Interviu cu şeful de la Poşta Română: Finalizarea procesului de privatizare, în primul trimestru 2015

El a menţionat că, până în prezent, un investitor de marcă, care provine ‘din liga administraţiilor poştale de succes din Europa’, a achiziţionat deja dosarul de privatizare, însă este foarte probabil ca şi alte companii să-şi materializeze intenţia de achiziţionare a dosarului către sfârşitul perioadei alocate pentru această etapă, respectiv 30 septembrie 2014.

Şeful Poştei Române a mai vorbit şi despre situaţia financiară a companiei, despre decizia Comisiei Europene de a aproba conversia datoriilor istorice în acţiuni, în momentul în care se ajunge ‘pe o linie de ireversibilitate a procesului de privatizare’, cât şi despre noile servicii financiar-bancare, la ghişeu şi cele de brokeraj, care urmează să fie lansate în perioada următoare.

Alexandru Petrescu a subliniat că 2014 nu va mai aduce disponibilizări de personal în Poşta Română, iar privatizarea este gândită pentru a încuraja investiţiile în tehnologie, investiţiile în resurse, ‘nicidecum în a centra strategiile de creştere prin reducere de personal’.

AGERPRES: În ce stadiu se află privatizarea Poştei Române? Când estimaţi că va fi finalizat acest proces?

Alexandru Petrescu: Finalizarea procesului de privatizare este prevăzută pentru primul trimestru 2015. Astăzi, suntem cu circa o lună şi jumătate de depunerea ofertelor neangajante (30 septembrie 2014 n.r.) din partea potenţialilor investitori. Avem un investitor de marcă, care provine din liga administraţiilor poştale de succes din Europa, care deja şi-a manifestat intenţia de a participa la procesul de privatizare, intenţie materializată prin achiziţionarea dosarului de prezentare. Din păcate, pentru a păstra obiectivitatea procesului şi de a oferi tuturor participanţilor o şansă egală, nu putem dezvălui numele companiei care a achiziţionat dosarul. Însă, la momentul 30 septembrie, vom face cunoscute companiile, băncile de investiţii, care vin şi sunt interesate cu adevărat. Suntem pe ultima sută de metri, suntem într-un stadiu în care suntem solicitaţi intens în a furniza clarificări, în special din partea celor care au sau vor achiziţiona dosarul de prezentare. Avem o echipă, în afara Comisiei de Privatizare, care este dedicată sută la sută pe acest subiect, dar şi alte echipe care lucrează pentru a clarifica o serie de teme care apar cu frecvenţă mare în întrebările potenţialilor investitori. Este foarte probabil ca alte companii interesate să-şi materializeze intenţia de achiziţionare a dosarului, undeva, în septembrie. În zona investiţională ei aşteaptă cam ultima perioadă din timpul alocat achiziţionării dosarului să cumpere efectiv documentaţia, dar frecvenţa, intensitatea şi consistenţa întrebărilor pe care o plajă de investitori o adresează către Poştă, către Comisie şi către consultant, mă fac să cred că va fi mai mult de un singur aspirant în a deveni acţionarul majoritar în Poşta Română.

AGERPRES: Mai sunt şi alte companii sau fonduri de investiţii din afara Europei, care şi-au manifestat interes pentru Poşta Română?

Alexandru Petrescu: Au fost şi din afara Europei, însă, în momentul de faţă, cei care se află în proximitatea fenomenului de privatizate şi foarte interesaţi sunt din Europa. În continuare, noi suntem deschişi, procesul de promovare al oportunităţii alături de consultant continuă. Avem planificat şi un ‘Road-show’, un itinerar de promovare, la nivel european, şi ne uitam pe centrele financiare europene, poate la Londra, poate Frankfurt, în care să continuăm discuţii cu potenţialii investitori. Se va întâmpla, undeva, la sfârşitul lui august, începutul lui septembrie. Sigur că acoperim o arie cât mai largă de potenţiali investitori. Eu consider că Poşta Română este, ca şi oportunitate de privatizare, una dintre cele mai atractive oportunităţi financiare, la momentul de faţă, pe piaţa poştală şi de curierat la nivel european, pentru că are o serie de elemente de unicitate. Să nu uităm că Poşta Română este administratorul naţional a uneia dintre cele mai mari, a doua ţară ca mărime, din centrul şi estul Europei. Nu multe administraţii poştale sunt la momentul de faţă în parcurs de privatizare. Totuşi, cele care au fost ne arată că modelul privatizării este unul de succes în zona administraţiilor poştale. Avem Poşta portugheză, care tocmai a definitivat la sfârşitul lui 2013 un proces de privatizare de succes. Avem Poşta italiană, care se listează pentru 10%, avem Royal Mail, respectiv Poşta britanică, care şi ea a listat 10%. Avem Poşta belgiană, o administraţie poştală care a dovedit că prin privatizarea din 2006 şi listarea ulterioară din 2013, funcţionalitatea şi operativitatea este crescută şi a dovedit că privatizarea este un proces de succes. Avem administraţiile poştale din Benelux şi Scandinavia, care în marea majoritatea şi ele sunt privatizate şi sunt printre cele care au cel mai înalt grad de profitabilitate. Ne aflăm undeva într-un trend care ne arată că este un ‘modus operandi’ mai mult decât recomandabil. Poşta Română este în momentul de faţă un vehicul investiţional potrivit, la momentul potrivit pentru a primi o investiţie prin majorare de capital. Este metoda de privatizare pe care noi astăzi o susţinem. Consider că o injecţie de capital în Poştă o să o aducă pe un punct de profitabilitate superioară şi în punctul de putea oferi plus valoare financiară atât acţionarilor cât şi servicii mai bune clienţilor, dar şi salarii şi condiţii mai bune celor care lucrează în Poştă. Din toate punctele de vedere, privatizarea este un model recomandabil pentru Poşta Română.

AGERPRES: Mai sunt companii poştale în Europa deţinute integral de stat?

Alexandru Petrescu: Este un mix. Cele care sunt astăzi deţinute integral de stat, cum este Poşta italiană, ea are perspective de privatizare prin listare. Metoda de privatizare diferă, stadiile în ceea ce priveşte intenţia diferă. Poşta italiană este de stat, dar urmează într-un viitor apropiat să se privatizeze. Poşta Spaniei este, de asemenea, de stat şi nu ştiu să existe discuţii despre privatizare. Eu consider că un cumul de factori şi argumente pot determina ca o administraţie poştală dintr-o ţară să intre într-un proces de privatizare. Acesta poate fi vizavi de nişte dependenţe oferite de factorii externi, iar în cazul nostru a fost un angajament pe care Guvernul Românei, acum ceva ani în urmă, l-a avut cu FMI şi prin prisma acestui angajament am demarat procesul de privatizare. În alte instanţe este efectiv doar dorinţa de a creşte nivelul de profitabilitate, de a creşte nivelul serviciilor către populaţie şi face ca Guvernul să hotărască demararea unui proces de privatizare. La noi a fost primul caz, dar totdeauna apare şi a doua argumentaţie, respectiv că Poşta va avea servicii mai bune şi va deveni mai bun contribuabil. Este important într-o piaţă atât de competitivă, unde foarte multe companii intră agresiv pe piaţă, cu servicii foarte bune, unde zona de performanţă generală în această industrie a crescut, e nevoie ca şi noi să rămânem în ‘pool position’ şi asta o putem face doar cu majorări de capital, doar cu generarea de noi servicii de business, să intrăm în zona serviciilor bancare, să intram în zona de brokeraj. Astăzi, administraţiile poştale din Europa generează venituri mai mari din funcţionalitatea lor în servicii financiare, unde ele devin o extensie teritorială pentru zona bancară, iar portofoliul de servicii tradiţionale poştale, care este în declin de vreo 10-12 ani, trebuie compensat cu alte centre de venit.

AGERPRES: Cum arată rapoartele intermediare ale consultanţilor selectaţi pentru procesul de privatizare a Poştei Române?

Alexandru Petrescu: La nivelul documentaţiei noi suntem pregătiţi pentru privatizare. Avem documentaţia aferentă acestui stadiu foarte avansat al privatizării, avem o evaluare a companiei şi un dosar de prezentare, care a şi fost achiziţionat, după cum v-am menţionat, de unul dintre potenţialii investitori. Este un dosar foarte complet şi complex, de vreo mie de pagini, cu multe informaţii despre Poşta Română, actualizat la încheierea ultimului an contabil – 31 decembrie 2013. Tot itinerarul de privatizare este bine calculat, bine pus la punct, nu are niciun punct de fisură din punct de vedere al percepţiei investitorului şi el este încurajator şi atrăgător pentru investitorii de marcă care doresc să vină să investească pe termen lung, dar este şi descurajator pentru investitorii speculativi.

AGERPRES: Despre privatizarea Poştei Române se vorbeşte de mai bine de 10 ani? Câte tentative de privatizare au fost şi din ce motive au eşuat?

Alexandru Petrescu: Privatizarea Poştei Române este un subiect mai vechi. Tentativele de privatizare au eşuat din diferite motive. Din mai 2012, de când eu am fost numit preşedinte al Comisiei de Privatizare şi cu atribuţii executive la nivelul Poştei, nu a fost decât o singură tentativă, care s-a modelat în funcţie de rigorile economice şi de condiţionalităţile impuse de arena investiţională internaţională.

Am căutat ca orice decizie luată în cadrul companiei să crească nivelul de atractivitate, astfel încât investitorii de marcă să poată veni în întâmpinarea ofertei noastre. Nu vă pot spune câte tentative de privatizare au fost, dar vă pot spune, din ceea ce am studiat din trecut, ca să nu repetăm greşelile trecutului, metodele de arhitectură ale privatizării au fost prost alese din punct de vedere al legalităţii, din punct de vedere al cerinţelor şi condiţiilor internaţionale în ceea ce priveşte o investiţie în România. Poate a fost prost ales şi timpul, poate ratingul de ţară nu era încurajator. Sunt o serie de factori, nu doar compania în sine, care, cumulaţi, pot determina un investitor de marcă să fie interesat.

În general, în administraţiile poştale de succes, unele dintre ele listate pe bursă, hotărârea de a veni la privatizare poate afecta statusul lor economic în ţările de provenienţă. Odată ce informează bursa sau bursele unde sunt listate despre intenţia de a intra într-o privatizare, aceasta le poate afecta listarea în mod negativ şi valoarea acţiunilor în bursa respectivă. Hotărârea nu este una uşoară pentru o administraţie poştală, pentru genul de investitor pe care noi l-am dori să vină la privatizare.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre conversia datoriilor istorice ale Poştei Române în acţiuni, una dintre măsurile luate pentru a atrage interesul investitorilor?

Alexandru Petrescu: Eu consider că ceea ce am construit de la 2012 încoace a fost în linia aşteptărilor investitorilor, dar totodată am recunoscut că o serie de factori prezenţi în Poşta trebuiau schimbaţi, astfel încât şi percepţia investitorilor despre companie să se schimbe. Nu aş spune că sunt ‘showstoperrs’, nu au fost motive determinante să nu vină nimeni la privatizare, dar prin repararea şi amendarea lor puteam creşte valoarea companiei la tranzacţie. În 2012, la momentul când am intrat în discuţii mai consistente cu investitorii, s-a considerat că numărul mare de angajaţi ai companiei poate fi un factor negativ în analiza oportunităţii investiţionale în Poşta Româna.

În 2012, cu sprijinul Guvernului Românei am operat o concediere colectivă, peste 4.000 de oameni. S-au creat reduceri de cheltuieli semnificative coroborate cu acţiuni de creşterea veniturilor şi strategia de dezvoltare comercială, altele decât cele poştale, ceea ce au determinat compania să intre pe o zonă de profit operaţional, pe care îl menţinem şi în momentul de faţă. Însă acest profit operaţional a fost făcut cu sacrificii foarte mari. În continuare este o marjă de profit sensibilă pe care trebuie să o protejăm şi să o consolidăm pentru viitor. Un alt factor a fost nivel datoriei către autoritatea fiscală. La momentul privatizării am comandat o inspecţie de fond a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care a descoperit tot felul de obligaţii fiscale, unele vechi şi de peste 15 ani, care nu au fost luate în evidenţa de venituri şi cheltuieli şi au generat majorări ale datoriilor la ANAF, ceea ce a creat un nivel de preocupare ridicată investitorilor.

Din septembrie 2013, am demarat toate diligenţele necesare pentru a solicita Comisiei Europene un ‘OK’ pentru conversia datoriilor în acţiuni. A presupus un efort de şase-şapte luni de muncă în spatele acestui acord, alături de consultanţi şi de reprezentanţii ministerului, în care a trebuit să demonstrăm că această conversie pe care noi o solicităm nu impactează în mod negativ configuraţia industriei poştale din România şi că nu este o măsură anticoncurenţială. Între timp, comisarul european pentru concurenţă (Joaquín Almunia n.r.) ne-a trimis o scrisoare în care ne aprobă conversia datoriilor în momentul în care ajungem pe o linie de ireversibilitate a procesului de privatizare. Noi, Comisia de Privatizare, considerăm că momentul la care putem declanşa procesul de conversie este apropiat zonei de 30 septembrie, atunci, prin iminenţa depunerii ofertelor neangajante putem considera că intrăm într-o zonă de ireversibilitate a procesului de privatizare.

AGERPRES: Credeţi că va mai exista o prelungire a termenului de 30 septembrie stabilit pentru depunerea ofertelor neangajante?

Alexandru Petrescu: Ar putea exista, dar îmi este greu să predicţionez. Noi suntem întotdeauna deschişi solicitărilor investitorilor, în măsura în care ele se încadrează în zona rezonabilităţii. Este adevărat că situaţia economică a companiei şi a climatului investiţional din România necesită o analiză vastă, minuţioasă, detaliată, munca lor este laborioasă, şi potenţialele solicitări de prelungire, nu neapărat a datei de 30 septembrie, ci prelungiri de analiză în cadrul procesului, poate solicitări de prelungire cu o săptămână, două sau trei de analiză, pot apărea. Evident, vom fi flexibili în măsura în care solicitările sunt rezonabile şi ele sunt menite să ajute procesul şi sa ne atingem scopul final.

AGERPRES: Poşta Română este în acest moment cel mai mare angajator din România. Mai aveţi în vedere o reducere de personal în 2014? Ce se va întâmpla cu cei 27.000 de oameni după privatizare?

Alexandru Petrescu: Din punct de vedere al strategiei, prioritatea trebuie să fie dezvoltarea de noi servicii care să genereze noi venituri. Reducerea de cheltuieli prin efectuarea de noi concedieri nu este strategia pe care noi intenţionăm să o aplicăm. Tot focusul şi preocuparea noastră este pentru a crea noi venituri care să ne permită majorări salariale ulterioare şi consolidarea profitului operaţional. Salariile nu sunt foarte mari în Poşta Română. În general, business-ul poştal este un business foarte intens din punct de vedere al resurselor umane, peste tot în Europa şi Poşta Română nu face excepţie. Anvelopa salarială este una care are o pondere foarte mare în cheltuielile lunare. Poşta Română nu face diferenţă, însă trebuie să păstrăm cât de cât o balanţă optimă între cheltuielile care se îndreaptă spre anvelopa salarială şi cheltuielile care sunt menite să creeze noi venituri. La modul cum este construită arhitectura privatizării, ea nu este construită să încurajeze reduceri de personal şi creşterea profitabilităţii prin reduceri de personal, care să atragă reducere de cheltuieli. Privatizarea este gândită în a încuraja investiţii în tehnologie, investiţii în resurse, nicidecum în a centra strategiile de creştere prin reducere de personal.

AGERPRES: Aţi ajuns la o înţelegere cu sindicatele? Vor mai exista proteste pentru a obţine majorări salariale?

Alexandru Petrescu: Cu sindicatele avem o comunicare constantă. A existat un acord de majorare salarială, care la momentul semnării lui, semnatarul se află în afara cadrului legislativ de disciplină financiară. S-a creat un fel de nivel aşteptare de majorare de salarii. Pe de altă parte, acest profit operaţional fragil pe care l-am obţinut atât de greu, prin sacrificii mari, concedieri colective, nu îl putem translata automat în majorări salariale. Trebuie să învăţăm mai întâi să facem venituri, trebuie să învăţăm să facem lucrurile altfel, adică mai bine, mai optim şi mai eficient şi să creştem zona veniturilor din companie şi după aceea să ne uităm la creşterea salarială. Dialogul cu sindicatele este însă una dintre preocupările mele principale ca şi director general. Voi continua să am discuţii pe diferite teme cu sindicatele astfel încât ei să ştie că întotdeauna îşi găsesc în mine un om de dialog. Mă interesează foarte mult nivelul de venit al salariaţilor, nivelul lor de mulţumire, de satisfacţie profesională şi personală în această companie.

AGERPRES: Cum a încheiat Poşta Română primele şase luni din punct de vedere financiar?

Alexandru Petrescu: Suntem în continuare pe profit operaţional. Avem o serie de contracte, în radar, ca prioritate, unul este pentru distribuirea cardurilor de sănătate, iar autoritatea contractantă este Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Suntem, de asemenea, într-un stadiu avansat în negocierea parteneriatului cu o entitate bancară pentru a lansa un portofoliu de servicii financiar-bancare la ghişeu. Va fi un portofoliu de servicii primare, simpliste, tipice pentru tipul de client care ne calcă pragul. Vom avea cont curent, carduri de credit, carduri de distribuire a pensiilor, împrumuturi mici şi alte servicii financiar-bancare, care pot ajuta la creşterea nivelului de bancarizare al României.

AGERPRES: Vorbiţi de negocieri cu o singură bancă sau cu mai multe?

Alexandru Petrescu: Va fi o singură entitate bancară. Sperăm ca în următoarele 30 de zile să ajungem la nominalizarea unei instituţii financiare şi împreună cu ei să demarăm procesul de lansare a portofoliului de servicii financiare-bancare. O altă zonă foarte interesantă este zona de brokeraj. Am lansat Poşta Româna Broker Asigurări. Suntem şi aici într-un stadiu avansat. Am depus, în urmă cu 30 de zile, la ASF, documentaţia necesară avizării şi am toată încrederea că Poşta Română poate deveni cel mai important broker de asigurări din România. Ne vom axa, în special, pe asigurările de tip obligatoriu.

De asemenea, suntem în stadiu avansat de a lansa un sistem de francizare a serviciilor poştale. Discutăm cu o serie de retaileri din România în a deschide oficii poştale în magazine tip ‘convenience store’, de obicei ele se află în spatele magazinului, unde coabitează foarte bine serviciile de tip comercial cu serviciile poştale, de unde clienţii îşi pot ridica pensiile sau retribuţiile sociale. Ne gândim să avem prima franciză operabilă în mediul urban în luna august. Dacă vom avea o unitate, modelul este mai uşor de replicat. Am lucrat 6-7 luni ca să vedem cum vor funcţiona serviciile şi tranzacţiile într-un oficiu poştal tip franciză. Oricum modelul este perfectibil. Avem în plan şi extinderi în afara graniţelor. Lucrăm la un proiect care presupune şi prezenţă poştală şi în afara graniţelor României.

AGERPRES: Aveţi ca obiective şi proiecte care vizează informatizarea oficiilor poştale?

Alexandru Petrescu: Săptămâna trecută am lansat primul oficiul poştal cu orar prelungit în zona Gării de Nord. Urmărim să identificăm zone nodale de aglomerare urbană, zone de tranzit importante, unde să avem oficii poştale cu orar prelungit. Cel din Gara de Nord are 17 ore. Acest tip de ghişeu poştal va continua şi în alte gări naţionale şi în alte zone de tranzit ridicat. Ne uitam pe zona de mall-uri, business center-urilor, astfel încât să începem să creştem portofoliul de clienţi şi în zona de business-to-business nu numai în zona de consumer, unde avem o dominantă, dar cred că aici ne putem îmbunătăţi foarte multe prezenţa.

Pe zona de IT trebuie revigorat tot ceea ce înseamnă IT în Poştă. Dacă ne uităm la administraţiile poştale europene, ele sunt companii de tehnologie, unde operaţiunile se întâmplă în spaţiul virtual, foarte mult online, pe remotes device, urmărim ca şi aici să putem susţine printr-o logistică, infrastructură IT, servicii mai moderne, mai bine orientate către ceea ce cer clienţii. Avem o serie de proiecte care vor presupune diferite achiziţii de echipamente, de tehnologie, ca să ajungem la un nivel de compatibilitate şi în ceea ce priveşte tranzitul internaţional de colete, scrisori, cu cel din ţările europene.

AGERPRES: Puteţi spuneţi care este în momentul de faţă valoarea de piaţă a Poştei Române şi cum estimaţi că va încheia compania acest an?

Alexandru Petrescu: Este o evaluare în acest moment care este prinsă în dosarul de privatizare. Din păcate, nu vă pot dezvălui valoarea pe care consultanţii au înaintat-o investitorilor pentru că este sub unui acord de confidenţialitate între companie, minister şi potenţialii investitori. Printr-o evaluare generală, la o cifră de afaceri cu puţin sub 300 de milioane de euro, este clar că Poşta Română se încadrează printre companiile importante din România, dacă ne uitam la ţările din jur, poate cu o populaţie mai mică decât a noastră, şi mă refer la Ungaria sau Cehia, cifra de afaceri a companiei nu poate merge decât în sus.

Cred că şi anul 2014 va termina cu un profit operaţional consolidat, cu servicii poştale mai bine orientate către clienţi şi cu un parcurs de privatizare aproape de finalizare.

AGERPRES: Trei motive pentru care un investitor ar trebui să aleagă Poşta Română?

Alexandru Petrescu: Caracterul unic al oportunităţii investiţionale, fiind administraţia poştală a uneia dintre cele mai importante ţări din centrul şi estul Europei, faptul că Poşta Română este într-o situaţie economică optimă de a primi o investiţie şi de a creşte într-un mod rapid nivelul de profitabilitate şi faptul că astăzi cadrul legislativ reglementator în care Poşta funcţionează este unul care încurajează, nu doar creşterea Poştei, dar în general, creşterea industriei poştale şi de curierat din România şi este în continuă perfectare şi optimizare.

AGERPRES: Cum vedeţi Poşta Română peste 5 ani?

Alexandru Petrescu: Poşta Română va fi cu siguranţă peste 5 ani aliniată administraţiilor poştale de succes din Europa şi va rămâne acelaşi pivot important în viaţa economică a României.

AGERPRES: Urmează şi o listare la bursă?

Alexandru Petrescu: Este foarte probabil să ajungem şi la o listare la bursă. În toate modelele de privatizare care au avut la bază tranzacţii private, non-IPO, în cele din urmă listarea a fost modul optim de valorificare al investiţiei în companie. Aşa că şi listarea la bursă, mai devreme sau mai târziu, cu siguranţă se va întâmpla