INTERVIU Eduard Hellvig, şeful SRI – Despre ameninţările Rusiei, criza din Ucraina, Statul Islamic şi legile Big Brother

Şeful SRI vorbeşte în interviul acordat Agerpres despre riscul utilizării României ca teritoriu de tranzit al combatanţilor cetăţeni europeni către şi dinspre bazele Statului Islamic, dar şi despre criza din Ucraina, care, în opinia sa, nu reprezintă, pentru moment, ”o ameninţare militară iminentă şi directă pentru România, impactul fiind mai degrabă indirect, prin prisma riscului tensionării frontierei ţării noastre”.

Totodată, Eduard Hellvig arată că terorismul, ajuns la dimensiunile unei ameninţări globale, nu mai poate fi combătut decât printr-o ripostă unitară, bazată pe alianţele politice şi militare existente.

AGERPRES: Este terorismul o ameninţare la adresa României?

Eduard Hellvig: Terorismul constituie, în prezent, cel mai îngrijorător risc din categoria celor asimetrice la adresa securităţii spaţiului european şi, în general, a întregii comunităţi internaţionale. Extinderea conflictelor etnice şi confesionale din Orientul Mijlociu şi cronicizarea instabilităţii din nordul Africii au favorizat, în ultimii ani, intensificarea activităţii grupărilor teroriste, în special a celor fundamentalist-islamice.

Organizaţia Statul Islamic a devenit, rapid, un pol al jihadismului, postură din care lansează o apologie periculoasă a violenţei generalizate, incluzând apeluri la a ataca ţări, obiective şi cetăţeni occidentali. Consider că terorismul, ajuns la dimensiunile unei ameninţări globale, nu mai poate fi combătut decât printr-o ripostă unitară, bazată pe alianţele politice şi militare existente, care să utilizeze toate mecanismele de descurajare disponibile. În acest context, vizez o intensificare a schimbului de informaţii şi expertiză cu partenerii noştri, în condiţiile în care există riscul utilizării României ca teritoriu de tranzit al combatanţilor cetăţeni europeni către şi dinspre bazele Statului Islamic. Totodată, România, ca stat de graniţă al UE, are un rol important în stoparea migraţiei ilegale dinspre Balcani, în condiţiile amplificării afluxului de refugiaţi, în special din Siria.

AGERPRES: Cum evaluaţi situaţia de securitate în contextul situaţiei din zonă – Ucraina şi Rusia? Implică şi riscuri interne?

Eduard Hellvig: Criza din Ucraina nu reprezintă, pentru moment, o ameninţare militară iminentă şi directă pentru România. Impactul este mai degrabă indirect, prin prisma riscului tensionării frontierei României, ca urmare a creşterii capabilităţilor militare şi, implicit, a presiunii ruse în zona Mării Negre şi pe întregul flanc estic al NATO. Deşi sunt puţin probabile acţiuni agresive, sub formă de ‘război hibrid’, nu excludem demonstraţii de forţă şi provocări din partea Rusiei. Spre exemplu, sunt posibile încălcări ale spaţiului aerian naţional sau acţiuni de spionaj asupra exerciţiilor aliate în Marea Neagră.

Actuala criză din Ucraina afectează interesele strategice ale României în regiune, în ansamblul lor – şi mă gândesc la chestiunea securizării frontierelor UE şi NATO, europenizarea Republicii Moldova, situaţia românilor din Ucraina, democratizarea regiunii extinse a Mării Negre şi asigurarea securităţii energetice.

Direcţia spre care se îndreaptă criza ucraineană – ‘o nouă Transnistrie la Marea Neagră’ – este o perspectivă sumbră, pe care nu ne-o dorim. De aceea, ne preocupă în mod deosebit riscul adâncirii într-o spirală a tensiunii în zona Mării Negre şi consecinţele pentru România ale posibilei reveniri a Rusiei la Gurile Dunării. Pe fond, aş dori să subliniez că profilul strategic al României şi rolul său în arhitectura de securitate sunt bine conturate, ca membru important al unor structuri politico-economice şi politico-militare puternice (UE şi NATO) şi ca partener strategic al SUA, în măsură să asigure securitatea naţională în actualul context tensionat.

AGERPRES: Fostul şef al SRI George Maior declara că Rusia duce ‘o politică de tip neo-imperial’, care ne împinge încet-încet spre un ‘neo-Război Rece’? Care este părerea dumneavoastră?

Eduard Hellvig: Decizia Kremlinului de a retrasa arbitrar şi unilateral graniţele Europei, prin anexarea Crimeei, cu încălcarea suveranităţii Ucrainei, precum şi a tuturor tratatelor asumate în timp de partea rusă, a provocat cea mai serioasă criză de securitate din spaţiul euro-atlantic de la sfârşitul Războiului Rece. În mod evident, acţiunile Federaţiei Ruse induc un climat de instabilitate şi ne împing înapoi în logica raporturilor internaţionale specifice Războiului Rece.

AGERPRES: Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), coordonat de SRI, a demarat, la propunerea preşedintelui Iohannis, un proces de reanalizare a prevederilor legislative în domeniul accesului la datele de trafic informaţional şi al securităţii informatice – legile aşa-zise Big Brother, declarate neconstituţionale de CCR. Aţi dat un orizont de adoptare de 3-6 luni. Este un interval de timp plauzibil?

Eduard Hellvig: Plec de la premisa că deciziile Curţii Constituţionale reprezintă baza de pornire a unui efort necesar şi urgent de adaptare a legislaţiei specifice la dinamica riscurilor. SRI nu are drept de iniţiativă legislativă, aşa că nu îşi poate asuma substituirea, pe fond, a competenţelor de legiferare ale altor autorităţi. Însă instituţia noastră este parte în procesele de consultare şi avizare a proiectelor normative cu impact pentru securitatea naţională. Drept urmare, Serviciul a semnalat necesitatea unui cadru în materie şi a formulat propuneri menite să asigure echilibrul între asigurarea necesităţilor de interes public şi protejarea libertăţilor individuale.

Deocamdată, vidul legislativ afectează potenţialul operaţional al Serviciului, cu consecinţe greu de anticipat asupra securităţii naţionale. Practic, SRI se confruntă cu restricţii privind recursul la anumite capabilităţi tehnice, cu efecte negative în instrumentarea unor cazuri relevante în care este afectată siguranţa naţională. Şi, din păcate, în majoritatea situaţiilor, aceste capacităţi nu pot fi înlocuite cu alte mijloace de investigare. Nu vă ascund că în această sferă intră inclusiv ameninţări de natură teroristă.

AGERPRES: Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele provocări pe care mediul de securitate le aduce în acest an din perspectivă internă?

Eduard Hellvig: Una dintre priorităţile fundamentale ale SRI este contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale asociate fenomenului corupţiei, în condiţiile în care, în ciuda progreselor înregistrate, e necesară în continuare consolidarea capacităţii administrative de stopare a cazurilor de mare şi mică corupţie. Vom avea, totodată, în vedere deficienţele în accesarea fondurilor europene. Capacitatea de absorbţie şi administrare a acestor resurse continuă să reprezinte un punct nevralgic pe agenda publică.

Pe acest fond, am participat, în primele săptămâni de activitate, la prezentarea bilanţului câtorva instituţii importante – DIICOT şi MAI. Consider că aceste discuţii publice şi analizele directe realizate cu partenerii instituţionali au configurat elementele unei strategii de acţiune comună pentru întărirea statului de drept. Eu cred că România se află în faza unui efort fără precedent în ultimii 25 de ani, menit să asigure supremaţia legii într-un stat de drept pe deplin funcţional. Iar raţiunile sunt foarte simple. Noi, în partea noastră de lume, nu avem decât două variante: ori ne ancorăm definitiv în spaţiul valorilor democratice occidentale, ori eşuăm ca stat. Cazul Ucrainei trebuie, în opinia mea, să fie un permanent semnal de alarmă că nu există cale de mijloc. De aceea, România nu-şi poate permite jumătăţi de măsură în aplicarea legii şi în respectarea normelor democratice.

AGERPRES: Cum evaluaţi la o lună de la preluarea conducerii SRI acest serviciu? Ce probleme aţi identificat la nivelul instituţiei?

Eduard Hellvig: Am găsit un serviciu performant şi dinamic, cu o capacitate operaţională importantă, cu acţiuni reuşite împotriva ameninţărilor la adresa securităţii şi în ceea ce priveşte protejarea intereselor naţionale. SRI este o instituţie modernizată, care a înţeles necesitatea adaptării la evoluţiile unei lumi în permanentă schimbare. Mă bucur să constat, spre exemplu, că SRI a transformat într-o resursă semnificativă cooperarea – atât internă, cât şi internaţională, în lumea interdependentă în care trăim, pentru promovarea obiectivelor comune de securitate cu aliaţii României. SRI contribuie într-o măsură importantă la fundamentarea deciziei strategice, la lupta împotriva unor riscuri şi ameninţări grave, precum evaziunea fiscală de amploare, corupţia sau criminalitatea organizată şi la o mai bună poziţionare a României în arhitectura de securitate regională. Sunt elemente care mă determină să pornesc la drum cu multă încredere în potenţialul acestei echipe de profesionişti.

AGERPRES: Ce v-aţi propus să realizaţi în cursul mandatului dumneavoastră la SRI?

Eduard Hellvig: Eu consider esenţială consolidarea performanţei la nivelul Serviciului şi a valorilor care au făcut ca SRI să se bucure de încrederea opiniei publice şi să fie perceput ca o instituţie racordată provocărilor prezentului. Mă refer, în principal, la neutralitatea politică, discreţia şi eficienţa instituţională. În ceea ce priveşte dimensiunea publică, aş vrea să precizez că voi avea în vedere o cooperare mai strânsă cu societatea civilă şi cu mediul academic. (…) Totodată, cred că nevoia de informare a cetăţenilor ne obligă la un maximum de transparenţă, în legătură cu rolul şi activitatea SRI, desigur, în limitele permise de specificul activităţii unui serviciu de informaţii. Nu în ultimul rând, aş vrea să atrag atenţia asupra faptului că performanţa SRI trebuie susţinută de o necesară evoluţie normativă. În condiţiile în care legislaţia în domeniul securităţii naţionale datează de la începutul anilor ’90, e nevoie de un cadru adecvat provocărilor cu care ne confruntăm. O prioritate o constituie redefinirea cadrului legislativ necesar SRI în munca operativă, în acord cu argumentele Curţii Constituţionale şi pe baza unui dialog cu societatea civilă, partidele politice şi la nivel inter-instituţional. Eu sunt convins că prin dialog vom găsi cea mai potrivită soluţie, care să permită SRI să-şi îndeplinească misiunea şi care, totodată, să respecte dreptul cetăţenilor la viaţă privată.

AGERPRES: Care sunt primele impresii privind colaborarea cu adjuncţii dumneavoastră?

Eduard Hellvig: Am găsit la SRI o echipă managerială şi operativă solidă, care acţionează în parametrii de performanţă necesari îndeplinirii obiectivelor instituţionale. De aceea, îmi doresc o cooperare cât mai reuşită şi sunt încrezător în acest sens, pentru că ne uneşte un obiectiv comun: apărarea securităţii naţionale, într-un context deloc favorabil.

AGERPRES: În scurta perioadă de când aţi preluat conducerea SRI, au avut loc evenimente importante, v-aţi confruntat cu situaţii neprevăzute?

Eduard Hellvig: Dintre evenimentele importante pentru activitatea Serviciului, doresc să subliniez vizita la Bucureşti a directorului FBI, domnul James Comey, pe care am avut onoarea să îl primesc în prima zi de mandat. Am avut prilejul de a evalua direct relaţiile dintre SRI şi unul dintre principalii noştri parteneri externi şi am discutat, totodată, liniile de acţiune comună viitoare pentru aprofundarea cooperării cu colegii americani, în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral. Iar zilele trecute au avut loc manifestările prilejuite de bilanţul SRI pe anul 2014 şi de împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea Serviciului. Drept urmare, am intrat în detaliile activităţii din 2014, analizând măsurile necesare pentru creşterea performanţei. În ceea ce priveşte evenimentele care să aibă un impact major asupra securităţii naţionale, nu ne-am confruntat cu astfel de situaţii, din fericire, în condiţiile în care traversăm o perioadă marcată de tensiuni regionale şi de ameninţări teroriste şi cibernetice de tot mai mare amploare.

AGERPRES: De-a lungul timpului, au fost afirmaţii că există presiuni politice asupra serviciilor. Aţi simţit astfel de presiuni?

Eduard Hellvig: Au existat în trecutul apropiat situaţii în care s-a încercat atragerea Serviciului în jocuri politice şi e meritul echipei de profesionişti din SRI că a apărat neutralitatea politică a instituţiei. Aşadar, putem constata că reforma profesională realizată în ultimii ani şi-a dovedit valoarea. Eu cred că această reformă trebuie aprofundată în perioada următoare, astfel încât echidistanţa politică a SRI să nu poată fi pusă vreodată sub semnul întrebării. Unul dintre principiile care mă ghidează este că un serviciu de informaţii al unei democraţii consolidate nu are ce căuta în competiţia politică. Pentru a-şi putea îndeplini menirea de a proteja securitatea naţională, SRI trebuie să rămână în afara oricăror jocuri politice şi vă asigur că voi face tot ceea ce ţine de mine în acest sens.

AGERPRES: Cum apreciaţi colaborarea cu instituţiile din justiţie, în special cu DIICOT şi DNA?

Eduard Hellvig: Responsabilitatea SRI de a combate fenomene infracţionale ce afectează grav securitatea naţională ne determină să acţionăm constant pentru asigurarea consistenţei datelor puse la dispoziţie instituţiilor de aplicare a legii. Acordăm, în acest sens, o importanţă aparte operativităţii în transmiterea lor, pentru evitarea disfuncţionalităţilor în planul probaţiunii.

Cooperarea este cu atât mai necesară cu cât infracţiunile de corupţie sau asimilate acestora, evaziunea fiscală care generează prejudicii majore bugetului de stat şi constituirea de grupuri infracţionale ridică, uneori, probleme de drept procedural, mai ales în contextul unei legislaţii fluctuante. Iar succesele înregistrate în sancţionarea unor infracţiuni grave nu ar fi fost posibile fără un parteneriat consolidat în timp, cu eforturi adesea în cadrul unor echipe inter-instituţionale pentru soluţionarea cazurilor cu relevanţă în planul securităţii naţionale.

AGERPRES: Funcţia de director al SIE este vacantă dinainte de alegerile prezidenţiale. Credeţi că ar trebui numit curând şi la acest serviciu un nou şef?

Eduard Hellvig: Nu doresc să comentez acest subiect. Numirea şefilor serviciilor de informaţii face parte din prerogativele preşedintelui României.