Interviu George Turtoi: Cred că vom avea rata de absorbţie de 90% la finalul PNDR 2007-2013

Acesta afirmă că, din lecţiile învăţate din implementarea PNDR, s-a mers în noul program pe cerinţe mult mai simple, astfel încât ‘să nu tentăm beneficiarii să ocolească regulile’.

Reprezentantul Ministerului Agriculturii a mai vorbit în interviu despre motivele rezilierii contractelor de către beneficiarii privaţi, modul de realocare a banilor dezangajaţi, dar şi despre condiţiile din noul PNDR 2014-2020 şi măsurile de investiţii lansate.

Citeşte şi După patru ani de finanţare masivă în agricultură, prin PNDR. Au luat banii, dar nu respectă standardele comunitare

Agerpres: Sfârşitul anului 2015 înseamnă şi închiderea PNDR 2007-2013. Cum arată absorbţia fondurilor europene pe acest program şi ce sume riscăm să le pierdem?

George Turtoi: Cred că vom ajunge, ca şi grad de absorbţie, la peste 90%, iar acest lucru înseamnă peste 9 miliarde de euro atraşi din fonduri europene şi naţionale. Estimăm că vom recupera peste 240 de milioane de euro din cele 800 de milioane de euro dezangajate, din cauza contractelor reziliate de beneficiarii privaţi la finele lui 2014 şi începutul lui 2015. În total, pe tot programul PNDR, rezilierile nu depăşesc 1,3 miliarde de euro. Noi vrem să nu dezangajăm mai mult de un milion de euro la finalul programului.

Nu putem să atingem o rată de absorbţie de 100%, pentru că pe Axa 2 de agromediu fermierii au avut posibilitatea să îşi închidă angajamentele prematur, deoarece s-au schimbat cerinţele în regulamentele europene pe zona de plăţi directe pentru agromediu, agricultura ecologică şi partea de fermieri activi. Acest lucru înseamnă că fermierii pot să nu mai continue până în anul 5 cu angajamentele pe agromediu, le pot închide, şi anul următor să le deschidă din nou, dar pe angajamentele noului program, dacă se încadrează pe noile reguli. Am avut şi aici o foarte mare surpriză: faţă de 280 de milioane de euro, cât era estimată plata pe agromediu, am ajuns să fie depuse cereri care acopereau doar 70 de milioane de euro. De patru ori mai puţin. Şi chiar nu am mai avut unde să realocăm aceşti bani în ultimul an, astfel încât să reuşim să-i absorbim. De aceea în programul nou vrem să închidem contractarea undeva în 2019, astfel încât să avem timp până în 2023, pentru că avem regula ‘n plus 3’, adică trei ani de plată, să facem toate realocările şi reglajele pe sume şi să nu mai avem surprizele pe care le avem acum la final de program.

AGERPRES: Concret, unde au fost realocaţi cei 800 de milioane de euro din contractele reziliate la finalul lui 2014 şi începutul lui 2015?

George Turtoi: O parte, după cum am spus, pe Axa 2, iar o parte pentru contractarea de proiecte pentru beneficiarii publici. Ei au finanţare de 100% şi astfel nu mai avem surpriza lipsei de cofinanţare pe care am avut-o în cazul beneficiarilor privaţi. Deja s-a publicat raportul pe măsura 125, cea referitoarea la drumurile agricole, şi acum se intră în contractare, dar s-a publicat şi raportul pe măsura 322 de investiţii în infrastructura rurală, pentru jumătate din proiecte, respectiv pentru cele care nu mai au avut nevoie de re-evaluare, pentru că s-au menţinut în forma iniţială, fără să apară modificări. Va urma şi raportul al doilea pe 322, ultimul dintre ele, pentru celelalte tipuri de proiecte. Toate contractele care semnează acum pe măsurile publice au obligaţia ca beneficiarii să încaseze avans de minimum 40% până la sfârşitul anului. Am negociat la Comisia Europeană ca proiectele care primesc avans pe programul actual să poată continua pe tranziţie ca şi plăţi ordinare, adică diferenţa de 60% să poată fi făcută pe viitorul program.

AGERPRES: Care au fost motivele principale pentru care beneficiarii privaţi au reziliat contractele într-un termen relativ scurt?

George Turtoi: Peste 90% dintre motivaţii au fost legate de lipsa cofinanţării.

AGERPRES: Consideraţi că au găsit condiţii mai bune în noul program?

George Turtoi: Asta am intuit noi, deşi motivaţia pe care au scris-o a fost lipsa cofinanţării. Noi am intuit că o parte dintre ei, pentru că avem discuţii în fiecare zi cu oamenii care au proiecte în sistem, îşi exprimau dorinţa să se retragă de pe actualul program şi să depună pe noul program pentru că sunt finanţări mai mari, sunt condiţii de selecţie mai clare, iar partea de asigurare a cofinanţării este mai facilă. Noi am îmbunătăţit totul în programul nou şi de aceea a devenit mult mai tentant decât programul vechi. Tocmai de aceea am introdus în legislaţia pentru implementarea programului nou condiţia de a nu mai putea depune un proiect pe noul program, dacă soliciţi rezilierea pe cel vechi.

Încercăm să protejăm absorbţia vechiului program (PNDR 2007 -2013 n.r.) de tentaţia noului program. Vrem să cheltuim sumele din programul vechi într-o proporţie cât mai mare pentru că altfel banii sunt pierduţi de către România, dar să şi cheltuim banii programului viitor. Vrem să absorbim cât mai multe fonduri, nu să renunţăm la programul vechi şi să începem deja finanţări pe aceleaşi lucruri, dar pe programul nou.

AGERPRES: Cum stă România la absorbţia fondurilor pe agricultură şi dezvoltare rurală, comparativ cu celelalte state membre?

George Turtoi: Singura comparaţie pe care o putem face este cu Bulgaria, pentru că Polonia, de exemplu, are foarte mult din alocare axată pe zona de plăţi directe, mai mult de jumătate din fonduri, sume pe care le cheltui foarte uşor. Ei au făcut deja investiţii, au partea de mecanizare adusă la zi. Pe zona de investiţii este mult mai complicat să cheltui banii decât pe zona de plăţi directe. La plăţi directe respecţi unele condiţii şi primeşti banii automat, dar la partea de investiţii trebuie să ai selecţie de proiecte, proceduri de achiziţii, trebuie să ai cereri de plată, verificări de lucrări. Sunt lucruri mult mai complicate decât o plată directă care nu presupune nici construcţii, nici achiziţii şi nici selecţii.

AGERPRES: Ce lecţii consideraţi că am învăţat din implementarea PNDR 2007-2013?

George Turtoi: Am învăţat că trebuie să facem selecţie, să mergem pe cerinţe mult mai simple, să nu complicăm inutil programul şi să nu tentăm beneficiarii să facă fel şi fel de condiţii ca să ocolească regulile. Am învăţat că trebuie să ne punem la punct sistemul de control al achiziţiilor, uşurând cât mai mult munca beneficiarilor, deşi poate a fost cam incomod când s-a lansat prima dată acea bază de date şi sistemul de licitaţii de pe site-ul AFIR pentru beneficiarii privaţi. Consider, însă, că era total transparentă licitaţia respectivă şi putea oricine să realizeze lucrări sau servicii în orice colţ al ţării.

De asemenea, am învăţat că nu trebuie să stăm până în ultimul moment să selectăm proiecte, că trebuie să ne asigurăm foarte clar că proiectele care sunt depuse, ori sunt bancabile, ori au partea de cofinanţare certă şi utilizată în scopul proiectului şi nu în alte scopuri. Cred că acesta a fost cel mai important lucru: certitudinea că beneficiarul are resursele financiare să continue proiectul şi să-l implementeze.

Un alt lucru important pe care l-am învăţat a fost acela că mai bine prelungeşti puţin perioada de contractare şi ulterior intri în derularea proiectului, decât invers: contractezi repede şi oricum proiecte, şi, ulterior, ai în partea de derulare o groază de probleme şi modificări de soluţii tehnice sau de sume. Pe noul program, contractarea o să fie pe partea de proiect tehnic, adică atunci când ai stabilite detaliile de execuţie. Astfel pot să mai apară doar foarte puţine acte adiţionale. Noi considerăm că pe noul program au fost înjumătăţite faţă de numărul actelor din trecut, iar derularea proiectelor va fi mult mai rapidă, la fel şi efortul administrativ şi efortul beneficiarilor.

AGERPRES: Care au fost măsurile cele mai accesate din vechiul program şi care fost, să zicem, preferată de către beneficiari?

George Turtoi: Toate măsurile au avut un grad de accesare de peste 200% faţă de cât erau alocările. Cea mai mare accesare a fost, însă, pe zona de infrastructură rurală (măsura 322 n.r.), unde am avut aproape 3.000 de proiecte şi nu am putut contracta decât 800. Cu ce vom contracta acum la final de program poate ajungem la 1.000 de proiecte, deci o foarte mare cerinţă pe infrastructură. Şi pe noul program banii alocaţi pentru infrastructura din mediul rural nu acoperă mai mult de 20%.

AGERPRES: Cum a mers LEADER, programul adresat Grupurilor de Acţiune Locală?

George Turtoi: LEADER a fost la început o neîncredere totală pentru că presupunea un parteneriat public-privat care nu exista în România. A fost greu să se constituie şi ulterior a fost greu să demareze. Toţi au aşteptat să li se dea fonduri în avans. Foarte puţini au avut iniţiativa să ia o cotizaţie şi să demareze activitatea grupului. Dar, până la urmă, au reuşit cu schema de garantare să li se dea avansuri pentru funcţionarea GAL-urilor, ceea ce nu era în regulamentul iniţial. Până la urmă s-a rezolvat şi observ cu mare bucurie că partea privată a preluat iniţiativa. Pe GAL-uri avem selecţia anul viitor, ei vor primi pe noul program de două ori mai mulţi bani decât pe vechiul PNDR, respectiv aproape 700 de milioane euro.

În prezent, avem sprijinul pregătitor pentru GAL-uri, pentru a putea scrie strategia de dezvoltare locală. Acum se vor contracta toate proiectele pentru care s-a finalizat şi raportul de contestaţii. Deşi toţi au fost selectaţi, unii au făcut contestaţii, pentru că au vrut un punctaj mai mare şi de aceea s-a întârziat puţin. E ca studentul care, chiar dacă ia bursă, nu vrea nota 9, ci vrea 10. Aşa a fost şi la noi pe contestaţii. În noul program avem avem deja acoperit pe GAL-uri cam 80% din teritoriu faţă de 60%, în programul anterior.

AGERPRES: Mulţi beneficiari se plâng că fondurile europene nu sunt pentru cei săraci, ci pentru oameni bogaţi. Cum comentaţi?

George Turtoi: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este un program de investiţii. Este pentru cei care au posibilitatea să investească. Nu este pentru cei care nu au niciun euro. Sunt câteva măsuri din program cu finanţare sută la sută pentru beneficiarii privaţi, dar şi aici vrem ca selecţia să fie cât de serioasă şi aici mă refer la tinerii fermieri şi la fermele mici, dar şi în aceste situaţii tot trebuie să deţină ceva, o exploataţie, chiar dacă este mică. În rest, nu există o măsură de finanţare care să nu necesite să ai o posibilitate de investire.

AGERPRES: Agricultura României este foarte polarizată, adică foarte mulţi fermieri mici, peste 86%, deţin jumătate din suprafaţa agricolă a ţării, iar diferenţa aparţine marilor agricultori. S-a schimbat ceva în cei 7 ani de derulare a programului?

George Turtoi: În aceşti 7 ani procentul de teren deţinut de cei mici a scăzut şi a crescut procentul pentru cei mari, dar numărul lor nu s-a modificat. Poate au dispărut o parte dintre fermierii mici, prin arendare sau prin alte metode. Decizia pentru viitor a fost să ne axăm pe asocierea şi comasarea celor mici, fără ca ei să îşi cedeze exploataţiile şi să formeze forme asociative care ulterior să realizeze investiţii pentru toţi membri şi să reuşească să îşi integreze producţia cu procesarea, astfel încât să existe pe piaţă într-un mod sănătos, nu doar cu o întreţinere continuă din partea statului. Cred că, în primul rând, este vorba de mentalitate, iar în al doilea rând este nevoie de foarte multă muncă ca să creezi astfel de asocieri în România.

AGERPRES: Aţi anunţat introducerea unor facilităţi fiscale pentru înfiinţarea de cooperative.

George Turtoi: Avem o iniţiativă legislativă în Parlament în acest sens. A fost nevoie de o lege pentru a da aceste facilităţi fiscale, dar pe lângă acestea am modificat şi Legea cooperativelor pentru că pe legea vechea erau anumite condiţii care nu stimulau înfiinţarea cooperativelor de producţie. Vă dau un exemplu: o cooperativă de gestiunea producţiei avea pe legea veche drept de uzufruct asupra terenurilor membrilor, ceea ce însemna că toate producţia o vindea doar cooperativa, iar membrul nu dispunea de propria producţie. Acest lucru făcea ca nimeni să nu înfiinţeze cooperative de gestiune a producţiei, ci doar cooperative de comercializare, pentru că au mult mai mare libertate. Am eliminat acest uzufruct şi am introdus o condiţie ca orice membru să vândă mai mult de 50% din producţie prin intermediul cooperativei, dar producţia este a lui: o vinde cu ce preţ doreşte şi în momentul în care doreşte. Cred că legea va fi introdusă în sesiunea parlamentară de la începutul anului viitor, deşi noi speram chiar până la finele acestei sesiuni parlamentare, şi este posibil, pentru că există voinţă politică.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre noul PNDR 2014-2020? Cum a debutat noul program?

George Turtoi: Eu zic că bine. Suntem printre primii în Europa care au lansat noul program. Am deschis sesiunile chiar înainte de alte state care se lăudau cu absorbţie şi cu rezultate bune pe fonduri. În plus, a fost primul cel mai complex program aprobat la nivelul Comisiei Europene, al 28-lea din 118 programe depuse la nivelul Uniunii Europene. E o performanţă foarte bună faţă de perioada anterioară când programul nostru şi cel al Bulgariei au fost ultimele aprobate la nivelul UE şi am pierdut aproape doi ani de programare. Acum am scos programul exact în anul în care au apărut şi ultimele regulamente europene. De aceea regula de cheltuire a banilor ‘n plus 2’ a devenit ‘n plus 3’ din cauza întârzierii cu care au fost emise regulamentele europene.

AGERPRES: Câte măsuri au fost deschise până în prezent din noul program?

George Turtoi: Au fost deschise 13 măsuri, respectiv 12 măsuri de investiţii plus toată fosta Axă 2 din vechiul program. S-a deschis o dată cu campania de plăţi directe de la APIA, măsura de agromediu, de agricultură ecologică, de zone defavorizate etc. Dacă le luăm separat, asta înseamnă în total 17 măsuri de finanţare.

AGERPRES: Ce măsuri importante din noul PNDR vor mai fi deschise în 2016?

George Turtoi: Cele foarte importante sunt schemele de ajutor de stat care vin în paralel cu măsurile existente din program, cum ar fi procesarea produselor procesate, aşa cum a fost schema pentru panificaţie din programul trecut, adică nu procesezi grâul, ci procesezi făina. Mai este şi partea de consultanţă, partea de investiţii în sectorul pomicol pentru procesare şi marketing, partea de infrastructură silvică, adică drumurile forestiere, şi procesarea produselor forestiere.

Mai avem două măsuri importante pe programul viitor, una pe care o lansăm la începutul anului 2016, şi una care este mai dificil de implementat şi cred că o să mai dureze puţin până se va reuşi lansarea. Este vorba despre măsura pentru împădurirea terenurilor agricole şi măsura de silvomediu, respectiv acele plăţi pentru proprietarii de păduri care respectă anumite cerinţe suplimentare. Amândouă sunt obligatorii de derulat prin IACS, conform regulamentelor, dar la ora actuală în sistem avem numai terenuri agricole. Prima măsură putem să o gestionăm pentru că terenurile agricole sunt în IACS, dar pentru plăţile de silvomediu va trebui să introducem pădurile în sistem. Sunt lucruri destul de complicate. Este ca şi cum ne-am întoarce înapoi în 2007 să facem zboruri, să redesenăm hărţi, să le vectorizăm, să le introducem în sistem, să facem ortofotoplanuri. Sper să demareze până la jumătatea anului viitor sau măcar până la finele anului. Este foarte complicat pentru că trebuie să completezi hărţile, să reconstruieşti de la zero sistemul deoarece nu există pădurile în cadrul IACS.

De asemenea, mai avem o măsura frumoasă: măsura de cooperare, adică aceea în care se fac consorţii între cercetători, mediul didactic şi producători, astfel încât pe baza unei teme de inovare să se introducă inovarea în producţie. Cred că o vom deschide tot la începutul anului viitor. Măsura de formare profesională încercăm să o deschidem chiar de la sfârşitul acestui an, deoarece ghidul este deja pe site pentru consultare. Tot la începutul anului viitor mai avem de lansat măsura de grupuri de producători şi mai avem selecţia GAL-urilor. Toate măsurile din programul trecut vor fi activitate şi în programul nou, însă majoritatea măsurilor de investiţii aşteptate de beneficiari au fost deja lansate.