Interviu Eugen Teodorovici: Aveam nevoie de mai mulţi bani de la UE pentru infrastructură

Teodorovici a precizat că şi-a propus ca în luna octombrie, cel târziu, să fie lansate primele cereri de proiecte pe următorul cadru financiar.

Eugen Teodorovici a mai vorbit în interviul acordat AGERPRES şi despre absorbţia scăzută a banilor europeni din primele cinci luni ale anului, motivele pentru care nu s-au trimis cereri de rambursare la CE pe POS DRU şi POS CCE şi Acordul de Parteneriat.

AGERPRES: În ce stadiu se află ideea ca una dintre cele două bănci de stat să devină bancă pentru dezvoltare?

Eugen Teodorovici: Am vorbit cu colegii de la Ministerul de Finanţe şi urmează ca în a doua parte a lunii august să elaborăm documentul prin care acest lucru să se şi întâmple. Va fi un instrument eficient în cooptarea acestei entităţi în ceea ce înseamnă fonduri europene şi nu doar atât. Va avea atribuţii extrem de frumoase şi interesante în piaţă. Va fi aleasă banca ce are o structură cât mai amplă în teritoriu. Se poate să avem şi un parteneriat, de la început, adică una să devină bancă pentru dezvoltare, dar care împreună cu cealaltă să coopereze.

AGERPRES: Ce v-aţi propus să realizaţi în următoarea perioadă?

Eugen Teodorovici: Noi ne-am propus ca în luna octombrie, cel târziu, să lansăm primele cereri de proiecte pe următorul cadru financiar. Trebuie să arătăm că putem să lansăm toate cererile de proiecte pe suma pe care noi o avem alocată pe următorul cadru financiar cât mai repede. Până în decembrie 2015 vrem să avem lansat tot ce înseamnă cereri de proiecte pe următorul cadru financiar, astfel încât încă trei ani să folosim o mare parte din această sumă pentru 2014 – 2020.

Trebuie să avem această infuzie de capital cât mai rapidă şi cât mai agresivă în sensul bun în piaţa din România. Una dintre ideile diferite faţă de ce a fost până în prezent, avem o rezervă de performanţă de 5-6% care spune că pe fiecare program operaţional în parte, pe următorul cadru financiar, se face o analiză în 2017 – 2018 pe modul în care fiecare a performat. Dacă indicatorii sunt atinşi, aşa cum ne-am asumat la început, atunci acei bani îi revin acelui program operaţional, dacă nu, ei sunt realocaţi spre altă zonă. Va fi o competiţie clară între programele operaţionale, ceea ce este foarte bine.

AGERPRES: În primele cinci luni din acest an absorbţia banilor europeni a fost cam scăzută. De ce?

Eugen Teodorovici: Au fost mai multe cauze. Important este să ne atingem la finalul anului 2014 ţinta pe care ne-am stabilit-o, anume de minimum 2,8 miliarde euro. Cauzele care au stat la baza unei execuţii mai reduse faţă de ce ne-am planificat în această parte a anului sunt mai multe. Una este partea de sezonalitate a unor lucrări foarte mari, în funcţie de modul în care firmele facturează. Un alt motiv ar fi că aceste companii au venit cu preţuri foarte mici atunci când au câştigat contractele de lucrări. Astăzi se vede foarte clar că întâmpină foarte mari dificultăţi în a asigura necesarul de finanţare proprie pentru acele lucrări.

Noi n-am trimis, până în prezent, nicio cerere de rambursare pe două dintre programele operaţionale importante, cel de resurse umane şi cel de competitivitate, unde sunt plăţi destul de ridicate făcute deja de statul român. Nu am trimis Comisiei Europene pentru că aceasta a fost înţelegerea, că vom trimite atunci când vom reverifica nişte date istorice. Vine 2015 peste puţin timp, moment la care noi va trebui să arătăm că toate programele operaţionale şi toate sistemele pe care le avem în derulare sunt perfecte, altfel vom putea avea probleme. Mai bine să începem din timp cu reverificarea tuturor acestor date pentru a fi siguri că tot ce înseamnă fonduri europene este exact şi foarte clar în faţa Comisiei. Trimiterea acestor cereri de rambursare pe cele două programe operaţionale se va întâmpla undeva în septembrie. Atunci vom trimite cereri de rambursare foarte mari, ceea ce va atinge din start acel minim necesar pentru 2014.

AGERPRES: Având în vedere stadiul absorbţiei din ultimele 2 luni este posibil să vedem o dinamică mai bună de aproximativ 0,5 – 1% lunar până la finalul anului, mai ales din septembrie, dacă trimiteţi cererile pe POS DRU şi POS CCE?

Eugen Teodorovici: Categoric. Acum, către final, în a doua parte a anului, creşterea va fi semnificativă, începând din septembrie până la final, aşa cum a fost şi anul trecut. Este o practică ce trebuie din mers schimbată. Este normal să avem pe tot parcursul anului o trimitere la Comisia Europeană uniformă. La POS DRU noi am găsit de la preluarea lui la minister extrem de multe probleme. După ce o să finalizăm discuţia cu cei de la CE o să dăm exemple multe publicului larg pentru a înţelege mecanismul care, din păcate, nouă ne-a adus un deficit de imagine extrem de mare în faţa CE şi nu numai. Acest program operaţional a fost unul dintre cele mai blamate atât în ţară, cât şi în afară. După ce a trecut la Ministerul Fondurilor Europene va deveni un program model. Un raport al Curţii Europene de Conturi arată că pe acest program operaţional 40% din neregulile care se întâmplau la nivel european aparţineau României. Astăzi acest raport al Curţii Europene de Conturi pe anul 2013 arată că doar 1,28%. Este o scădere semnificativă.

AGERPRES: Sunteţi mulţumit de ultima variantă a Acordului de Parteneriat?

Eugen Teodorovici: Având o experienţă destul de mare în ce înseamnă dialogul cu partea comunitară, ştiind cum au fost discuţiile pentru actualul cadru financiar cu cei de la Comisie, ştiind foarte clar cum a fost negociat acest cadru financiar pot să spun că sunt mulţumit de modul în care astăzi România a negociat acest document pentru următorii ani. Comisia a spus de foarte multe ori că România se află în topul ţărilor europene cu care a lucrat la un astfel de document.

AGERPRES: Fondurile acordate României sunt de aproximativ 1.000 euro/locuitor, adică mai puţini bani decât au obţinut alte ţări. Este asta singura nemulţumire pe care o aveţi?

Eugen Teodorovici: Asta este nemulţumirea pe care o avem noi astăzi, respectiv o alocare financiară nu atât de mare pe cât ne-am dorit. Mai este o nemulţumire, dar asta ţine de regulamentele europene care ne impun şi nouă, la fel ca celorlalte state membre, investiţii semnificative în zona de social. Am fi avut nevoie de mai mulţi bani în zona de infrastructură, respectiv transporturi, apă, canal, deşeuri. Din păcate, aşa cum au fost ele aprobate, regulamentele nu permit o alocare mai mare decât am alocat noi pe această zonă.

AGERPRES: Noi, ca ţară, de ce nu putem beneficia de sume la fel de mari ca şi celelalte ţări în condiţiile în care se vorbeşte despre coeziune în UE?

Eugen Teodorovici: Din păcate, ţări mult mai mici ca noi ca suprafaţă, număr de locuitori au primit o sumă dublă pe cap de locuitor ceea ce face ca România să fie unică în întregul proces de discuţie şi negociere cu partea comunitară în alocarea financiară. România aici a fost văduvită în special prin faptul că cei care au negociat pentru România nu au ştiut să uzeze de dreptul şi de votul pe care România îl avea, la fel ca celelalte state, la masa discuţiilor pe alocările financiare. Se putea condiţiona o alocare mai mare pentru România de nivelul de absorbţie la finalul actualului cadru financiar. Deci, dacă am fi ajuns la un nivel asumat de statul român vis-a-vis de absorbţia pe actualul cadru financiar, să primim o sumă mai mare, în jur de 5-6 miliarde euro pe o anumită zonă… Eu aşa aş fi ridicat problema în faţa celor de la Comisia Europeană, Consiliu şi Parlament.

AGERPRES: Când opoziţia a făcut acea moţiune simplă împotriva dumneavoastră, cum v-aţi simţit?

Eugen Teodorovici: Am avut un gust amar pentru că ştiu foarte bine cât munceşte echipa din minister şi colegii de la celelalte ministere, a fost un efort comun. Cei care au semnat acea moţiune sunt oameni care nu au de-a face cu fondurile europene. E bine să învăţăm în România că cei care nu se pricep la un domeniu să-i lase pe cei care se ocupă şi au o experienţă pe acest subiect.

AGERPRES: Mai pregătiţi ceva în materie de legislaţie în lunile ce urmează?

Eugen Teodorovici: Vor mai fi modificări, mai ales în toamnă. Ştiţi foarte bine, am început cu o schimbare pe legislaţia de achiziţii publice prin modificarea Ordonanţei 34 care se referă la acea noţiune nouă de garanţie de bună conduită care se depune de fiecare companie care doreşte să conteste o licitaţie. De câteva săptămâni s-a redus numărul contestaţiilor cu o treime. Vom avea în toamnă un nou pachet de modificare a legislaţiei pe achiziţii publice, undeva în septembrie – octombrie.

Vă dau un exemplu de o idee a domnului ministru Rus pe care sper ca până la finalul lunii august să o implementăm. Pe proiectele mari sunt probleme pe care constructorii le întâmpină când au nevoie să primească acele autorizaţii, avize, fel de fel de documente fără de care nu pot să lucreze. Ar fi mult mai eficient să preia Ministerul Transporturilor, printr-un oficiu pe care să-l creeze, acest rol de a se ocupa de tot ce înseamnă autorizaţii, avize, documente de acest fel pentru constructori. Este dificil pentru constructori să bată pe la uşa fiecărei companii pentru avize şi să aştepte luni de zile până se eliberează. Este o bună abordare de a centraliza acest lucru în cadrul Ministerului Transporturilor, iar colegii de acolo să se ocupe ei pentru fiecare contract în parte.