Interviu cu şeful FP: Piaţa de capital românească este prea mică pentru dimensiunea ţării şi a Fondului Proprietatea

‘Am repetat adesea în ultimii 6 ani că este rolul Guvernului să creeze piaţa şi nu este vorba doar despre beneficiul pentru investitorii străini, locali şi instituţionali, precum fondurile de pensii, ci şi pentru a ajuta mediul de afaceri local, care va avea opţiunea să păstreze controlul şi să strângă capitalul de care are nevoie’, a spus Konieczny.

Acesta a mai vorbit în interviu despre listarea Hidroelectrica pe bursă, vânzarea acţiunilor deţinute la OMV Petrom, dar şi despre posibile vânzări la subsidiarele Electrica. Nu în ultimul rând, Greg Konieczny a oferit detalii despre litigiile aflate pe rolul instanţelor şi despre contractele de achiziţie de certificate verzi.

Agerpres: Cum caracterizaţi piaţa românească de capital? Consideraţi că este una plictisitoare?

Greg Konieczny: Piaţa românească cu siguranţă nu reflectă mărimea ţării, iar economia este dominată de două bănci şi un număr de companii controlate de stat din domeniul energetic, cu excepţia Petrom, desigur. Nu oferă foarte multe oportunităţi pentru investitori să construiască portofolii româneşti şi să diversifice în diferite sectoare. Deci, pe de o parte, piaţa trebuie să crească mult mai mare pentru a ţine capitalul local românesc în ţară şi să joace rolul pe care piaţa îl are, şi anume de a aloca capital, să ajute cumpărătorii, vânzătorii şi companiile să obţină capital, iar investitorii să facă bani. Acum piaţa de capital românească este prea mică pentru dimensiunea ţării şi mult prea mică pentru dimensiunea fondului.

AGERPRES: Mă uit la Polonia şi văd că este o piaţă mult mai mare, de ce România nu este aşa?

Greg Konieczny: Am început pe piaţa poloneză cu peste 20 de ani în urmă. Ce s-a întâmplat în Polonia este că piaţa a fost creată de Guvernul polonez. Ei au fost singurii care, timp de mai mulţi ani, şi-au asumat şi au realizat cu succes listarea pe piaţa de capital a companiilor controlate de stat, iar când piaţa a crescut suficient, evaluările companiilor listate s-au îmbunătăţit, iar Polonia a fost promovată la statutul de piaţă emergentă. Aceste evaluări mai mari au atras, de asemenea, interesul proprietarilor de afaceri private din Polonia, care s-au orientat către piaţa de capital pentru a strânge capitalul de care aveau nevoie pentru a-şi dezvolta afacerile. Din acest motiv, am repetat adesea în ultimii 6 ani, că este rolul Guvernului să creeze piaţa şi nu este vorba doar despre beneficiul pentru investitorii străini, locali şi instituţionali, precum fondurile de pensii, ci şi pentru a ajuta mediul de afaceri local, care va avea opţiunea să păstreze controlul şi să strângă capitalul de care are nevoie. Altfel, singura opţiune pe care companiile locale o vor avea vor fi băncile şi dacă nu pot obţine o finanţare de la bănci, vor trebui să vândă întregul business, altfel investitorii nu vor continua să investească în aceste companii private nelistate. Aşa funcţionează lucrurile, nu este un secret, iar noi doar încercăm să explicăm tuturor părţilor interesate, în special Guvernului, Parlamentului şi partidelor politice. Văd o şansă mare pentru economia românească să crească, dar trebuie să existe un angajament.

AGERPRES: Dacă România va deveni o piaţă emergentă, credeţi că se va simţi imediat interesul investitorilor?

Greg Konieczny: Cu siguranţă va ajuta, dar totuşi, teoretic, dacă oferta publică iniţială a Hidroelectrica va fi un succes, piaţa românească ar putea să îndeplinească acest criteriu stabilit de MSCI, principalul indice al pieţelor emergente. Ar putea să nu fie de ajuns, pentru că indexul României ca piaţă emergentă va fi atât de mic încât investitorii o pot evita. Este important să existe un şir de IPO-uri (ofertă publică iniţială n.r.), care să genereze sau să menţină interesul investitorilor. Un investitor într-o piaţă emergentă poate alege dintre China, Brazilia, Thailanda, Ungaria şi altele, deci ţara trebuie să menţină angajamentele pentru ca investitorii să vină aici şi să rămână. Aceasta este o provocare.

AGERPRES: În contextul Brexit-ului, consideraţi oportună listarea Hidroelectrica la bursa din Londra?

Greg Konieczny: Am avut recent plasamentul la Petrom, listarea certificatelor de depozit globale. Bursa de capital londoneză încă rămâne bursa principală din Europa. Piaţa financiară în Marea Britanie este, de asemenea, o parte importantă din economie. Din punctul de vedere al nostru oricare va fi deznodământul, cu Brexit sau nu, Guvernul Marii Britanii nu va face nimic ‘să rănească’ această industrie, această industrie financiară care este acolo. Este ceva ce nu îşi pot permite să facă.

AGERPRES: Sunteţi mulţumiţi de preţul cu care aţi vândut cele 6,4% din acţiunile OMV Petrom?

Greg Konieczny: Noi credem că momentul a fost bun, deşi am vrut să o facem acum doi ani şi jumătate, dar din anumite motive a durat prea mult timp. Credem că şi condiţiile pieţei când am făcut această tranzacţie au fost încurajatoare, iar în final piaţa este cea care stabileşte preţul. Analizând argumentele pro şi contra, am considerat că are sens să continuăm cu această tranzacţie la preţul oferit de investitori. Am păstrat două treimi din participaţia la Petrom şi credem că beneficiul din aprecierea valorii acestei participaţii va fi semnificativ.

AGERPRES: Intenţionaţi să vindeţi mai mult din participaţia la OMV Petrom în următoarea perioadă?

Greg Konieczny: Nu putem vinde în următorul an. Ne-am luat un angajament în acest sens. De asemenea, avem şi alte limitări: trebuie ca peste 20% din active să fie în acţiuni listate. Acum noi suntem cu puţin peste 20%.

AGERPRES: Dar în ceea ce priveşte subsidiarele Electrica? Vă gândiţi să vindeţi curând din acţiuni?

Greg Konieczny: Avem în jur de 22%. Ne uităm, intenţiile noastre nu s-au schimbat. Suntem mulţumiţi că după 10 luni Electrica are în sfârşit un CEO şi credem că se deschid din nou uşile pentru a încerca să ajungem la o înţelegere. Fiind vorba de tranzacţii private, este foarte greu să vorbim de un orizont de timp. Depinde de ambele părţi, care trebuie să lucreze împreună.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre litigiile pe care le aveţi pe rolul instanţelor din România?

Greg Konieczny: Avem multe litigii începute de noi împotriva unor autorităţi, consilii de administraţie, manageri din diverse companii. Ca exemple, avem împotriva board-ului anterior al Hidroelectrica, care a avut nişte contracte contestate şi de Comisia Europeană, deoarece Hidroelectrica a cumpărat electricitate la un preţ foarte mare. Peste această decizie a CE am început un litigiu împotriva membrilor din board. De asemenea, am contestat unele decizii ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) cu privire la tarife, schimbări de metodologie. Şi la Complexul Energic Oltenia avem nu număr destul de mare de litigii, dar şi la alte companii.

AGERPRES: Au existat mai multe declaraţii referitoare la eventuale probleme din contractul pentru achiziţia de certificate verzi încheiat de Electrica Furnizare cu EDP Renewables. În calitate de acţionari ai companiei, ce părere aveţi despre această tranzacţie?

Greg Konieczny: În opinia noastră, având în vedere că certificatele verzi au fost achiziţionate de companie la cel mai mic preţ posibil, nu considerăm că există o problemă cu preţul şi nici că a fost adus vreun prejudiciu companiei. De asemenea, dacă preţul minim reglementat se modifică, înţelegem că Electrica Furnizare va putea modifica preţul stabilit prin acest contract. De asemenea, dacă vor exista schimbări de reglementări care să afecteze acest contract, compania va putea solicita vânzătorului să implementeze aceste modificări. Dacă schema de certificate verzi va fi eliminată, contractul va putea fi reziliat.

În ceea ce priveşte durata contractului şi cantităţile achiziţionate, acestea reprezintă obiectul unei decizii care aparţine managementului, prin intermediul căreia înţelegem că acesta a încercat să asigure o parte din certificatele şi energia necesare pe parcursul unei perioade de timp pentru care au fost transmise deja oferte clienţilor. Strict din punctul de vedere al acţionarilor, nu am putut identifica niciun prejudiciu suferit.