Interviu cu vicepreşedintele Rompetrol: Ne păstrăm calmul şi ne concentrăm asupra afacerii, chiar dacă avem sechestru DIICOT

El a explicat că Rompetrol nu poate atrage noi finanţări, întrucât activele sunt puse sub sechestru. Totodată, faptul că a fost revocată autorizaţia de antrepozit fiscal pentru Rompetrol Gas, pentru staţia GPL Năvodari, a dus la suspendarea activităţilor de îmbuteliere a buteliilor pentru uz casnic.

Pe de altă parte, Cătălin Dumitru susţine că România are şansa de a deveni pe termen lung un hub energetic în regiunea Marii Negre, iar companiile româneşti au oportunitatea de a participa, în baza parteneriatului cu Kazahstan, la licitaţiile organizate de companiile care dezvoltă marile zăcăminte din statul caspic.

Strategia Energetică a României, la care autorităţile lucrează în prezent, ar trebui să stabilească foarte clar direcţiile strategice, dar şi un cadru propice investiţiilor în acest sector, a mai afirmat vicepreşedintele Rompetrol.

AGERPRES: Recent, patru mari companii petroliere au anunţat decizia de a aloca circa 37 de miliarde dolari pentru extinderea producţiei la unul dintre cele mai perimetre petrolifere în exploatare, Tengiz Kazahstan. Cum ar putea România să beneficieze pe termen lung în urma acestei decizii?

Cătălin Dumitru: România are şansa de a deveni pe termen lung un hub energetic în regiunea Marii Negre, o platformă între resursele din Asia şi cererea din Europa pentru procesarea materiilor prime şi obţinerea de produse petroliere. Cu o producţie actuală de 27 milioane de tone ţiţei/an, Tengiz va atinge până în 2022 o producţie de 39 milioane tone/an. Acesta este situat pe ţărmul Marii Caspice, fiind conectat la conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium), care face legătura între zăcămintele din regiunea Atyrau şi portul Novorossiysk din Marea Neagră.

Pe termen lung, o parte din aceste noi volume de ţiţei ar putea să ajungă prin CPC în regiunea Marii Negre. Din câte ştiu, există un amplu proiect de creştere a capacităţii de transfer a acesteia, de la 28,2 milioane tone în prezent la 68 milioane tone ţiţei (din care 50 milioane tone ar urmă să fie din Kazahstan).

La acesta se va adăuga de la finele anului şi intrarea în producţie a perimetrului Kashagan, care este considerat, împreună cu zăcământul Tengiz, drept cea mai mare descoperire petrolieră din lume din ultimii 30 de ani. Pentru Kashagan, estimările de ţiţei se ridică la 35 de miliarde de barili, din care între 9 şi 13 miliarde sunt recuperabili.

În baza expertizei şi a experienţei de peste 150 de ani a României în sectorul petrolier, companiile din România au oportunitatea de a participa, în baza parteneriatului dintre România şi Kazahstan, la licitaţiile internaţionale organizate de cei care dezvoltă aceste perimetre.

AGERPRES: Intrarea în producţie a perimetrelor din Marea Neagră ar putea afecta această perspectivă?

Cătălin Dumitru: Nu, doar să o consolideze. Până în prezent, activităţile de explorare a noilor perimetre din Marea Neagră au identificat doar zăcăminte semnificative de gaze naturale. Pentru eventuale dezvoltări ale acestora ar fi nevoie de o perioadă de 3-5 ani, conform practicilor în domeniu. O strânsă colaborare între autorităţi, companiile de stat şi cele private ar putea susţine ca România să devină un nod important în tranzitul materiilor prime către Europa şi regiune. În contextul reducerii pe plan intern a sectorului de rafinare, de la 34 milioane tone în 1990 la circa 11 milioane tone, România ar poate să utilizeze capacităţile de descărcare, stocare şi transport al ţiţeiului către alte regiuni, precum Marea Mediterană.

Autorităţile centrale analizau în 2014 interconectarea sistemelor naţionale de transport a ţiţeiului din România şi Serbia, prin construcţia tronsonului dintre Piteşti şi Pancevo. Despre aceste proiecte sau alte similare nu am mai auzit nimic până în prezent.
Ne dorim că strategia energetică a României, un document în lucru, să stabilească foarte clar direcţiile strategice, dar şi un cadru propice investiţiilor în acest sector.

AGERPRES: În ce măsură parteneriatul încheiat la finele lunii aprilie între KMG şi chinezii de la CEFC ar susţine sectorul energetic din România? Care ar fi efectele pozitive?

Cătălin Dumitru: Parteneriatul strategic dintre KazMunayGas Kazahstan şi China Energy Company Limited (CEFC) vizează transformarea grupului KMG Internaţional într-o platformă de dezvoltare de noi proiecte în Uniunea Europeană şi în ţările adiacente Drumului Mătăsii.

Având la bază activele şi operaţiunile deţinute şi derulate de KMG International în Europa şi în regiunea Mării Negre, acest parteneriat va implica un volum investiţional ridicat, câteva miliarde de dolari, dar şi continuarea livrărilor pe termen lung de ţiţei.

Astfel, beneficiile directe pentru România se vor putea observa din impactul acestor investiţii: crearea de noi locuri de muncă directe şi indirecte, creşterea contribuţiilor la bugetul central şi local, dar şi dezvoltarea pe orizontală a economiei, majorarea numărului de parteneri, producători şi prestatori de servicii, parteneri de business. În prezent, avem circa 5.000 de angajaţi în România, peste 50.000 de persoane depind de activităţile şi operaţiunile noastre, iar contribuţiile la bugetul de stat s-au ridicat la peste 300 de milioane de dolari în primul trimestru al anului şi 1,46 miliarde de dolari în 2015.

În contextul stagnării şi scăderii producţiei de ţiţei din România, acest parteneriat va susţine securitatea energetică a României şi a regiunii prin crearea unei surse alternative de aprovizionare cu materie primă, dar şi de furnizare a carburanţilor. Produsele realizate la Petromidia sunt distribuite în regiune prin staţiile Rompetrol în România, Georgia, Moldova şi Bulgaria, dar şi prin partenerii tradiţionali din Ucraina, Turcia, Serbia, Grecia, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, Maroc, Croaţia sau Egipt.

AGERPRES: Care sunt rezultatele obţinute de grup în primul trimestru al acestui an şi ce previziuni din punct de vedere operaţional estimaţi pentru acest an?

Cătălin Dumitru: Pe fondul investiţiilor de peste două miliarde de dolari realizate de grup din 2007 şi până prezent, am reuşit în primul trimestru al anului să ne depăşim recordurile istorice atinse în perioada similară din 2014-2015

Din punct de vedere operaţional, ne-am majorat cu 3% cantităţile de materie primă procesată în unităţile noastre de producţie (rafinăriile Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti, divizia de petrochimie), până la un nivel de circa 1,42 milioane tone. Trebuie să ţinem cont că această evoluţie a fost susţinută şi de investiţiile de peste 95 de milioane de dolari realizate în 2015, din care circa 80 de milioane de dolari au vizat derularea la rafinăria Petromidia a reviziei generale de 5 ani.

Peste 44 de companii şi 4.000 de angajaţi au fost implicaţi direct în diverse lucrări specifice necesare asigurării funcţionării rafinăriei la capacitatea ei nominală de peste 5 milioane de tone pe an, dar şi pentru optimizarea fluxurilor tehnologice şi îmbunătăţirea costurilor de procesare.

Tot în primul trimestru, ne-am majorat cu 12% volumul produselor petroliere comercializate pe plan intern (circa 516.000 de tone). Din această cantitate, circa 70% a reprezentat ponderea carburanţilor distribuiţi pe plan intern prin staţiile Rompetrol şi depozitele Rompetrol Downstream, dar şi prin intermediul partenerilor noştri. La nivel regional, subsidiarele din Georgia, Moldova şi Bulgaria au consemnat o creştere de 3% a carburanţilor comercializaţi, colegii din Bulgaria reuşind o îmbunătăţire cu 20% faţă de perioada similară din 2015.

Aceste performanţe s-au reflectat şi în rezultatele financiare, profitul operaţional consemnat la nivelul grupului în primul trimestru s-a ridicat la 40 milioane de dolari, faţă de un rezultat negativ de două milioane de dolari în aceeaşi perioadă din 2015. În acelaşi timp, profitul net a fost unul pozitiv, de 3 milioane de dolari, iar cifra brută de afaceri de 1,36 miliarde de dolari.

Ţinând cont de rezultatele obţinute în T1, dar şi de contextul economic prognozat pentru acest an, consider că avem toate premisele necesare pentru a depăşi performanţele atinse în 2016, cel mai bun an din istoria grupului KMG Internaţional.

AGERPRES: Rafinăria Petromidia a înregistrat în perioada 2014 – 2015, dar şi în primul trimestru din 2016, rezultate financiare şi operaţionale pozitive. Care sunt estimările pentru întregul an 2016?

Cătălin Dumitru: În contextul rezultatelor obţinute în primul trimestru, ne-am propus pentru 2016 prelucrarea unei cantităţi de 5,35 milioane de tone de materii prime la Rompetrol Rafinare (rafinăriile Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti, divizia de petrochimie).

Anul 2015 a fost un an important pentru istoria grupului, am reuşit să atingem performanţe majore, recorduri în activitatea de peste 35 ani a rafinăriei. Anul trecut am consemnat un nivel de 4,95 milioane tone, în condiţiile în care unităţile de producţie au fost oprite timp de aproximativ 40 zile pentru revizia generală.

Rompetrol Rafinare şi-a propus realizarea şi comercializarea în acest an pe plan intern a unei cantităţi de 2,79 milioane de tone de produse petroliere, din care 1,67 milioane de tone – carburanţi auto, benzine, motorine, GPL auto, iar la export 2,41 milioane de tone, din care 2,16 milioane de tone – carburanţi auto, benzine, motorine). Compania a livrat anul trecut către piaţa internă circa 1,58 milioane de tone de carburanţi (benzine, motorine, GPL auto) şi a realizat un export de 1,95 milioane de tone.

Planul investiţional prognozat pentru cele 3 unităţi de producţie se ridică la 37,4 milioane de dolari în 2016. Din 2007 şi până în prezent am investit în rafinăria Petromidia peste 1,4 miliarde de dolari, reuşind să o transformăm în cea mai mare unitate de profil din România şi una dintre cele mai moderne din regiunea Marii Negre.

AGERPRES: Cum a evoluat preţul carburanţilor, în contextul cotaţiilor externe?

Cătălin Dumitru: Preţurile finale ale carburanţilor Rompetrol de la începutul anului şi în prezent au fost în linie cu evoluţie cotaţiilor internaţionale la materia primă şi produsele petroliere, fiind influenţate pozitiv şi de performanţele atinse de rafinăria Petromidia.

Astfel, benzină produsă de rafinăria Petromidia şi comercializată prin staţiile Rompetrol s-a scumpit cu 1%, în condiţiile în care pe plan extern produsul s-a apreciat cu 5%. În acelaşi timp, preţul unui litru de motorină a crescut cu 8%, faţă de 32% pe plan extern. În perioada ianuarie – iulie, cotaţia ţiţeiului a crescut cu 28%, de la 36 dolari/baril la 46 dolari/baril, iar cursul de schimb leu/dolar a scăzut cu 2%.

Menţionez că ponderea contribuţiei la bugetul de stat (taxe, accize) dintr-un litru de carburant a fost constantă în cazul benzinei, adică 58%, iar în cazul motorinei a scăzut cu 3% până la un nivel de 55%. Trebuie să ţinem cont că preţul final al carburanţilor este format dintr-un cumul de indicatori variabili, precum cotaţiile internaţionale ale materiilor prime şi ale produselor petroliere, cursul de schimb, nivelul accizelor şi taxelor, costurile logistice şi de distribuţie, precum şi cele financiare necesare asigurării capitalului de lucru şi a investiţiilor. Fiecare companie îşi stabileşte preţul final al carburanţilor după un algoritm propriu, corelat cu evoluţia pieţei de profil în care activează.

AGERPRES: Care este impactul sechestrului DIICOT şi cum afectează el activităţile curente ale grupului?

Cătălin Dumitru: Sechestrul recent asupra bunurilor grupului, ale companiilor Rompetrol Rafinare şi Oilfield Business Solutions nu afectează operaţiunile noastre curente. Ne păstrăm calmul şi ne concentrăm asupra afacerii. Creează probleme la nivelul obiectivelor, pentru că nu putem dezvolta proiecte majore de investiţii, dat fiind că activele sunt sub sechestru şi nu le putem folosi pentru atragerea de noi finanţări. În acelaşi timp, proiectele de investiţii sunt afectate şi de imposibilitatea de a casa anumite instalaţii şi curăţa terenul din cadrul rafinăriei Petromidia.

Totodată, acest sechestru creează o serie de mici probleme pentru angajaţii noştri. Există situaţii în care, spre exemplu, maşinile sunt sub sechestru, maşinile pe care compania le-a vândut angajaţilor pentru cel mai mic preţ, dar care nici măcar nu pot fi reparate. De asemenea, sunt probleme cu apartamentele care au fost acordate angajaţilor şi care nu le pot folosi, nu pot locui în ele şi nici nu le pot renova.

O altă problemă o reprezintă sechestrul pe activele companiei Oilfield Solutions, care activează în upstream, şi asta este cu adevărat o problemă. Din cauza acestui sechestru, trebuie să oprim activitatea companiei, sistând astfel practic activitatea companiei pe segmentul de upstream. În materie de angajaţi, aveam anul trecut câteva zeci de angajaţi, probabil 100, acum mai avem aproape 20.

Am încercat să ridicăm aceste probleme în discuţiile cu reprezentanţii guvernului şi ai administraţiei financiare, pentru a încerca să găsim soluţii pentru a ne continua operaţiunile, însă, din păcate, nu am ajuns încă în acest punct. Sechestrul instituit de DIICOT a obligat Ministerul Finanţelor Publice să revoce autorizaţia curentă de antrepozit fiscal a Rompetrol Gas pentru staţia de îmbuteliere GPL Năvodari, ceea ce a determinat suspendarea activităţilor de îmbuteliere gaz petrolier lichefiat pentru uz casnic (butelii aragaz). Astfel, am fost obligaţi să relocăm cei 30 de angajaţi ai staţiei către alte zone din rafinărie, iar pentru onorarea angajamentelor faţă de clienţii din zona Dobrogea ne-am asumat suportarea costurilor de aprovizionare cu butelii de la staţia similară din Bacău.

Deşi autorităţile publice au anunţat la finele lunii mai că vor să găsească o soluţie pentru repornirea şi continuarea activităţilor la staţia din Năvodari, până acum nu am primit nicio solicitare de întâlnire. Activităţile de îmbuteliere la Midia rămân în continuare suspendate.

Trebuie să ţinem cont că aceasta se adaugă măsurii instituite de ANAF în august 2010 şi care nu a fost revocată până în prezent, deşi grupul a încheiat încă din 2013 un memorandum de înţelegere cu Guvernul României privind soluţionarea pe cale amiabilă a diferendului privind conversia obligaţiunilor Rompetrol Rafinare în acţiuni în favoarea statului român. Astfel, avem două sechestre pe aceleaşi bunuri şi pentru aceleaşi aspecte. Situaţia este un pic bizară, ţinând cont că statul român este acţionar cu 44,7% în cadrul Rompetrol Rafinare, companie ce este unic acţionar al Rompetrol Gas.