Interviu cu şeful Romgaz: Supraimpozitarea ar putea să mai „supravieţuiască” şi după liberalizare. În 2016 am plătit 291 mil. lei

Potrivit acestuia, odată cu liberalizarea preţului gazelor, ar putea apărea o sezonalitate a preţurilor vară/iarnă, dar cel mai important lucru este ca, din punct de vedere social, cei care au nevoie să poată fi susţinuţi pe programe coerente.

Virgil Metea a mai afirmat că Romgaz ar putea începe în 2020 exploatarea comercială a gazelor din Marea Neagră, tot atunci urmând să fie finalizate şi lucrările la Termocentrala de la Iernut.

El a mai vorbit în interviu despre planurile de investiţii ale companiei, despre descoperirile de zăcăminte, despre raportul Comisiei Europene referitor la piaţa de gaze din România, dar şi despre fondul suveran de investiţii.

Agerpres: Ce se va întâmpla, concret, de la 1 aprilie, după liberalizarea pieţei gazelor din România?

Virgil Metea: Ideea este că sezonalitatea la noi este aşa de mare, încât este clar că poate să apară şi o fluctuaţie a preţului gazelor vară/iarnă şi putem să vedem dependenţa asta de anumite referinţe care, în funcţie locul în care sunt luate, poate să îţi dea anumite niveluri de preţ ale gazului în România. Şi totuşi, datorită faptului că România este producător de petrol şi gaze, apropo de toate zonele astea alarmiste, eu cred că o să fim într-un echilibru.

AGERPRES: Din punctul dumneavoastră de vedere, piaţa din România este pregătită pentru această liberalizare, ţinând cont de faptul că avem doar doi mari producători de gaze, putem să importăm, dar nu şi să exportăm, iar bursa de gaze nu funcţionează?

Virgil Metea: Aici problema mare este că noi am fi subiectivi, noi ca şi Romgaz, să spunem că ar fi pregătită sau nu piaţa. Aşa, ca punct de vedere personal, cred că liberalizarea este o provocare, poate datorită faptului că avem de răspuns la nişte întrebări referitoare la liberalizarea asta, apropo de cât de pregătiţi suntem, vizavi de ce înseamnă competiţie, ce înseamnă concurenţă, ce înseamnă monitorizare, ce înseamnă regim fiscal.

AGERPRES: Dar pentru consumatorii români ce va însemna liberalizarea?

Virgil Metea: Până la urmă pentru consumatorii români putem să constatăm că este inevitabilă. Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru este că, din punct de vedere social, cei care au nevoie să poate fi susţinuţi pe programe coerente. Cred că aşa este în toată lumea. Toată lumea merge după piaţă, în schimb, fiecare, după puterea lui şi după forţa financiară, susţine vulnerabilii sau pe cei asociaţi cu vulnerabilii.

AGERPRES: Anul acesta, în primul an, se vor produce schimbări majore pe partea de preţuri?

Virgil Metea: Schimbări majore, depinde la ce ne referim. Din nou, se poate vedea o unificare a preţurilor, piaţa liberă cu piaţa reglementată, casnicii cu non-casnicii. Lucrurile astea s-ar putea întrevedea, dar mai mult de atât nu cred.

AGERPRES: Există pragul 72 lei MWh pentru supraimpozitarea veniturilor. Aţi discutat cu autorităţile despre eliminarea acestuia odată cu liberalizarea?

Virgil Metea: Aici se pleacă de la două lucruri. Primul este dacă se va liberaliza şi al doilea, în cazul în care se va liberaliza, rămân toate taxele acestea? Şi acum aşteptăm răspunsul de la prima întrebare. Într-un fel sau altul şi suprataxarea are rolul ei, pentru că, la un moment dat, toate deviaţiile le taxează, şi mai ales cele în plus, dar este o contrapondere vizavi de ceea ce înseamnă piaţa liberă. Ca fază intermediară, s-ar putea ca supraimpozitarea asta să mai supravieţuiască o perioadă.

AGERPRES: Cam cât aţi plătit anul trecut ?

Virgil Metea: Mult. Supraimpozitarea asta, şi nu pragul de 72 lei, pentru că pragul de 72 lei era pentru piaţa liberă, pentru că supraimpozitarea asta a lucrat pe toate zonele, dar pragul de 72 lei/MWh a fost pe piaţa liberă, pentru că noi, fiind asimilaţi cu o companie de stat şi având şi o experienţă destul de…, nu negativă, dar o experienţă care ne-a dat o expunere extraordinară şi care ne-a influenţat foarte mult business-ul, legată de Curtea de Conturi, noi am încercat să anticipăm şi să fim atenţi: dacă pe speţa anterioară aveam o problemă, atunci pe orice speţă, şi cea legată cu 72 lei/MWh, care s-a vehiculat foarte mult în presă, cum, inclusiv, că era o problema de management, acolo a fost o decizie comună în toate board-urile noastre să nu ne forţăm norocul apropo de a coborî pe contracte bilaterale sub 72 de lei. Suma totală de care discutăm este de 291.440.195 lei pentru 2016.

AGERPRES: Asta a presupus anumite măsuri, ca de exemplu reducerea investiţiilor?

Virgil Metea: Romgaz este într-o situaţie şi o poziţie financiară bună. Nu am asociat niciodată şi cel puţin pentru ceea ce înseamnă investiţii în România şi onshore, situaţia internaţională vizavi de preţuri cu necesitatea investiţiilor. Pe de altă parte, s-a întâmplat, ca, de exemplu, în 2016, să ne scadă destul de mult volumul de investiţii, pentru că s-au suprapus multe schimbări în piaţă, inclusiv cu legea, cu normele de aplicare… Spre exemplu, explorarea a fost scoasă de sub incidenţa achiziţiilor publice, la modul general vorbind, ele trecând pe un alt segment din care trebuia să îţi faci unele proceduri proprii, astea au încetinit destul de mult. Pe de altă parte, bineînţeles că nici noi n-am insistat, ţinând cont de faptul că preţul gazului era undeva foarte jos, n-am insistat pentru toate investiţiile luate la global să insistăm pe ele, mai ales cele care nu se refereau explicit la activitatea de bază.

AGERPRES: Pentru acest an ce investiţii v-aţi planificat?

Virgil Metea: Noi încercăm şi se poate observa şi din ce ne-am programat în ultimii ani, în jurul a un miliard lei, sensibil peste un miliard de lei, dar sperăm să şi putem să le realizăm.

AGERPRES: În ultima perioadă, ce descoperiri majore a făcut Romgaz?

Virgil Metea. Eficienţa noastră şi eficienţa investiţiilor noastre în activitatea de explorare este una bună. Toate programele de explorare se fac în comun cu ANRM (Agenţia Naţională de Resurse Minerale n.r). Orice succes trebuie împărţit, pentru că suntem foarte legaţi din punct de vedere profesional. Ar fi incorect să spunem că noi suntem singurii care au descoperit şi alţii stau şi se uită. Am avut multe. Rata noastră de descoperire este de peste 70%, un procent să spun foarte bun şi stimulant pentru piaţă. Acum, noi, de câte ori am avut câte un succes din ăsta am comunicat. De exemplu am avut descoperiri la Criş, şi în Moldova, undeva la Frasin, şi în nordul Munteniei, la Caragele, sunt toate pe care le-am comunicat la un anumit moment. Inclusiv descoperirea din Marea Neagră, unde suntem parteneri cu Lukoil, de comun acord, şi pentru faptul că am avut rezultate pozitive, am ţinut să aducem şi noi la cunoştinţă faptul că şi acolo avem o descoperire.

AGERPRES: În Marea Neagră, care sunt planurile de viitor?

Virgil Metea: Cel puţin pentru perimetrele unde noi suntem parteneri, să le ducem la bun sfârşit şi să ajungem să exploatăm comercial.

AGERPRES: Când estimaţi că va putea începe exploatarea comercială?

Virgil Metea: Este greu de dat o dată fixă, dar probabil că, în jurul lui 2019-2020, ar fi o perioadă rezonabilă, pentru că şi aici este o discuţie. Ai nevoie de o infrastructură ca să poţi să iei, să transporţi gazele de la zonele de producţie în sistemele de transport, implicit să le poţi vinde. Şi luat aşa, şi ţinând cont de faptul că inclusiv la Transgaz, proiectul BRUA (Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria) şi tot ce înseamnă adiacent faţă de proiectul acesta, finalizarea este 2019, noi am zis că atunci putem să afirmăm că 2020 ar fi o dată rezonabilă să spunem că ne putem exploata gazele din mare, asta în situaţia în care toate descoperirile astea vor deveni comerciale.

AGERPRES: Credeţi că până atunci România va deveni exportator de gaze?

Virgil Metea: Da.

AGERPRES: O să avem avem infrastructură şi toate cele necesare, pentru că deocamdată doar importăm?

Virgil Metea: Infrastructura… Aici avem o problemă la ora asta. Şi peste un an de zile probabil că piaţa din România o să fie o piaţă închisă, tocmai din cauza faptului că nu se poate exporta liber. Liber însemnând în cazul României neavând condiţii tehnice ca să poţi să te interconectezi fizic cu vecinii, prin interconectările care la un moment dat s-au făcut. Ca idee, exportul de gaze în momentele în care ele sunt în exces este vechi. Ideea este veche, adică, domnule, ar fi bine dacă am putea. Dar, mai e şi aspectul celălalt. Cred că cel mai corect ar fi, dacă am fi în stare, să ne valorificăm gazele intern şi să creăm plus valoare aici.

AGERPRES: Mai are România rezerve importante de gaze?

Virgil Metea: România şi Romgaz, cel puţin din punctul de vedere al Romgaz, încearcă să-şi menţină nivelul de rezerve astfel încât orizontul acela de 10-15 ani care se tot vehiculează de foarte multă lume să poată să fie întins în fiecare an cu un an, şi atunci la anul vor fi tot 10 ani, peste 10 ani vor fi tot 10 ani…

AGERRPES: Onshore sau offshore?

Virgil Metea: Offshore pentru viitor va fi o provocare pentru că sunt zone neexplorate, mai ales pe zone de mare adâncime şi în Marea Neagră. Onshore, însă ţinând cont de noile tehnologii care pot să pună în valoare şi zăcăminte mai mici sau pe care nu le puteai vedea, sau nu le puteai anticipa înainte. Acum tehnologia asta ajuta foarte mult şi lucrurile devin mai abordabile.

AGERPRES: Care sunt planurile pe partea de depozite? Aveţi în vedere construirea de noi depozite?

Virgul Metea: Aici planurile sunt mari, însă trebuie să nu ignorăm piaţa. Orice dezvoltare a depozitelor trebuie să ţină cont şi de ce înseamnă piaţa. Pe de altă parte, este componenta de siguranţă, care în activitatea de zi cu zi şi în viaţa de zi cu zi a fiecăruia nu reprezintă nimic când spunem componenta de siguranţă. Dar cineva în ţara asta trebuie să aibă grijă ca din punct de vedere al siguranţei lucrurile să fie şi ele pe undeva echilibrate. Echilibrate, asta nu înseamnă independenţă. Spre exemplu, poţi să fii independent, dar şi izolat. Siguranţa însă presupune un anumit grad de independenţă, dar, pe de altă parte, datorită interconectărilor, şi o legătură cu cei din jurul tău. Şi atunci, din acest punct de vedere, şi dacă ne poziţionăm regional, România, şi implicit Romgaz, ei sunt furnizori de securitate în regiunea în care activează.

AGERPRES:Vor fi construite depozite noi şi cam cât ar costa?

Virgil Metea: Depozitele costă destul de mult, depinde din ce fază le poţi lua. De exemplu, poţi să dezvolţi un depozit vechi, să îi creşti capacitatea de înmagazinare, ceea ce nu presupune la fel de multe costuri ca un depozit nou unde, cel puţin teoretic, ar trebui să îţi creezi toată infrastructura, inclusiv sondele. Pe un depozit vechi ele există, sondele de extracţie, de injecţie, există, şi infrastructura luată în ansamblu este mai uşor de construit faţă de ce înseamnă un depozit nou. Dar bineînţeles, dacă piaţa o va cere şi, să spunem, în strategia noastră, a ţării, ajungem la concluzia că trebuie să dezvoltăm zonele astea. Romgaz, ca ideea, susţine faptul că depozitele şi tot ceea ce înseamnă activitate de înmagazinare trebuie amplificate şi susţinute, doar că aici intervine piaţa. Piaţa la ora asta ne spune că avem suficient. Dar, anticipând o serie de lucruri, din punct de vedere securitate şi din punct de vedere al poziţionării regionale, cred ca sunt nişte decizii strategice care exced puţin partea asta de piaţă.

AGERPRES: Un raport recent al Comisiei Europene spunea că în România piaţa gazelor e foarte concentrată, sunt doar doi producători mari…

Virgil Metea: Aici avem o problemă, pentru că, într-adevăr, în România sunt mai mulţi producători, dar doi dintre ei pot să concentreze 90% din producţie. E aşa… În UE sunt puţini cei care pot să spună că produc şi, dintre cei care produc, pot să asigure mult mai puţin decât 90% din nevoia lor şi atunci nu cred că este corect să fie de aceeaşi parte a mesei cei care au nevoie şi cei care pot să producă şi să îşi acopere aproape integral consumul intern. Având o experienţă de câţiva ani în domeniu, faptul că ne-a scăzut consumul, care la un moment era şi un indicator al faptului şi al felului în care industria funcţionează, cred că ar fi preferabil să nu ne ajungă gazele pe care le producem noi intern şi să avem nevoie şi de altele, pentru că aici intervine inclusiv puterea de cumpărare. Dar în momentul în care poţi să produci şi activitatea de producţie funcţionează, puterea de cumpărare este un amănunt, pentru toată lumea, dacă lucrurile astea sunt corect setate.

AGERRPES: A fost şi un control al Comisiei Europene. Care sunt concluziile?

Virgil Metea: Controlul, mai precis, era legat de Consiliul Concurenţei. Noi am comunicat la momentul acela, cât se putea comunica pe subiect. Era legat de cât de mult putem, sau ne-am împotrivit exportului. Concluzia, cel puţin din punctul meu de vedere, e că nu ne-am împotrivit deloc. Acum faptul că el (exportul n.r) fizic nu se poate face este altceva. Nu era legat absolut deloc de vreo înţelegere, este şi absurd să te înţelegi pe piaţă: să facem imposibil exportul. N-am cunoştinţe ca vreodată, explicit, să fi spus cineva: domnule, ne împotrivim sută la sută exportului. Problema consumului gazelor în locul de producţie e legată efectiv de industrie, de activitatea productivă. Pe de altă parte, şi aşa, ca reflexie, majoritatea statelor din Europa, cu atât mai mult din cauza faptului că nu sunt producătoare de resurse, deci nu au resurse, scopul principal pentru care şi-au făcut interconectările era acela de a putea primi, nu de a putea da, pentru că nu aveau ce să dea. Bineînţeles că, la momentul de acum 10-15 ani, când s-au încercat interconectările României cu vecinii s-a ţinut cont şi de aspectul ăsta. Pe de altă parte, în situaţie de avarie, sau de urgenţă, în care nu mai poate fi vorba de condiţii tehnice, pentru că toate sistemele ar fi în avarie, România poate să ajute pe oricine.

AGERPRES: La termocentrala de la Iernut când vor începe lucrările şi care sunt următorii paşi?

Virgil Metea: Suntem în situaţia în care din punct de vedere al documentaţiei, contracte semnate, suntem pe o zonă verde şi de o lună, cel puţin, au început lucrările, care trebuie să fie finalizate în trei ani. Centrala de la Iernut până la urmă, despre care eu vorbesc foarte uşor şi multă lume vorbeşte foarte uşor despre ea, dacă stăm să ne gândim ce înseamnă investiţia asta într-un perimetru foarte restrâns şi discutând de peste un sfert de miliard de euro, cred că abia atunci poţi să revii un pic să stai să te gândeşti şi vizavi de importanţă şi vizavi de efort. Noi sperăm să o finalizăm şi toate graficele arată că se va finaliza în termen.

AGERPRES: Câte acorduri petroliere are în prezent Romgaz cu Agenţia Naţională de Resurse Minerale şi câte ar trebui reînnoite anul acesta?

Virgil Metea: Are destul de multe. În explorare avem 8 perimetre plus perimetrul din Marea Neagră unde suntem în asociere cu Lukoil şi Pan Atlantic, iar în exploatare/producţie avem 132 zăcăminte comerciale. Dar bineînţeles că acordurile astea se reînnoiesc faţă de perioada de referinţă, care dă durata lor, în funcţie de ce se întâmplă în zăcămintele respective. În general Romgaz, coroborat şi cu descoperiri de noi rezerve şi cu aţi putea întreţine rezervele într-un procent bun vizavi de exploatările viitoare şi pentru perioada următoare, de cele mai mult ori solicită prelungirea duratei de viaţă a acordurilor datorită faptului că se exploatează peste durata de viaţă estimată. Şi atunci, peste tot unde vom exploata în continuare peste durata iniţială de 30 de ani, acolo vom solicita prelungirea.

AGERPRES: Anul trecut, Autoritatea de Supraveghere Financiară v-a amendat cu 4.500 de lei pentru neraportarea la termen a unor informaţii obligatorii…

Virgil Metea: E şi acesta un subiect. Până la urmă, fiind pe piaţă şi fiind o companie vie, discretă dar vie în cel mai corect sens al cuvântului, ne întâlnim cu fel de fel de situaţii care sunt un pic atipice şi care nu au fost întâlnite pe piaţă în felul acesta pentru că, dacă stăm să rememorăm puţin, cred că Romgaz a fost prima listată şi prima companie listată şi afară. Vizavi de cutumele unei pieţe interne în care gradul de acceptabilitate era, să zic aşa previzibil faţă de ceea ce însemna să fii listat la Londra, acolo deja era o provocare din start. Cred că şi atenţia ASF este proporţională cu cât de complexă ar putea să fie o anumită situaţie şi, de obicei, lucrurile astea se constată. Pentru că din punctul nostru de vedere, ar fi foarte bine să fie un pic mai proactive şi în momentul în care ne întâlnim cu o situaţie atipică, sau uitatul şi greşelile sunt din altă categorie, în general, în situaţiile astea atipice din care toţi avem de învăţat, astea într-un fel sau altul, ele dacă nu se pot simula, cel puţin trebuie să constituie o bază de date pentru învăţare. Noi suntem în faza asta. Învăţăm şi plătim şi îi învăţăm şi pe alţii.

AGERRPES: Cum va contribui Romgaz la fondul suveran de investiţii?

Virgil Metea: Fondul ca idee, sau fondurile ca idee, nu sunt ceva nou şi nu sunt ceva imposibil. Pe de altă parte, nu te poţi împotrivi din start sau să creezi o opinie negativă din start, sau să respingi din start ideea asta. Dar ele trebuie, în afară de idee, ele trebuie puse în funcţiune şi cred că aici este cea mai mare problemă: dacă se poate trece peste toate barierele astea care înseamnă şi politic şi interese, pentru ca fondurile acestea să fie setate corect, funcţionarea să se bazeze eminamente pe criterii care nu înseamnă numai economic, dar în principal şi pe guvernanţă şi pe tot ce înseamnă bun management şi le poţi vedea un viitor în felul acesta. Altfel rămânem cu conceptul.

AGERPRES: Se iau sume pentru investiţii de la companie?

Virgil Metea: Din câte am înţeles, ideea era că partea de dividende ale statului va merge în fondul asta şi fiecare dintre companiile care intră în fond sunt un fel de acţionari în fondul respectiv şi, să spunem, fac parte din organismele de decizie. Asta este faza romantică în care ar fi bine să se întâmple. Un lucru esenţial este să ştii ce înseamnă a le manageria şi să poţi să asiguri un management eficient dinainte de a se întâmpla multe lucruri pe care după aceea nu le mai poţi repara. Felul în care se setează din start este esenţial. Dacă privim retrospectiv, ar fi OK statul, din felul în care şi-a gestionat participaţiile în diferite companii, bine, rău, dacă cineva ar face o analiză, că nu sunt eu ăla care ar putea-o face, cred că ar putea, din toată experienţa asta, şi pozitivă şi negativă, să treacă peste barierele astea legate de interese politice şi de orice alta natură pentru ca fondurile astea să poată să fie bine guvernate.