certificatelor verzi sau contribuţia de cogenerare. Iar orice promisiune de neplată a unor astfel de taxe venită din partea vreunui furnizor nu trebuie luată în considerare, pentru că nu respectă legislaţia în domeniu. Furnizorul nu poate scuti clienţii finali casnici de la plata acestor taxe, deoarece acestea sunt obligaţii stabilite prin lege, a susţinut şeful ANRE.

Havrileţ recomandă consumatorilor ca, în cazul în care aleg să încheie un contract cu un nou furnizor, să fie atenţi la preţ, la durata contractului, la condiţiile şi modalităţile de plată, la garantarea clauzelor contractuale privind drepturile şi obligaţiile, inclusiv la clauzele penalizatoare. Alte clauze contractuale care necesită atenţie sunt şi condiţiile în care părţile pot renegocia clauze din contract, condiţiile de încetare a contractului, precum şi clauze care pot produce efecte şi după încetarea contractului.

Preşedintele ANRE a mai vorbit, în interviu, despre avantajele şi dezavantajele pe care le are liberalizarea pieţei de gaze şi energie pentru consumatorii casnici.

AGERPRES: Ce se va întâmpla în acest an cu preţul gazelor şi cu cel al energiei electrice plătite de consumatorii casnici?

Niculae Havrileţ: În anul 2016, pe segmentul energie electrică, vor fi parcurse etapele 10 şi 11 de eliminare a tarifelor reglementate. Pentru etapa 10 de eliminare a tarifelor reglementate, aferentă perioadei 1.01.2016 – 30.06.2016, procentele de achiziţie a energiei electrice din piaţa concurenţială pentru clienţii finali care nu au uzat de eligibilitate sunt de 100% din consumul clienţilor non-casnici şi 60% din consumul clienţilor casnici. Pentru etapa 11, respectiv perioada 01.07.2016 – 31.12.2016, procentele sunt de 100% din consumul clienţilor non-casnici şi, respectiv, 70% din consumul clienţilor casnici.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de furnizare a gazelor naturale în regim reglementat în anul 2016, în conformitate cu prevederile Legii nr. 127/2014 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 şi a Legii petrolului nr. 238/2004, ANRE poate stabili începând cu 1 ianuarie 2015, respectiv cu 1 ianuarie 2016 şi până la 30 iunie 2021, o structura de amestec import-intern pentru cantitatea de gaze naturale destinată consumului clienţilor casnici. Odată cu fundamentarea veniturilor aferente activităţii de furnizare reglementată pentru anul 2016 şi ţinând cont de faptul că un număr mare de clienţi casnici vor avea un consum redus de gaze naturale din total consum, este posibil să se înregistreze evoluţii crescătoare ale tarifelor aferente activităţii de furnizare gaze naturale, creştere datorată, în principal, angajamentelor cu instituţiile internaţionale, reflectate prin prevederile Hotărârii Guvernului nr. 488/2015.

Astfel, creşterea preţurilor reglementate este influenţată de majorarea preţului la producţia internă, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 488/2015, cu un procentaj de 10%, de la 1 iulie 2016, de creşterea valorii stocului minim obligatoriu generată de creşterea preţului producţiei interne (spre exemplu, în anul 2015 impactul stocului de gaz asupra creşterii preţului final reglementat a fost de 4,5%), precum şi de ajustarea tarifelor reglementate aferente serviciilor de distribuţie, furnizare reglementată, transport şi de înmagazinare. Cu privire la acest din urmă aspect, modificarea tarifelor aferente serviciilor reglementate va fi determinată de evoluţia ratei inflaţiei estimate pentru anul 2016, de recunoaştere a imobilizărilor corporale/necorporale realizate şi puse în funcţiune în anul 2015, a costurilor de natura impozitelor pe construcţii speciale şi pe monopolul natural şi altele asemenea impuse de stat, pe fondul scăderii constante a volumelor la nivelul întregii pieţe, respectiv a volumelor distribuite, transportate, în condiţiile în care sistemele de distribuţie/transport/înmagazinare rămân în funcţiune, fiind necesare întreţinerea, modernizarea sau înlocuirea acestora, după caz, în scopul asigurării continuităţii şi siguranţei în furnizare a gazelor naturale la clienţii casnici.

AGERPRES: Când se va finaliza procesul de liberalizare a pieţelor, atât la gaze, cât şi la energie electrică?

Niculae Havrileţ: Procesul de liberalizare a pieţelor de energie electrică şi gaze naturale pentru clienţii non-casnici s-a încheiat odată cu finalizarea implementării etapelor calendarului de eliminare a preţurilor reglementate pentru această categorie de clienţi, mai precis la 1 ianuarie 2014, pentru clienţii non-casnici de energie electrică şi la 1 ianuarie 2015 pentru clienţii non-casnici de gaze naturale. În ceea ce priveşte clienţii casnici, potrivit calendarului în vigoare, procesul de eliminare a preţurilor reglementate pentru clienţii casnici de energie electrică, început în iulie 2013, este prevăzut a se va încheia la finele anului 2017.

În domeniul gazelor naturale, Guvernul României s-a angajat ca, împreună cu ANRE, să elaboreze un nou grafic de eliminare a preţurilor reglementate pentru perioada 1 iulie 2015 – 30 iunie 2021, care să ţină cont de trendul descrescător al evoluţiei preţurilor hidrocarburilor din regiune, precum şi de perioada mai lungă de aliniere agreată cu instituţiile financiare internaţionale. Astfel, în perioada iulie 2014 – martie 2015, în cadrul discuţiilor cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, în ceea ce priveşte elaborarea şi implementarea unei noi foi de parcurs (Calendar) pentru sectorul gazelor naturale, partea română a susţinut următoarele idei: având în vedere procesul de dereglementare completă a preţurilor la gaze pentru clienţii non-casnici, România a demonstrat determinare în continuarea şi finalizarea procesului de liberalizare a pieţei gazelor; procesul de dereglementare pentru clienţii casnici a fost prelungit până la dată de 30 iunie 2021, conform prevederilor stipulate de Legea energiei şi gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, este necesar să se reconsidere fostul Calendar agreat, luând în considerare noul context, dat de situaţia economică şi socială actuală şi, de asemenea, de previziunile referitoare la preţul gazelor naturale, corelat cu noile tendinţe oferite de previziunile privind preţul petrolului pe pieţele internaţionale.

Propunerea de a implementa noul calendar începând cu data de 1 iulie 2015 a avut la bază necesitatea de a realiza, pe de o parte, o analiză a pieţei de gaze pentru a fundamenta noul calendar de liberalizare şi, pe de altă parte, de a identifica cu exactitate consumatorii vulnerabili astfel încât, în paralel cu noul calendar de liberalizare, să fie implementată o metodologie transparenţă de subvenţionare directă a consumatorilor vulnerabili. Ţinând cont de faptul că pieţele centralizate de gaze naturale din România vor dobândi o relevanţă puternică în stabilirea preţului gazelor, pe baze de concurenţă, transparenţă şi nediscriminatorie, s-a considerat că este necesară elaborarea şi implementarea noului calendar în corelare cu acest preţ de pe pieţele centralizate, pentru a se evita riscul de a avea un document ce conţine preţuri care să exceadă preţului de pe piaţă liberalizată şi care să afecteze preţul generat de concurenţă de pe piaţă.

AGERPRES: Care sunt avantajele liberalizării pentru consumatorii casnici?

Niculae Havrileţ: Piaţa liberalizată prezintă o serie de avantaje derivate din promovarea concurenţei ca soluţie pentru stabilirea preţului şi calităţii serviciilor de furnizare. Dreptul de a-şi alege furnizorul de energie electrică şi de gaze naturale este unul din principalele avantaje pe care liberalizarea competiţiei îl aduce consumatorilor, aceştia având posibilitatea să negocieze direct cu furnizorii termenii şi condiţiile privind prestarea serviciului de furnizare a energiei electrice/gazelor naturale, cum ar fi preţurile, modalităţile de plată şi calitatea serviciului. Concurenţa reprezintă un stimulent pentru companii, încurajându-le să acţioneze la potenţial maxim pentru a furniza servicii de calitate şi la preţuri accesibile. Într-o piaţă competitivă, companiile vor concura între ele pentru a-şi extinde aria clienţilor şi vor reacţiona rapid şi flexibil la modificările ce apar în structura cererii. În acelaşi timp, concurenţa impulsionează şi spiritul antreprenorial, recompensând companiile eficiente şi sancţionându-le pe cele ineficiente. Pe termen lung, posibilitatea schimbării furnizorului de energie electrică şi gaze naturale reprezintă un avantaj evident pentru întreaga piaţă de energie, iar cu o informare corectă şi permanentă a consumatorilor, această se va putea maturiza în mod transparent şi competitiv, cu beneficii pentru toţi actorii.

AGERPRES: Care sunt dezavantajele liberalizării pentru consumatorii casnici?

Niculae Havrileţ: Dezavantajele care pot apărea sunt determinate, în principal, de riscurile generate de fluctuaţia preţurilor şi de caracterul aleatoriu al evoluţiilor pe piaţă. Prin emiterea reglementărilor necesare, îi revine autorităţii de reglementare sarcina de a găsi rezolvări cât mai apropiate de mecanismele pieţei concurenţiale, astfel încât posibilele imperfecţiuni şi disfuncţionalităţi ale pieţei să fie contracarate şi eliminate, iar beneficiile să fie asigurate pentru toţi consumatorii, indiferent de natura consumului. O piaţă competitivă aduce reale beneficii inclusiv de ordin social, prin scăderea preţurilor la energie de care să beneficieze toţi consumatorii, inclusiv cei cu venituri reduse.

AGERPRES: Ce s-a întâmplat în alte ţări după liberalizare? Care sunt particularităţile României?

Niculae Havrileţ: La sfârşitul anilor ’90, a apărut un puternic curent favorabil liberalizării pieţelor de energie electrică şi gaze naturale, curent susţinut de Comisia Europeană prin directivele emise, care aveau ca scop creşterea gradului de interconectare a pieţelor de energie în vederea realizării pieţei unice europene. Pionieră în acest context a fost Marea Britanie, iar ‘modelul britanic’ a devenit modelul standard de reformă a sectorului energetic pentru statele membre, inclusiv pentru România. Calea către o piaţă competitivă, complet liberalizată, nu a fost uşoară, iar perioada de dezvoltare şi consolidare a acesteia a durat mai mulţi ani. Inevitabil, pe parcursul acestui proces au existat şi îngrijorări legitime, mai ales cu privire la aspectele sociale şi de mediu ale acestei transformări. Dar, în cele din urmă, liberalizarea sectorului energetic a adus beneficii importante pentru toate părţile implicate, oferind consumatorilor posibilitatea de alegere, ceea ce a determinat o receptivitate mai mare a companiilor din sector la nevoile acestora.

Evoluţia procesului de liberalizare a sectorului energetic din România nu a cunoscut diferenţe majore faţă de alte ţări. În România, procesul de introducere a competiţiei în sector s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile directivelor europene de la acea vreme şi a fost motivat de dorinţa de aderare la Uniunea Europeană, exprimată la nivel de ţară. Prin modelul de piaţă implementat în România, în contextul preluării la nivel naţional a elementelor de acquis comunitar în domeniul energiei (energie electrice şi gaze naturale), începând cu directivele referitoare la regulile comune de deschidere a pieţei, s-a urmărit asigurarea condiţiilor care să permită tuturor categoriilor de participanţi la piaţă elaborarea unor strategii de afaceri durabile şi eficiente, altfel spus să permită realizarea de beneficii pe întreg lanţul producere-transport-distribuţie-furnizare, în condiţii de integritate şi transparenţă, astfel încât utilizatorul final, consumatorul, să beneficieze de preţuri rezonabile, rezultate ale stabilirii unei competiţii corecte în piaţă.

Din anul 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, şi până în prezent, procesul de liberalizare a fost coerent cu ritmul de maturizare a pieţei, cu măsurile de protecţie socială urmărite şi cu procesul amplu şi intens de implicare în eforturile generale dedicate integrării în piaţă unică europeană, integrare care, conform declaraţiilor politice la nivel naţional şi european, rămâne de importantă primordială.

AGERPRES: Care sunt principalele aspecte pe care trebuie să le aibă în vedere un consumator casnic când încheie un contract de furnizare cu un alt furnizor decât cel clasic?

Niculae Havrileţ: Clienţii finali casnici trebuie să ştie că au dreptul să îşi schimbe furnizorul de energie electrică şi/sau gaze naturale în termen de 21 de zile de la data solicitării, cu respectarea condiţiilor contractuale şi că furnizorul poate fi oricare din operatorii economici deţinători de licenţă de furnizare de pe teritoriul României, acest serviciu nefiind limitat la o anumită zona geografică de deservire.

Mai trebuie să ştie că procesul de schimbare a furnizorului este unul gratuit, fiind interzisă perceperea oricăror taxe sau tarife legate de parcurgerea acestuia şi că nu implică modificări de ordin tehnic. Este important de reţinut că iniţierea procesului de schimbare a furnizorului nu poate avea loc decât după ce clientul final a optat pentru noul furnizor. Iar în acest sens, se recomandă ca, în prealabil, să se solicite şi să se analizeze comparativ ofertele mai multor furnizori, astfel încât clientul final casnic să poată alege în cunoştinţă de cauză oferta cea mai avantajoasă pentru el dintre cele disponibile pe piaţă.

În relaţia contractuală cu furnizorul ales, clienţii finali casnici trebuie să acorde atenţie informaţiilor referitoare la preţ, la durata contractului, la condiţiile şi modalităţile de plată, la garantarea clauzelor contractuale privind drepturile şi obligaţiile, inclusiv la clauzele penalizatoare. Alte clauze contractuale care necesită atenţie sunt şi condiţiile în care părţile pot renegocia clauze din contract, condiţiile de încetare a contractului, precum şi clauze care pot produce efecte şi după încetarea contractului.

După ce convin asupra clauzelor contractuale, clientul final şi furnizorul ales încheie contractul de furnizare, care îşi va produce efectele de la dată încetării contractului încheiat cu furnizorul actual. Iar în acest scop, clientul final trebuie să notifice, în scris, actualului furnizor decizia de schimbare, precizând în mod expres dată încetării contractului de furnizare existent.

AGERPRES: În ultima vreme, mai multe firme nou intrate pe această piaţă vin cu oferte pentru clienţii casnici la preţuri mai mici decât cele reglementate în prezent. Există vreo capcană în aceste oferte? La ce trebuie să fie atenţi consumatorii? Cum îşi permit aceste firme să susţină preţuri mai mici decât cele reglementate?

Niculae Havrileţ: Deşi unele oferte sunt atractive la o primă vedere, este bine să ne asigurăm că acestea au condiţii avantajoase pe întreaga perioadă a contractului şi că respectă prevederile legale în domeniu. Şi mă refer aici la existenţa unor posibile oferte în domeniul energiei electrice în care nu sunt cuprinse informaţii privind valoarea certificatelor verzi sau contribuţia de cogenerare. Orice promisiune de neplată a unor astfel de taxe venită din partea vreunui furnizor nu trebuie luată în considerare, pentru că nu respectă legislaţia în domeniu. Furnizorul nu poate scuti clienţii finali casnici de la plata acestor taxe, deoarece acestea sunt obligaţii stabilite prin lege.

AGERPRES: Ce face ANRE pentru a veni în ajutorul consumatorilor casnici, în această perioadă când ne apropiem de liberalizarea totală a pieţei?

Niculae Havrileţ: Informarea opiniei publice este foarte importantă pentru construirea unei percepţii corecte asupra tuturor aspectelor legate de procesul de liberalizare şi aplicare a calendarului de eliminare a preţurilor reglementate la energie electrică şi gaze naturale. Sprijinul mijloacelor de informare în masă este foarte important pentru atingerea acestui scop şi, de aceea, activitatea de informare pe care dorim să o dezvoltăm în contextul procesului de liberalizare se va concentra, în primul rând, pe intensificarea şi eficientizarea colaborării şi comunicării cu reprezentanţii mass-media. Pentru aceasta, un loc important îl vor ocupa informările şi comunicatele de presă, transmise ziarelor cotidiene, posturilor de televiziune şi de radio, precum şi interviuri şi răspunsuri la întrebările adresate direct de către jurnalişti.

De asemenea, activitatea de informare a ANRE în această chestiune se va concentra şi pe furnizarea de clarificări solicitate de consumatori fie telefonic, fie în scris, în format electronic şi pe suport de hârtie sau chiar la sediu, pe publicarea de materiale informative la pagină web a autorităţii, şi la punctul de informare organizat la sediul nostru. Pentru realizarea unei comunicări rapide şi eficiente, la pagina de internet a autorităţii au fost create două rubrici dedicate exclusiv schimbării furnizorului, una pentru domeniul energiei electrice şi una pentru domeniul gazelor naturale. Prin intermediul acestor rubrici se asigură accesul rapid şi uşor la informaţiile necesare, consumatorii având posibilitatea să consulte lista furnizorilor de energie electrică/gaze naturale sau linkurile către ofertele-tip ale titularilor de licenţă de furnizare a gazelor naturale care utilizează această facilitate, precum şi materiale informative care prezintă, pe scurt, principalele aspecte legate de schimbarea furnizorului. Pe lângă aceste măsuri, ANRE a pus la dispoziţia consumatorilor finali şi o linie telefonică gratuită, dedicată exclusiv informării cu privire la schimbarea furnizorului de energie electrică/gaze naturale.

AGERPRES: De la începutul liberalizării, câţi clienţi casnici şi-au schimbat furnizorul clasic, atât la energie electrică, cât şi la gaze?

Niculae Havrileţ: Un rol important, determinant chiar, cu impact semnificativ asupra gradului de dezvoltare a unei pieţe concurenţiale funcţionale îl reprezintă participarea activă a consumatorilor. Cu toate că, la momentul actual, numărul consumatorilor casnici care au ales să-şi schimbe furnizorul nu este unul semnificativ, se constată însă existenţa unui trend crescător. Am remarcat, mai ales, un interes crescut al consumatorilor atât de energie electrică, cât şi de gaze naturale, în privinţa obţinerii de informaţii pe marginea acestui subiect, ceea ce ne face să credem că modificarea atitudinii individuale în comportamentul consumatorului român faţă de schimbarea furnizorului a început să prindă contur.

Astfel, din constatările de până acum, subiectele de interes ale consumatorilor s-au axat asupra avantajelor derivate din promovarea concurenţei ca soluţie pentru stabilirea preţului, dar mai ales a calităţii serviciilor de furnizare. De asemenea, consumatorii doresc să se informeze asupra existenţei cadrului legal pentru schimbarea furnizorului pentru a se asigura că nu vor fi repercusiuni din partea furnizorului implicit, de zonele de deservire ale furnizorilor din piaţă concurenţială (judeţ, sector etc), dacă aceştia practică tipurile de tarife ale furnizorului implicit (de exemplu tarif noapte/zi la energie electrică), posibilităţile de negociere cu furnizorii a termenilor şi condiţiilor privind prestarea serviciului de furnizare, de costurile procesului de schimbare a furnizorului, de modificări de ordin tehnic implicate etc.

Dar această tendinţă crescătoare nu se manifestă doar la nivelul consumatorilor casnici. Aşa cum foarte corect aţi remarcat şi dumneavoastră, şi interesul companiilor de furnizare pentru extinderea ariei de clienţi a început să se facă simţit, mai ales în domeniul energiei electrice, care era oarecum deficitar sub acest aspect. Ca urmare a acestui fapt, numărul consumatorilor casnici care şi-au schimbat furnizorul în acest domeniu a crescut, în ultimul an, de aproape 10 ori, chiar dacă ponderea consumatorilor individuali nu exercită încă o influenţă semnificativă pe piaţă. De asemenea, în domeniul gazelor naturale se constată o creştere a numărului de companii care aleg să utilizeze ofertele-tip pentru a veni în sprijinul consumatorilor. În prezent, există 68 de companii în sectorul gazelor naturale care pun la dispoziţia clienţilor lor casnici şi non-casnici facilităţi de acest tip.

Reacţia rapidă şi flexibilă la modificările apărute în structura cererii manifestată de companiile de profil sunt consecinţă directă şi tangibilă a evoluţiei procesului de liberalizare din România, iar odată finalizat acest proces pentru clienţii casnici, suntem convinşi că interesul acestora pentru exercitarea dreptului de a-şi alege furnizorul va creşte în mod constant.