INTERVIU – Daniel Burlan (CE Oltenia): Suntem în dialog permanent cu CE, care vrea să se asigure că efortul de restructurare e realist

El a vorbit, într-un interviu acordat Agerpres, despre Planul de Restructurare şi Decarbonare, precizând că sunt 20 de echipe care se ocupă de implementarea acestuia, compania fiind într-un dialog permanent cu Comisia Europeană.

Burlan a menţionat că proiecţia este ca, după finalizarea procesului de restructurare şi diversificare a resurselor energetice, CE Oltenia să fie o companie mai suplă, viabilă.

Totodată, el a menţionat că trecerea la energia regenerabilă nu se poate face decât etapizat, astfel încât sistemul energetic să continue să fie alimentat la parametrii normali.

Agerpres: Guvernul a aprobat alocarea unei sume de peste 644 milioane de lei pentru achiziţionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Rezolvă această sumă problema, în condiţiile în care preţul certificatelor a crescut continuu?

Daniel Burlan: O rezolvă parţial, în condiţiile în care preţul certificatelor de CO2 a crescut foarte mult. În Planul de Restructurare propus am estimat valori între 26 şi 35 de euro pentru un certificat, iar preţul a depăşit pragul de 44 de euro.

Ajutorul de stat aprobat recent de Guvern acoperă estimarea iniţială, iar diferenţa va fi acoperită din fonduri proprii, ale companiei, astfel încât la finalul perioadei de conformare, adică la sfârşitul acestei luni, să avem toate certificatele cumpărate.

AGERPRES: În ce punct se află dialogul României cu Bruxelles-ul pe tema Planului de Restructurare şi Decarbonare propus?

Daniel Burlan: Suntem într-un dialog permanent cu Comisia Europeană, care vrea să se asigure că efortul de restructurare este realist, iar la finalul procesului de cinci ani compania va putea intra pe profit. Cu alte cuvinte, Comisia a cerut să vadă acţiunile concrete din spatele acestui plan, iar noi, ca răspuns, am început deja să implementăm măsuri care susţin restructurarea şi care pot fi demarate încă din acest stadiu pentru că nu afectează evaluarea Comisiei Europene.

Aşa cum am mai declarat, avem 20 de echipe care lucrează pentru implementarea măsurilor. Echipele sunt conduse de un Project Manager Officer (PMO), care coordonează fiecare proces, urmăreşte evoluţia şi raportează periodic, astfel încât compania să aibă tabloul complet al procesului la zi. Toate aceste acţiuni sunt o dovadă pentru oficialii de la Bruxelles că suntem pregătiţi de restructurare şi, în paralel, răspundem tuturor întrebărilor şi solicitărilor de clarificare venite din partea Comisiei Europene.

De asemenea, în această perioadă, CE Oltenia identifică parteneri care să susţină planul de restructurare şi decarbonare, pentru că vorbim de o acţiune cu impact la nivel naţional. Restructurarea şi decarbonarea CE Oltenia este un plan prin care România trebuie să se alinieze obiectivelor europene din Green Deal.

Sunt mai multe dimensiuni ale Planului de Restructurare. Cea socială – care implică atât măsurile pe care compania le ia pentru susţinerea angajaţilor care vor fi afectaţi de restrângerea activităţii, cât şi măsuri externe. Mă refer aici la pachetul de protecţie socială pe care Guvernul îl pregăteşte pentru cei care lucrează în sectorul minier.

În ceea ce priveşte dimensiunea energetică, trebuie să ţinem cont că CE Oltenia are o cotă de piaţă importantă, de peste 20%, iar dacă reducem activitatea şi capacitatea instalată, trebuie să punem ceva în loc pentru a putea acoperi necesarul din sistem.

Mai este şi dimensiunea investiţiilor în noile capacităţi – pe gaze şi fotovoltaice – pentru tranziţia la surse de energie nepoluante. Aşa cum ştiţi, am prevăzut atingerea unei capacităţi instalate de peste 2.000 MW până în 2026 (cele 2 centrale pe gaze cu o capacitate de 1.300 MW şi finalizarea celor 8 parcuri fotovoltaice în 2023 – 2024, cu o capacitate de 725 MW). Pentru a susţine efortul investiţional căutăm parteneri şi avem, în acest sens, discuţii cu mai multe bănci şi alţi investitori în vederea colaborării. În plus, am reuşit să încheiem mai multe contracte de furnizare de energie multianuale, care reprezintă o sursă de venit solidă şi o dovadă pentru Comisia Europeană a contribuţiei proprii a CE Oltenia la planul de restructurare.

La ultima întâlnire avută la Bruxelles de ministrul Energiei şi de preşedintele Consiliului Concurenţei, mesajul a fost că suntem pe drumul cel bun.

AGERPRES: Cum va arăta CE Oltenia după finalizarea procesului de restructurare şi diversificare a resurselor energetice?

Daniel Burlan: Proiecţia este ca, după această perioadă de cinci ani, CE Oltenia să fie o companie mai suplă, viabilă, cu un mix de resurse şi care se va putea susţine singură, continuând să fie un pilon important al sistemului naţional energetic.

Până la acel moment, însă, trebuie să înţelegem că acest plan nu este doar despre închidere de capacităţi şi reducere de personal. Pentru a putea primi ajutor în această perioadă complicată, este nevoie de o restrângere a activităţii pentru că, în caz contrar, CE Oltenia poate fi acuzată că este favorizată în faţa concurenţei. Şi, ştiţi bine, regulile pieţei nu permit acest lucru. Astfel, CE Oltenia trebuie să dovedească faptul că face propriile eforturi în acest demers de restructurare şi decarbonare.

În ceea ce priveşte tranziţia de la producţia pe bază de lignit la capacităţile pe gaze şi fotovoltaice, trebuie menţionat că decizia cu privire la capacitatea instalată nu aparţine CE Oltenia, ci are la bază analizele de adecvanţă ale Transelectrica, iar acestea pot include şi pârghii pentru menţinerea în rezervă a unor capacităţi.

În ceea ce priveşte reducerea de personal, am spus încă de la început că avem în vedere în principal plecări din companie pe cale naturală, adică prin pensionare. De asemenea, vor exista programe de reconversie pentru trecerea de la cărbune la gaz, cu mii de oameni implicaţi în construcţia şi, mai apoi, în funcţionarea centralelor. Iar acolo unde va fi nevoie să facem disponibilizări, într-o primă fază vor fi plecările voluntare, iar pentru cei disponibilizaţi avem un plan de plăţi compensatorii.

Şi aici vorbim de un efort conjugat. Va exista acest sprijin social, plus Fondul de Tranziţie Justă care susţine judeţele afectate de renunţarea la cărbune. CE Oltenia are reprezentanţi în grupurile de lucru la nivel de judeţ şi regiune, le-am spus planurile noastre astfel încât mediul local de business să poată gândi acţiuni care să susţină tranziţia.

AGERPRES: Care credeţi că e termenul realist de phase-out pentru România din zona producţiei de energie pe bază de cărbune?

Daniel Burlan: Probabil finalul acestui deceniu şi nu spun acest lucru ca reprezentant al CE Oltenia, pentru că sunt mulţi actori importanţi şi factori de decizie implicaţi în acest demers. Au fost declaraţii publice în acest sens şi aşteptăm strategia. Ceea ce pot spune în acest moment este că trecerea la energie regenerabilă nu se poate face decât etapizat, astfel încât sistemul energetic să continue să fie alimentat la parametrii normali. Şi este evident că nu ne putem baza doar pe importuri, pentru că această opţiune ar fi nesigură pentru România. În acest context, soluţia de tranziţie este folosirea gazului, o soluţie inclusă în Planul de Restructurare şi Decarbonare.

AGERPRES: Greenpeace a anunţat recent că a transmis Comisiei Europene comentarii pe tema Planului propus de CE Oltenia, cu recomandarea să nu îl aprobe. Cum comentaţi?

Daniel Burlan: Înţelegem preocuparea pentru mediu a ONG-ului. Este şi una dintre preocupările noastre, de care am ţinut cont când am elaborat Planul de Restructurare şi Decarbonare. Dar, precizez încă o dată, vorbim despre securitatea energetică a României, iar eliminarea cărbunelui se poate face doar etapizat, conform unui plan naţional care să ţină cont de faptul că sistemul energetic naţional are în continuare nevoie de CE Oltenia, ca producător de bază.

În ceea ce priveşte ipoteza că, după restructurare, emisiile de CO2 ale Complexului ar fi mai mari, trebuie făcută o precizare importantă de ordin tehnic. Reducerea prevăzută în planul de restructurare este calculată pentru emisiile specifice. După implementarea planului de decarbonare, CE Oltenia va avea capacităţi noi de producţie, mai puţin poluante, cu o emisie specifică (t CO2/ MWh produs) mai mică. Astfel, emisia specifică la nivel de companie se va diminua de la 0.82 t CO2/MWh în 2020, la 0.51 t CO2/MWh începând cu anul 2026, reprezentând o reducere de aproximativ 38%.

Calculele Greenpeace din care ar reieşi creşterea emisiilor se bazează, de altfel, pe o ipoteză eronată din start, şi anume ei fac referire la anul 2020, când producţia CE Oltenia a fost scăzută pe fondul pandemiei. Dacă s-ar fi raportat la anii anteriori, când compania producea 14 TWh şi avea aproximativ 12 milioane de tone emisii de CO2, şi-ar fi dat seama că nu au dreptate