INTERVIU Heinzmann: Am fost un corp străin la Tarom. Am fost un manager fără putere reală de decizie

Heinzmann şi-a început mandatul la Tarom în data de 19 noiembrie 2012, cu un contract pe patru ani.

Vineri, ministrul Transporturilor, Dan Costescu, a declarat, după o şedinţă a consiliului de administraţie, că directorul general al Tarom, belgianul Christian Heinzmann, nu va mai putea exercita funcţia de manager de resurse financiare şi umane după data de 22 martie, în urma unei decizii a Autorităţii Aeronautice Civile, de care a luat act consiliul de administraţie.

Şefului Tarom i s-a reproşat în repetate rânduri faptul că nu şi-a îndeplinit planul de management. Acesta prevedea revenirea pe profit a companiei de stat, dar şi reducerea personalului, însă niciuna dintre ţinte nu a fost atinsă.

Heinzmann a prezentat, pentru News.ro, propria versiune asupra a ceea ce s-a întâmplat în mandatul său la conducerea Tarom.

„Tarom nu este o companie aeriană normală, comercială, este mult mai mult de atât. Există un mediu politic. Nu e ca la Ryanair sau EasyJet, unde poţi să îţi desfăşori uşor activitatea de management. Sunt prea multe controale, prea multe interese din afară”, a afirmat Heinzmann.

„Ordonanţa de urgenţă 109 (pentru introducerea managementului privat la companiile de stat n.r.) nu funcţionează la Tarom, este o mascaradă. Ai doar pălăria de manager privat, dar nu ai mijloace”, a completat el.

Primul lucru care l-a frapat la compania Tarom, susţine Heinzmann, este „încrengătura” de relaţii de familie care există în compania de stat.

„Sunt multe cazuri de membri ai aceleiaşi familii care lucrează în diferite departamente ale Tarom, şi asta de mult timp. Chiar în contractul de muncă este prevăzut că trebuie dată prioritate la angajare membrilor de familie ai angajaţilor”, a spus Heinzmann pentru News.ro.

El susţine că o altă problemă este legată de mentenanţa aeronavelor. Astfel, circa 30% din costurile Tarom sunt legate de mentenanţă, comparativ cu 15%, media la nivelul celorlalte companii aeriene, potrivit directorului general.

„Am încercat să consolidez partea de mentenanţă, unde lucrează cinci – şase sute de oameni, dar nu vorbesc unii cu alţii”, a afirmat Heinzmann.

Şeful executiv al Tarom susţine că a găsit multe contracte de achiziţii la preţuri mult „umflate”. „Sunt multe contracte vechi de aprovizionare care costă compania Tarom cam cu 30% mai mult decât ar trebui să coste”, a spus el.

Heinzmann a menţionat că a angajat o companie olandeză să facă un audit, iar acesta a relevat probleme legate de mentenanţă – nu însă şi de siguranţă -, legate mai ales de modul în care se fac achiziţiile.

„Am încercat să introduc Lufthansa în companie, pentru că Lufthansa este o companie eficientă şi bine organizată. Am încercat să lucrez şi cu o companie din Letonia, care să ne ajute să rezolvăm toate problemele. Una dintre probleme este legată de întărzierile zborurilor, iar asta este cauzată şi de contractele de muncă”, a menţionat belgianul.

„O mulţime de angajaţi pleacă din ţară în vacanţe sau în concedii medicale ca să lucreze pentru alte companii. Am dorit să opresc asta. Se spune că nu avem suficienţi angajaţi, dar realitatea este că avem suficienţi oameni. Doar că prea mulţi sunt în concedii medicale sau în vacanţe”, a acuzat Heinzmann.

„În plus, există multe ore suplimentare care nu au fost înregistrate oficial, iar eu nu pot plăti aceste ore suplimentare pentru că nu există nicio autorizaţie din partea managementului pentru a munci peste program. Toate acestea trebuie verificate şi corectate, în interesul companiei”, a completat el.

Heinzmann a precizat că s-a întâlnit char luni dimineaţa cu reprezentanţii sindicatelor, care au ameninţat din nou că fac grevă dacă conducerea Tarom nu răspune solicitărilor.

Întrebat care consideră că sunt realizările mandatului său, Heinzmann a afirmat că a renegociat mai multe contracte cu furnizorii, în beneficiul Tarom şi a eficientizat activitatea.

„Un avion trebuie să zboare cel puţin 12-14 ore pe zi. La Tarom, un avion zbura 6-7 ore. Deci doar prin creşterea numărului de ore de zbor reduci costurile per avion. În acest fel, şi piloţii sunt folosiţi mai mult. Asta am încercat să realizez”, a declarat belgianul.

Heinzmann s-a plâns că CA s-au opus multor măsuri necesare, între care decizia de a reînnoi flota.

„Compania are nevoie de o nouă flotă, armonizată. Astăzi avem Boeing, avem Airbus, avem trei tipuri diferite de avioane. Este foarte scump, pentru că fiecare aeronavă are piloţi diferiţi, tehnicieni diferiţi, ceea ce multiplică costurile. Dacă se reduce flota la un singur tip, se pot reduce costurile cu 30%, ceea ce ar da Tarom un avantaj enorm”, a afirmat directorul companiei.

„Toate aceste lucruri nu au avansat, au ajuns în consiliul de admnisitraţie şi au rămas acolo”, a completat el.

O altă realitate românească de care Christian Heinzmann se declară frapat este valul de controale cu care s-a confruntat la Tarom, de la instituţii precum Curtea de Conturi, ANAF sau Autoritatea Aeronautică.

„Aceasta creează o stare de frică. Fiecare angajat sau manager este stăpânit de frică, pentru că, dacă faci o greşeală, eşti pedepsit. Eşti sancţionat financiar. Aşa că oamenii sunt foarte speriaţi să nu greşească şi refuză să semneze pentru că pot fi pedepsiţi”, susţine Heinzmann.

„Într-o companie privată, dacă faci o greşeală, ţi se spune că eşti incompetent şi eşti dat afară, dar nu eşti sancţionat financiar. Este un sistem greşit, toţi sunt prea speriaţi pentru a-şi asuma responsabilităţi. Se întâmplă zilnic să nu se semneze hârtii, îmi sunt înaintate mie sau altora”, a mai spus el.

O altă problemă gravă la Tarom, potrivit lui Heinzmann, ţine de blocajele provocate de birocraţie.

„Vă dau un exemplu. Curtea de Conturi a fost şocată de faptul că toate contractele pe care le avem cu furnizori precum Boeing sau Airbus sunt doar în limba engleză. Ne-au cerut să traducem mii de pagini din engleză în română. Dacă Tarom nu face asta, compania este sancţionată. Traducerea unei singure pagini de documentaţie tehnică costă cel puţin 100 de euro, iar noi trebuie să traducem mii de pagini, poate cinci sau zece mii”, a explicat Heinzmann.

În plus, birocraţia împiedică decizii rapide legate de închirierea unei aeronave în caz de defecţiune a unui avion propriu, potrivit directorului Tarom.

„Dacă se anulează un zbor, trebuie plătite compensaţii de circa 60.000 de euro pasagerilor, potrivit legislaţiei europene. Pe banii aceştia, aş fi putut închiria un avion ca să fac cursa. Din cauza birocraţiei, nu se poate face asta în 10 minuite, aşa cum se poate face în orice altă companie aeriană”, a mai spus Heinzmann.

Totuşi, Heinzmann consideră că a reuşit o „performanţă remarcabilă”, şi anume reducerea pierderilor companiei de la 260 de milioane de lei, la venirea sa la Tarom, până la 41 de milioane de lei, anul trecut. „În 2016 se poate ajunge la zero pierderi”, a mai spus el.

Christian Heinzmann şi-a motivat decizia de a vorbi cu reprezentanţii presei abia la final de mandat prin faptul că i s-a interzis până acum să vorbească de către miniştrii transporturilor, ultima interdicţie fiind primită chiar de la actualul ministru.
„Am avut şapte miniştri ai Transporturilor şi patru consilii de admnisitraţie diferite pe timpul mandatului meu. Mi-au cerut să nu vorbesc cu presa. Acum mă consider liber şi nu îmi mai pasă”, a explicat Heinzmann.