INTERVIU- Ioana Petrescu: Codul Fiscal va mai suferi modificări în Parlament; vom discuta forma finală cu FMI şi CE

Într-un interviu acordat Agerpres, fostul ministru al Finanţelor a precizat că reducerea TVA la alimente se va reflecta semnificativ în preţuri, dar va duce şi la o diminuare a evaziunii fiscale din domeniu, estimată la aproape 10 miliarde de lei în 2012.

De asemenea, măsura va duce, potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză, la o creştere a consumului cu 0,3 puncte procentuale în 2015, şi cu 0,2 puncte procentuale a Produsului Intern Brut. Prognoza estimează şi înfiinţarea a 20.000 de noi locuri de muncă în 2015 – 2016, ca urmare a acestei măsuri, afirmă Ioana Petrescu.

AGERPRES: Reprezentanţii mediului de afaceri au făcut o serie de observaţii pe marginea proiectului de Cod Fiscal. Le consideraţi întemeiate?

Ioana Petrescu: La Codul Fiscal s-a lucrat de foarte mult timp, nu este făcut peste noapte. Se lucrează la el de peste doi ani. S-a început lucrul când era ministru Daniel Chiţoiu, a continuat cât am fost eu ministru şi Darius Vâlcov. În tot acest timp, echipa de lucru de la Ministerul Finanţelor a rămas aceeaşi, de la secretar de stat în jos, şi a existat continuitate tehnică. În această perioadă, au existat consultări încontinuu cu mediul de afaceri. Ei au venit cu sugestii de îmbunătăţire sau cu alte opţiuni, acestea au fost analizate, unele dintre ele au fost preluate în Codul Fiscal, aşa cum a fost el trimis către Parlament, iar altele nu. Aici explicaţia este foarte clară: ca reprezentant al Guvernului, trebuie să ai în vedere interesele tuturor părţilor implicate, ale mediului de afaceri, ale sindicatelor, patronatelor, angajaţilor, angajatorilor ş.a.m.d. De multe ori, aceste interese se bat cap în cap şi trebuie să iei o decizie la nivel central, cum este mai bine. Şi, ca atare, nu toate sugestiile din partea mediului de afaceri au fost incluse în Codul Fiscal. Dar am încercat pe cât posibil să îi ascultăm, şi atunci când au existat sugestii foarte bune să fie încorporate.

Criticile, aşa cum le văd eu, cele mai multe nu vin din partea mediului de de afaceri. Ei au spus că, în principiu, este un Cod Fiscal bun şi binevenit. Majoritatea criticilor au venit din partea Consiliului Fiscal, iar acestea nu cred că sunt întemeiate. Ce a făcut Consiliul Fiscal şi pe vremea când eram eu ministru şi acum când avem Codul Fiscal este să critice tot ceea ce a făcut Guvernul. Vă amintiţi că acum un an discutam de neimpozitarea profitului reinvestit. Guvernul a estimat un impact de 137 de milioane de lei în 2014. Consiliul Fiscal a venit cu estimări de la 475 la 740 de milioane de lei impact, a spus că vor fi afectate ţintele bugetare pentru anul 2014! Ei bine, nu au avut dreptate! Am stat foarte bine cu deficitul bugetar, sub 2% din PIB, pe impozitul pe profit s-a încasat cu 12% în plus în 2014 faţă de 2013. Apoi, am venit cu reducerea de CAS cu 5 puncte procentuale. Aici a fost apocalipsa în trei acte din punctul de vedere al Consiliului Fiscal. Ei spuneau că există pericol de declanşare a procedurii de deficit excesiv, că nu ne încadrăm în ţinte. Ne-am încadrat în ţinte, CAS este încă redus, s-a colectat cu 5,9% mai mult din contribuţii de asigurări în 2014 faţă de 2013, şi această măsură va fi în continuare una foarte bună.

Practic, criticând aceste măsuri anul trecut nu au făcut decât să se decredibilizeze. Şi acum, şi dacă ar avea dreptate pe Codul Fiscal, nu îi mai crede nimeni.

AGERPRES: Dar atât Consiliul Fiscal cât şi datele de la Ministerul Finanţelor arată că deficitul de anul trecut a fost obţinut pe baza reducerii drastice a cheltuielilor de investiţii. Cum explicaţi această situaţie?

Ioana Petrescu: Nu a fost o reducere! Anul trecut, până la prima rectificare nu s-au cheltuit acei bani de investiţii şi, ca atare, i-am luat de acolo, decât să rămână necheltuiţi, şi i-am pus în altă parte unde puteau fi cheltuiţi. Şi acesta a fost un lucru de foarte bun simţ: nu laşi nişte bani acolo care nu se cheltuie. Noi, anul trecut, când am luat în calcul şi reducerea CAS şi neimpozitarea profitului reinvestit, am luat în calcul toţi parametrii economici şi ştiam că aceste lucruri se pot face şi se pot face în mod sustenabil şi deficitul bugetar a fost chiar sub acel 2% discutat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Comisia Europeană.

AGERPRES: Şi reprezentanţii Comisiei Europene şi ai FMI s-au arătat sceptici cu privire la sustenabilitatea măsurilor cuprinse în Codul Fiscal. Cum îi veţi convinge?

Ioana Petrescu: Cu FMI avem un acord în curs. Practic, noi spunem că vom avea colectări mai mari. Dar nu spunem asta fără să avem o bază. Toate măsurile de reducere a evaziunii fiscale şi de îmbunătăţire a colectării care s-au luat anul trecut au început deja să dea roade. Şi aici vorbim de plafonarea tranzacţiilor în numerar, pe care am trimis-o în Parlament anul trecut şi acum este Lege. Vorbim de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, care este menită să ridice la suprafaţă munca la negru, vorbim de neimpozitarea profitului reinvestit care încurajează firmele să îşi declare profitul, vorbim de măsurile antievaziune pe care le-am anunţat împreună cu premierul în decembrie şi deja multe se aplică: obligativitatea caselor de marcat cu jurnal electronic şi Loteria fiscală. Acestea sunt măsuri antievaziune care vor avea efect asupra colectării. Vedem deja că în anul 2014 s-a colectat cu 5% mai mult decât în anul 2013, per total. Am vorbit deja de încasările mai mari după reducerea CAS şi eliminarea impozitului pe profitul reinvestit. Pentru anul acesta, premierul a anunţat deja că în primele trei luni avem colectări cu 3,3 miliarde de lei peste nivelul programat, evident vom continua să monitorizăm situaţia, dar deja discutăm de o perioadă mai lungă de timp unde s-a văzut că există colectări mai bune şi că aceste măsuri de reducere a evaziunii au început să-şi arate efectele.

AGERPRES: Reducerea TVA la 9% pentru alimente a fost deja aprobată. Care vor fi efectele imediate asupra preţurilor?

Ioana Petrescu: Trebuie să ne uităm în urmă să vedem ce s-a întâmplat când s-a redus TVA la pâine, la 1 septembrie 2013. La un an după aceea, eu eram ministru şi am făcut un studiu împreună cu Comisia Naţională de Prognoză să vedem care au fost efectele. Am observat că, pe parcursul unui an, reducerea de preţ a fost de aproximativ 10%. Este adevărat că această scădere de preţ a fost mai mare iniţial, dar apoi, per total, un an după aceea a fost de 10%. Am mai încercat să calculăm să vedem dacă s-a redus evaziunea fiscală şi colegii de la Prognoză au estimat o reducere de 20% la nivelul evaziunii din aceste domenii, aproximativ 300 de milioane de lei, şi au mai estimat şi o creştere a producţiei fiscalizate cu 18% la pâine şi cu 16% la făină. De ce am menţionat aceste lucruri? Pentru că această măsură este cea mai apropiată de reducerea TVA la alimente. Credem că se va vedea în preţ, mai mult ca sigur nu 100%, dar se va vedea o scădere de preţ semnificativă şi, de asemenea, va exista o reducere a evaziunii fiscale. Vorbim, în zona agroalimentară de o evaziune foarte mare, în jur de 9,9 miliarde de lei estimată în 2012. Credem că această evaziune va scădea ca urmare a reducerii TVA.

În mod evident, cred că se va vedea o creştere a consumului. Comisia de Prognoză estimează că va creşte consumul cu 0,3 puncte procentuale în 2015, iar Produsul Intern Brut cu 0,2 puncte procentuale datorită acestei măsuri. Ei mai estimează în jur de 20.000 de noi locuri de muncă nou create în 2015 – 2016, ca urmare a acestei măsuri. Per total, eu spun că este o măsură bună, care nu va afecta bugetul prea mult. CNP estimează în jur de 2,4 miliarde de lei impactul strict contabil pentru lunile rămase din 2015. Impactul pe un an întreg ar fi de 5 miliarde de lei. Cum am mai spus, deja avem colectări de 3,3 miliarde de lei în plus faţă de cât am prognozat în primele trei luni, deci, chiar dacă nu s-ar îmbunătăţi colectarea în continuare, tot am avea cum să compensăm din punct de vedere contabil la buget reducerea de TVA. Dar să nu gândim numai contabil. Tot CNP estimează că un miliard se va întoarce la buget prin efectele asupra economiei. După cum am văzut şi după reducerile de taxe de anul trecut, astfel de măsuri au efecte pozitive asupra economiei.

AGERPRES: Prin comparaţie, ce ar fi însemnat reducerea cotei standard de TVA la 20% ca impact pe buget?

Ioana Petrescu: Impactul asupra bugetului ar fi fost mult mai mare dacă s-ar fi optat pentru reducerea TVA de la 24% la 20%. Eu cred că decizia de a alege reducerea TVA la alimente a fost una corectă. Este bine să ai relaxare fiscală, dar trebuie făcută în mod precaut. Această măsură nu va afecta în mod negativ deficitul, se poate face, este sustenabilă şi este foarte bine că s-a luat o astfel de măsură acum. Restul de măsuri pot să aştepte până în anii următori când suntem convinşi că trendul de colectări foarte bune la buget continuă. Deci este o măsură precaută care ia în considerare faptul că trebuie să menţinem un MTO (obiectiv bugetar pe termen mediu – n.r.) de 1%, structural, că ne-am asumat să facem un deficit de 1,83% din PIB pe cash şi aceste lucruri se vor face chiar cu o reducere de TVA la alimente.

AGERPRES: Există opinii potrivit cărora relaxarea fiscală ar trebui să înceapă cu măsuri care stimulează munca, nu consumul. De ce a preferat Guvernul să înceapă cu reducerea TVA?

Ioana Petrescu: Îmi aduc aminte foarte bine că mediul de afaceri a spus anul trecut ‘da, reducerea CAS este o măsură bună, dar Guvernul dă cu o mână şi ia cu alta, este o măsură electorală şi mai mult ca sigur vor creşte taxele în 2015, nu ştim dacă este sustenabilă’. După cum s-a văzut, nu au crescut taxele şi nici nu vor creşte şi măsura este sustenabilă. Eu cred că a fost o idee bună să începem măsurile de relaxare fiscală cu eliminarea impozitului pe profitul reinvestit şi cu reducerea CAS anul trecut, pentru a stimula mediul de afaceri, investiţiile, angajările. Mai mult de atât nu se putea şi nici nu am făcut. Anul acesta este momentul în care trebuie să încurajăm consumul, prin reducerea TVA la produsele alimentare.

În proiectul Codului Fiscal urmează o reducere a CAS din ianuarie 2018, a TVA de la 24% la 20% din ianuarie 2016 şi la 18% din ianuarie 2018, cota unică de impozitare scade la 14% din ianuarie 2019, impozitul pe dividende scade la 0 din ianuarie 2016, la fel şi taxa pe construcţii speciale. Este un proiect care este trimis către Parlament. Dacă Parlamentul consideră că aceste măsuri necesită chiar o perioadă mai lungă de timp, noi suntem deschişi la sugestii care pot duce la o relaxare fiscală sustenabilă, dar totul este să o includem în Codul Fiscal, să fie scrisă, astfel încât mediul fiscal să ştie din timp de când vin aceste modificări şi să îşi planifice afacerile şi investiţiile, astfel încât să poată beneficia de aceste reduceri. Evident, vor fi modificări în Parlament pentru că abia acum intră în dezbatere.

AGERPRES: A fost eliminată sintagma ‘de regulă’ referitoare la modificările Codului Fiscal cu mai mult de şase luni înainte de aplicare?

Ioana Petrescu: S-a spus de multe ori şi despre modificarea CAS şi reducerea impozitului pe profitul reinvestit că s-au făcut de pe o zi pe alta. Nimic mai fals! Se discuta de neimpozitarea profitului reinvestit şi de CAS dinainte să vin eu în ţară. Reducerea CAS a fost un proiect de Lege care a trecut prin Parlament.

Pe de altă parte, nu sunt de acord ca sintagmă ‘de regulă’ să fie eliminată din Codul Fiscal. Şi vă spun şi de ce: în principiu sunt de acord că trebuie să fim mult mai predictibili din punct de vedere fiscal. Dar nu poţi să nu ai posibilitatea să intervii repede cu pârghiile fiscale atunci când este nevoie. Pârghiile fiscale sunt foarte la îndemână, pot avea efect mult mai rapid, spre exemplu, decât o pârghie monetară. Dacă guvernatorul BNR scade dobânda, poate sau poate să nu aibă efect imediat asupra economiei. O scădere de taxe, dacă este necesară, poate să aibă un efect asupra economiei mult mai rapid. Eu nu pot să-mi elimin această posibilitate de a interveni rapid în economie. Pentru că altfel nu se poate schimba Codul Fiscal niciodată mai devreme de şase luni. Dacă eu trebuie să intervin repede în economie, dar trebuie să aştept şase luni, există un decalaj şi nu am impactul necesar când am nevoie de el. Tocmai de aceea a fost pusă sintagma acolo. Într-adevăr, trebuie să te gândeşti de două ori, să nu faci prea multe modificări în Codul Fiscal şi să fii atent să existe predictibilitate, dar trebuie să ai această pârghie la îndemână, să poţi interveni în economie atunci când trebuie. Iată că acest Cod Fiscal pe care l-am trimis în Parlament, dacă discuţiile se vor finaliza până în iulie, atunci vor fi şase luni până va intra în vigoare, de la 1 ianuarie 2016.

AGERPRES: Actualul acord cu FMI este suspendat. Care este poziţia Guvernului în ceea ce priveşte relaţia cu instituţia financiară?

Ioana Petrescu: Acordul cu FMI există, avem consultări cu ei în continuare. În luna februarie nu s-a semnat o scrisoare de intenţie, dar discuţii au existat, acordul încă este în vigoare şi continuă discuţiile pe marile teme fiscale sau chiar pe temele de interes pentru ei din punct de vedere al reformelor structurale prevăzute în ultima scrisoare semnată cu ei.

Vom discuta atât cu FMI cât şi cu Comisia Europeană pe marginea proiectului de Cod Fiscal, dar proiectul este în Parlament unde sunt sigură că va mai suferi şi alte modificări. Vom vedea forma finală, dacă o vor accepta sau nu.

AGERPRES: Îşi permite România să nu mai prelungească relaţia cu FMI, printr-un nou acord, din punct de vedere al imaginii pe pieţele externe?

Ioana Petrescu: Noi avem o imagine foarte bună pe piaţa externă, ne împrumutăm la costuri foarte mici, situaţia noastră fiscal bugetară este foarte bună, situaţia economică este foarte bună. Eu cred că acest acord cu FMI trebuia finalizat, dar, personal, nu cred că mai avem nevoie de încă un acord cu FMI. Cred că deja suntem stabili din punct de vedere economic, suntem maturi, ne-am asumat că intrăm în zona euro în 2019, deci ar trebui să fim pe picioarele noastre şi să gestionăm situaţia fiscală şi pe cea monetară şi reformele structurale singuri şi să fim gata să intrăm în zona euro la 1 ianuarie 2019.

AGERPRES: Mai este fezabil acest obiectiv de aderare la zona euro?

Ioana Petrescu: În acest moment, Guvernul îşi menţine acest obiectiv. Şi eu cred că este unul foarte ambiţios, dar tocmai în vederea acestui obiectiv foarte ambiţios, este bine să facem toate reformele şi să ne asigurăm că economia este pe făgaşul corect astfel încât să putem fi pregătiţi să intrăm în zona euro la 1 ianuarie 2019. Asta înseamnă inclusiv că trebuie să ne descurcăm pe picioarele noastre după ce acest acord cu FMI este finalizat anul acesta.

AGERPRES: Deficitul pentru 2015, de 1,83%, conţine şi o parte pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene, respectiv 0,25 puncte procentuale. Dacă aceşti bani nu merg către astfel de proiecte, se diminuează deficitul corespunzător?

Ioana Petrescu: Calculul este puţin mai complicat. 0,25 este un coeficient pentru cofinanţare. Calculele nu sunt atât de simple, dacă nu se ajunge la nivelul respectiv de cheltuieli pe fonduri europene, pentru că asta afectează şi cheltuielile şi veniturile într-un buget. Calculele sunt puţin mai complicate dar da, există acel 0,25 puncte procentuale pe care l-am adăugat pentru fonduri europene ca să ajungem la 1,83%.

AGERPRES: Restructurarea ANAF în ce stadiu este?

Ioana Petrescu: Dacă vorbim de restructurarea ANAF care a însemnat, pe de o parte, regionalizarea şi crearea Direcţiei Antifraudă, în acest moment, din punctul meu de vedere este finalizată. Antifrauda şi-a intrat în pâine. Pe de altă parte, este proiectul cu Banca Mondială, care este pe mai mulţi ani şi care vizează mai mult informatizarea ANAF, schimbarea procedurilor şi a modului în care ei acţionează, şi acel proiect este în curs de desfăşurare, nu s-a finalizat încă.

AGERPRES: Care sunt măsurile avute în vedere pentru reducerea marii evaziuni?

Ioana Petrescu: Se va înfiinţa acea Agenţie care se va ocupa de recuperarea prejudiciilor constatate prin hotărâri judecătoreşti definitive. Pot să vă spun că, fără a da prea multe detalii, pentru că unele dosare încă sunt în curs, cât am fost ministru, prin intermediul Antifraudă au fost deschise mai multe dosare de mare evaziune. Antifrauda a lucrat foarte strâns cu alte instituţii ale statului şi, în momentul în care definitivau un dosar, îl trimiteau mai departe la parchet. Aceste lucruri se fac, nu sunt atât de vizibile pe cât este un control ANAF la un restaurant, pentru că se fac pe perioade mult mai lungi de timp şi necesită o documentare mult mai clară. Dar, cât am fost eu ministru, Direcţia Antifraudă s-a ocupat foarte mult de marea evaziune şi de aceste dosare care se vor vedea când vor fi finalizate. Este extrem de important ca această mare evaziune să fie oprită. Pe de o parte este vorba de munca Antifraudă, care se ocupă de astfel de dosare mari. Un alt lucru pe care l-am făcut şi sper să se continue, este faptul că am semnat la Berlin, împreună cu 52 de alte state, un acord care ne va da dreptul să avem un schimb de informaţii cu acestea pe date fiscale şi pe date bancare pentru persoane din ţările respective. Cum ne ajută asta în lupta cu marea evaziune? Dacă vorbim de mari evazionişti, după cum se vede şi din multe dosare ajunse acum în media, mulţi dintre ei au conturi offshore, unde şi-au depus banii obţinuţi din afaceri ilegale, din spălarea banilor sau din evaziune. În momentul în care ai acest schimb automat de informaţii, poţi vedea exact unde au aceste conturi, în ce ţară, şi ce fel de tranzacţii au făcut. Şi astfel de acorduri, dacă sunt puse în practică, ne vor ajuta foarte mult în lupta împotriva marii evaziuni.

AGERPRES: Aţi vorbit foarte mult de stimularea conformării voluntare la plata taxelor şi impozitelor. Care sunt rezultatele?

Ioana Petrescu: La începutul mandatului am gândit această reformă de creştere a încasărilor la buget pe de-o parte prin lupta împotriva evaziunii şi pe de altă parte prin conformarea voluntară. Îmi pare bine că se vorbeşte mai mult acum despre conformarea voluntară, pentru că atunci când am venit în România şi am vorbit pentru prima dată de conformare voluntară, mi s-a spus să nu mai vorbesc atât de mult despre aşa ceva pentru că nu este bine. Acum se vorbeşte din ce în ce mai mult, şi este bine. Sunt cel cel puţin două măsuri pe care eu le-am luat şi deja au efecte. Primul este Spaţiul Virtual Privat (SPV), unde contribuabilul poate să îşi creeze un cont şi, doar cu username şi parolă să îşi poată vedea situaţia fiscală. S-a lansat în septembrie 2014, ca proiect pilot pentru Bucureşti şi Ilfov, apoi l-am extins la nivel naţional în decembrie 2014. De săptămâna trecută se poate depune declaraţia 200. Asta înseamnă că, dacă sunt un PFA sau PFI, şi vreau să îmi declar veniturile pentru 2014, pot să fac asta online. În plus, de săptămâna viitoare, orice persoană fizică poate să îşi depună formularul prin care donează 2% din impozitul pe venit către o asociaţie sau ONG, online, fără să meargă la ghişeu. Usernameul şi parola se pot obţine online dacă ai anumite documente de la ANAF care pot certifica faptul că eşti persoana care solicită aceste date, de exemplu o decizie de impunere din anii anteriori. Dacă nu ai aceste documente, trebuie să mergi la ghişeu, o singură dată să îţi iei username-ul şi parola. Este vorba de secretul fiscal. Vrem să fim siguri că persoana care îşi creează acest cont şi vede datele referitoare la starea lui fiscală este, într-adevăr, persoana care spune că este.

Un alt proiect care este foarte important este plata cu cardul la Trezorerie. L-am lansat la sfârşitul anului trecut, iar în acest moment Trezoreria este în proces de acreditare cu unul dintre cei mai mari operatori de carduri. Şi cealaltă companie şi-a exprimat interesul să intre în acest parteneriat. Sperăm ca până la sfârşitul acestui an să fie posibil ca cetăţenii să îşi plătească taxele online, într-un singur punct, folosind cardul şi, probabil, după aceea, chiar şi fizic, dacă merg la Trezorerie, să poată plăti cu cardul. Deci, pe de o parte, urmărim încurajarea celor cinstiţi şi, pe de altă parte, pedepsirea celor care nu îşi plătesc taxele.

În ceea ce priveşte plata cu cardul, ceea ce se încearcă este plata tuturor taxelor şi impozitelor într-un singur loc, nu numai la ANAF, impozitul pe venit, ci şi taxele locale în acelaşi timp. Taxele locale se vor duce tot la autorităţile locale, este vorba numai de locul în care se plătesc să fie mai uşor pentru contribuabil.

AGERPRES: Ce alte proiecte mai aveţi în lucru în acest moment?

Ioana Petrescu: Pe de o parte mă ocup de relaţia cu mediul de afaceri, cu Coaliţia pentru Dezvoltarea României, de întâlnirile lunare pe care premierul le are cu mediul de afaceri. O altă zonă pe care o acopăr este relaţia cu ambasadele, mai ales pe partea economică. De exemplu, dacă vor să organizeze un eveniment pentru a atrage investitori îi ajutăm cu informaţii, logistică, date. Sunt şi preşedinte al unui comitet interministerial pentru ajutorul de stat şi aici, împreună cu Consiliul Concurenţei şi cu toate ministerele care au ajutoare de stat ne întâlnim în mod regulat să discutăm ce ajutoare de stat s-au dat, la ce companii, dacă îşi respectă angajamentele, dacă toate aceste ajutoare de stat se dau în mod legal şi conform legislaţiei europene, dacă trebuie să se schimbe politica de ajutor de stat şi în acest ce mod etc.

În plus, îl consiliez pe premier în zona fiscală. De exemplu, particip la Washington la întâlnirea de primăvară a FMI, împreună cu ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, şi cu echipa pe la MFP să discutăm despre Codul Fiscal şi despre alte reforme fiscale.

Nu în ultimul rând, mă ocup de un proiect care îmi este foarte drag, este vorba de Unitatea de Implementare a Priorităţilor Premierului. Este un proiect cu Banca Mondială pe care l-am început de când am venit în România şi trebuia să îl conduc, dar între timp am fost numită la Ministerul Finanţelor. Aici vorbim de implementarea unor priorităţi într-un mod mai puţin birocratic, foarte clar, setăm nişte ţinte, le urmărim, cerem date de la ministere, cream indicatori pe care îi vede premierul, dacă lucrurile nu se mişcă, intervenim pentru a obţine rezultate cât mai repede. Conformarea voluntară este unul dintre indicatorii pe care îi urmărim pentru premier.

O altă prioritate a premierului este cea legată de achiziţiile publice, pentru că vrea foarte mult ca durata medie a procedurii să se micşoreze. De exemplu, în decembrie 2013 era de 275 de zile, extrem de mult, în martie 2015 s-a redus la 186 de zile. Este încă foarte mult şi încă lucrăm la moduri de a reduce această perioadă, de a face procesul mult mai transparent, am lucrat împreună cu ANRMAP şi cu ministerul Fondurilor Europene. Am reuşit să publicăm o serie de instrucţiuni care să ajute la reducerea acestei durate şi la creşterea transparenţei. Este vorba despre instrucţiunea privind includerea feedback-ului primit din piaţă pentru elaborarea caietului de sarcini. Dacă elaborezi un caiet de sarcini greşit sau care nu corespunde realităţii de piaţă, procesul poate fi foarte lung din cauza contestaţiilor. Dacă pui acest caiet de sarcini pe piaţă pentru feedback reiese unul mult mai bun şi, în momentul în care îl urci pe SEAP, ai mai puţine riscuri să ai contestaţii după aceea.

Vrem să introducem un concept intitulat post-calificare. Asta înseamnă că, dacă ai mai multe firme care vor să participe la licitaţia publică, vrei mai întâi să analizezi partea tehnică a proiectului pe care îl prezintă ei, iei câştigătorul şi apoi verifici dacă are toate licenţele şi se califică, decât să îi verifici pe toţi cei care participă la licitaţia publică.

AGERPRES: Şi dacă nu are toate documentele, nu se reia întregul proces de licitaţie?

Ioana Petrescu: Ba da, dar ei trebuie să dea, în prealabil, o declaraţie pe propria răspundere că se califică. Dar să nu se verifice toată această parte înainte să ajungi la partea tehnică, ci să o verifici doar pentru unul sau, dacă se dovedeşte că acela nu este corect, pentru următorul, dar în felul acesta se reduce durata procesului de achiziţie.

AGERPRES: În domeniul energiei ce proiecte aveţi?

Ioana Petrescu: Pe partea de energie suntem foarte preocupaţi de transparenţa în companiile publice. Am vrut să facem mai mult pentru a creşte indicele de transparenţă care era 11% în septembrie 2014 şi a ajuns la 45% în februarie 2015. Pentru asta am lucrat cu companiile din subordinea Ministerului Economiei, respectiv Transelectrica şi Transgaz, şi cu câteva din companiile din Ministerul Energiei, să pună pe site achiziţiile publice pe care le fac, peste un anumit prag, de asemenea să pună pe site care sunt sponsorizările. Este vorba de bani publici şi vrem să ştim unde se duc aceşti bani.

AGERPRES: Companiile menţionate sunt listate la Bursă, deci obligate la o mai mare transparenţă. Ce se întâmplă cu celelalte?

Ioana Petrescu: Nu toate sunt listate. Au publicat deja achiziţiile publice Nuclearelectrica, Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului, Compania Naţională a Uraniului, Electrocentrale Bucureşti, Conpet, Romgaz, CE Oltenia şi aşa mai departe. Vrem să publice anual şi sponsorizările, vrem să îşi elaboreze strategii de dezvoltare pe 10 ani, trebuie să stabilească intern politica de discounturi, politica de sponsorizări. Aceste lucruri nu trebuie să le publice, dar trebuie să aibă regulamente interne foarte clare. Am lucrat cu companiile din domeniul energiei, dar acest principiu ar putea fi extins şi la companiile din alte domenii.