Interviu cu şeful ArcelorMittal Galaţi: Producţia va creşte cu 15%, în 2015

Acesta a vorbit şi despre costurile totale ale combinatului, care au fost puternic afectate de taxa de cogenerare, de costurile cu certificatele verzi, dar a subliniat că autorităţile ‘au oprit creşterea preţurilor electricităţii’, ceea ce a permis combinatului gălăţean să se reîntoarcă pe anumite pieţe.

Agerpres: Cum a arătat anul 2014 pentru ArcelorMittal Galaţi, în comparaţie cu anul anterior? Care va fi producţia la finalul anului?

Bruno Ribo: Anul 2014 s-a remarcat prin faptul că am finalizat cu succes retehnologizarea majoră a Fluxului nostru Primar, ceea ce a condus la rezultate pozitive imediate pentru operaţiunile noastre. Concret, am făcut investiţii atât la Furnalul nr. 5, cât şi la Oţelărie.

În cazul Furnalului nr. 5, lucrările s-au axat pe instalarea unui sistem nou de încărcare, un proiect de aproximativ 7,3 milioane de euro. Acest proiect a încheiat ce-a de-a doua etapă a investiţiei majore pe care am început-o în urmă cu trei ani, pentru care am injectat mai mult de 90 de milioane de euro. Rezultatele pozitive au fost imediat vizibile, în condiţiile în care, în august, Furnalul nr. 5 a furnizat cea mai mare producţie din ultimii 34 de ani. De asemenea, s-au îmbunătăţit calitatea fontei şi nivelul costurilor.

Mai mult, am schimbat complet Convertizorul nr. 3 de la Oţelărie, în cadrul unei investiţii de peste 2,3 milioane de euro.

În ceea ce priveşte producţia, oprind temporar activitatea Furnalului nr. 5 şi a Oţelăriei pentru aceste investiţii, producţia din semestrul întâi a scăzut. Însă, odată ce am pus în funcţiune echipamentele, creşterea producţiei a compensat pierderile, iar producţia din 2014 va fi similară cu cea din anul 2013.

Cât despre anul 2015, aceste îmbunătăţiri, precum şi măsurile adoptate recent de autorităţi privind refacerea competitivităţii mediului de afaceri din România, ne permit să ţintim o creştere a producţiei de la 1,6 milioane de tone, la mai mult de două milioane de tone.

AGERPRES: Care au fost principalii factori care au influenţat activitatea combinatului din Galaţi?

Bruno Ribo: Situaţia noastră dificilă, care a condus la pierderi înregistrate în ultimii cinci ani consecutivi, a început odată cu criza internaţională şi a fost adâncită prin înăsprirea condiţiilor economice la nivel local, în special în domenii precum electricitate şi gaze naturale.

După 2008, producţia combinatului a fost adaptată la noua paradigmă economică: un nivel scăzut al consumului şi mai mulţi concurenţi din ţări care au o politică energetică mai favorabilă. În acest context, strategia noastră a fost aceea de a investi în reducerea costurilor şi îmbunătăţirea eficienţei energetice.

Începând cu anul 2002, Grupul a investit în unitatea sa de la Galaţi mai mult de 800 de milioane de euro, din care 200 de milioane de euro au fost alocaţi începând cu anul 2009. Aceste investiţii au fost încorporate în ceea ce noi numim Programul de Transformare ARC +2015, un set de mai mult de 100 de programe şi măsuri proiectate să îmbunătăţească competitivitatea combinatului, implementat pe parcursul a şase ani şi aflat în curs de desfăşurare. Rezultatele sunt vizibile, cu o scădere a costurilor cu 15%, o reducere a consumului de energie cu 15% şi indicatori tehnici şi de calitate care nu au mai fost înregistraţi vreodată în istoria combinatului.

Totuşi, costurile ridicate cu energia ne afectează, în continuare, activitatea, deoarece acestea reprezintă o parte importantă a costurilor noastre totale. Soluţiile pe care noi le-am propus au fost deja implementate în alte ţări din Uniunea Europeană. Unele dintre ele au fost deja adoptate de România, în ultimele luni.

Salutăm acei paşi, dar încă suntem îngrijoraţi privind situaţia pieţei gazului. Nu suntem împotriva unei pieţe cu adevărat libere, dar am subliniat mereu faptul că marii consumatori industriali au nevoie de o perioadă de tranziţie, astfel încât să se creeze o piaţă cu adevărat liberă şi să fie implementate măsurile de adaptare necesare pentru a se evita închiderea lor.

AGERPRES: Care a fost costurile cu energia în acest an şi care au fost costurile cu taxele energetice?

Bruno Ribo: Costurile totale au fost puternic afectate de taxa de cogenerare, de costurile cu certificatele verzi, precum şi de cele cu transportul, distribuţia etc. În acest context, în prima parte a anului, facturile noastre la energie au crescut pentru acelaşi nivel al consumului.

Pentru a pune aceste aspecte într-o perspectivă globală, după cum am menţionat şi cu alte ocazii, companiile asemenea nouă au un cost mediu cu energia de 80 de dolari/MWh în România, în timp ce concurenţii noştri plătesc aproximativ 50 de dolari/MWh în Germania, 60 de dolari/MWh în Franţa sau mai puţin de 40 de dolari/MWh în SUA.

AGERPRES: Consideraţi că măsura prin care marii consumatori de energie din România sunt scutiţi de o parte din certificatele verzi este suficientă?

Bruno Ribo: Considerăm această măsură drept un pas înainte, dar continuă să rămână un decalaj faţă de celelalte ţări europene, deoarece ceilalţi au decis să acorde nivelul maxim al scutirii permise de liniile directoare privind ajutorul de stat, publicate de Uniunea Europeană. Decalajul pentru anul 2014 este 1,5 euro/MWh. Mai mult, nu este suficientă doar această măsură. Companiile care au volumul şi profilul nostru de consum trebuie, de asemenea, să aibă posibilitatea să cumpere de pe piaţa angro de energie la cotaţii forward şi pentru ziua următoare şi să poată negocia contracte bilaterale cu producătorii de energie, aşa cum se întâmplă în alte ţări europene.

AGERPRES: Sunteţi de acord cu condiţiile impuse marilor consumatori în ceea ce priveşte politica de personal?

Bruno Ribo: Înţelegem punctul de vedere al statului şi necesitatea de a menţine cât mai multe locuri de muncă în ţară.

Totuşi, trebuie luat în considerare faptul că mediul de afaceri actual este direcţionat către asigurarea unei competitivităţi din ce în ce mai ridicate. Îmbunătăţire eficienţei este o cerinţă constantă, dacă vrem să continuăm să activăm pe piaţa noastră.

Prin urmare, trebuie să dezvoltăm utilizarea de tehnologii moderne, pentru eficientizarea organizaţiilor noastre şi reducerea decalajelor faţă de nivelul de referinţă. Vom face acest lucru respectând legea şi într-o manieră responsabilă din punct de vedere social, aşa cum am făcut-o dintotdeauna.

AGERPRES: Este pregătită de liberalizare piaţa gazelor? Care credeţi că sunt motivele pentru care piaţa gazelor din România nu funcţionează aşa cum trebuie?

Bruno Ribo: Pentru noi, electricitatea reprezintă 50% din costurile totale cu energia, în timp ce gazul natural reprezintă cealaltă jumătate.

Am subliniat acest aspect în repetate rânduri şi ne menţinem poziţia asupra faptului că piaţa gazului din România nu este încă pregătită pentru liberalizare. Liberalizarea este realizată înaintea creării unei pieţe angro de energie. Lipsa competiţiei în sectorul producţiei de gaz (unde există doar Romgaz şi OMV Petrom), precum şi o singură sursă de import, Gazprom, nu reprezintă caracteristicile unei pieţe libere competitive, cumpărătorii se vor afla ‘în mâinile’ furnizorilor. Este necesară o perioadă de tranziţie pentru a realiza o piaţă de energie angro şi un cod de reţea operaţional (piaţa de echilibrare şi mecanisme de rezervare a cantităţii).

Altfel, România riscă să se confrunte cu delocalizarea industriei energo intensive. Cu doar doi producători de gaz şi o singură sursă de import, nu există o competiţie reală, iar liberalizarea induce doar alinierea preţurilor faţă de gazul importat.

Suntem îngrijoraţi, deoarece continuă să existe un risc mare ca situaţia actuală să conducă la creşterea preţului gazului cu nu mai puţin de 30%, un nivel pe care nu îl putem suporta.

Nu vedem niciun motiv pentru care România să îşi piardă avantajul competitiv de a fi un producător de gaz, iar preţul să fie aliniat la unul dintre cele mai ridicate niveluri de import pe piaţă.

AGERPRES: Care au fost motivele care au determinat decizia de a creşte capacitatea combinatului anul viitor?

Bruno Ribo: Există două motive principale. Mai întâi, prin intermediul procesului de modernizare implementat la Fluxul Primar, avem acum posibilitatea de a ţinti o creştere a producţiei de 15% în 2015, cu doar un singur furnal. De asemenea, autorităţile au oprit creşterea preţurilor electricităţii, ceea ce ne-a permis să ne reîntoarcem pe anumite pieţe.

AGERPRES: Cum vă aşteptaţi să fie anul viitor din punctul de vedere al cererii de oţel?

Bruno Ribo: Nu aşteptăm schimbări majore în regiunea noastră în ceea ce priveşte cererea de oţel. Sperăm ca tendinţa de creştere din 2014 să se menţină şi în 2015 pe pieţele noastre principale, România şi Turcia.

Cererea de oţel în Europa a crescut până la un anumit nivel, dar se află în continuare sub pragul înregistrat înainte de criza economică. Suntem, de asemenea, atenţi la situaţia din Ucraina, precum şi la evoluţia economică şi exporturile Chinei, care ar putea influenţa mediul de afaceri.

AGERPRES: Care va fi rolul combinatului din Galaţi în cadrul strategiei grupului din Europa?

Bruno Ribo: Faptul că Grupul a investit constant în unitatea din Galaţi (mai mult de 200 de milioane de euro, în ciuda celor cinci ani consecutivi în care aceasta a înregistrat pierderi) indică importanţa strategică a combinatului pentru viitorul ArcelorMittal.

Ne aflăm în România pentru a rămâne în România, cu condiţia ca problemele legate de energie să fie rezolvate, iar autorităţile să asigure un cadru accesibil, stabil şi previzibil pentru activitatea noastră.

AGERPRES: Cum arată cererea de oţel în prezent pe piaţa europeană şi care sunt principalii factori care o influenţează? Care sunt perspectivele pentru următorii ani?

Bruno Ribo: Situaţia Europei s-a îmbunătăţit în 2014, comparativ cu 2013. Mai mult, Europa a înregistrat un consum mai mare decât s-a prognozat.

Această îmbunătăţire s-a observat şi în rezultatele obţinute de Grup, prin comparaţie cu cele înregistrate anul trecut.

Fiind cel mai mare producător de oţel din România, dar şi unul dintre primii zece exportatori români, rămânem optimişti, în mod precaut, cu privire la o îmbunătăţire treptată, dar constantă a pieţei deopotrivă naţionale şi internaţionale.