INTERVIU Ioannis Markos: Comerţul bilateral dintre Grecia şi România ar putea ajunge la 1,5 mld. euro, în următorii ani

Ioannis Markos a apreciat, totodată, că valoarea investiţiilor totale ale companiilor elene vor totaliza aproximativ 500 de milioane de euro în 2014, Grecia deţinând locul 6 printre cei mai importanţi investitori străini în România.

AGERPRES: Care este valoarea schimburilor comerciale dintre România şi Grecia în 2013 şi la ce nivel estimaţi că se vor situa acestea în 2014?

Ioannis Markos: Conform datelor statistice oferite de Autoritatea de Statistică Elenă (EL.STAT), comerţul bilateral dintre Grecia şi România s-a ridicat la 1,143 miliarde de euro în 2013. Exporturile greceşti către România s-au ridicat la 617,7 milioane de euro, în timp ce importurile din România au fost de 526,1 milioane euro.

România se situează pe locul al 19-lea între cei mai importanţi furnizori ai Greciei şi pe locul al 13-lea ca ‘ţară client’. Cu toate acestea, comerţul bilateral nu reflectă încă potenţialul real (datorat mai ales proximităţii geografice), al relaţiilor comerciale dintre cele două ţări, dar suntem încrezători că în următorii ani se va ajunge la suma de 1,5 miliarde de euro.

Cele mai importante produse exportate din Grecia în România sunt produse din cupru, fructe şi legume, mase plastice, produse alimentare, produse cosmetice, jucării etc.

Pentru anul 2014, ne aşteptăm la o creştere a comerţului bilateral de aproximativ 5%. Potrivit celor mai recente date (EL.STAT) în primele 9 luni ale anului 2014 comerţul bilateral a crescut până la 878 de milioane de euro, de la 829 milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului 2013 (+ 5,9%). Exporturile greceşti s-au ridicat la 446 milioane de euro, în timp ce importurile din România au fost de 431 milioane de euro.

AGERPRES: Care este volumul investiţiilor realizate de oamenii de afaceri greci în România anul trecut?

Ioannis Markos: La sfârşitul anului 2013, Grecia s-a situat pe locul 6 în topul ţărilor care au investit în România, cu investiţii totale de peste 4 miliarde de euro şi mai mult de 5.700 de societăţi înregistrate.

În ceea ce priveşte volumul investiţiilor greceşti în 2013, ultimele date disponibile arată investiţii mici, de aproximativ 150 milioane de euro, referindu-se la capitalul social. Cu toate acestea, datele nu corespund realităţii, deoarece capitalul investit este cel care contează cel mai mult, acesta ridicându-se la aproximativ 500 milioane de euro.

AGERPRES: Ce perspective investiţionale estimaţi pentru anul 2014 din partea oamenilor de afaceri greci?

Ioannis Markos: Având în vedere volumul investiţiilor companiilor cu capital grecesc în România, majorarea capitalului investit de acestea, transferurile de capital din alte ţări (Cipru, Olanda, Luxemburg), precum şi absorbţia fondurilor din programele Uniunii Europene, estimăm că valoarea investiţiilor totale ale companiilor elene vor ajunge la aproximativ 500 de milioane de euro în 2014.

AGERPRES: Ce poziţie ocupă Grecia în clasamentul ţărilor cu cele mai mari investiţii în România, în ultimii 20 de ani?

Ioannis Markos: Aşa cum am menţionat, Grecia deţine locul 6 printre cei mai importanţi investitori străini, cu mai mult de 5.700 societăţi cu capital grecesc înregistrate, care au angajat în jur de 35.000 de persoane şi au investit un capital de peste 4 miliarde de euro.

AGERPRES: Care sunt domeniile preferate de investitorii greci prezenţi în România?

Ioannis Markos: Investiţiile greceşti în România sunt prezente în toate domeniile de activitate economică, dar putem distinge cu siguranţă prezenţa companiilor greceşti din industria alimentară, comerţ cu amănuntul, sectorul bancar, agricultură şi servicii.

AGERPRES: Cum percep investitorii greci mediul de business românesc?

Ioannis Markos: Investitorii greci consideră că economia românească respectă, în ceea ce priveşte datele macroeconomice, estimările organizaţiilor internaţionale. Totuşi, ar trebui acordat un interes deosebit investiţiilor străine, care contribuie în mod ştiinţific la creşterea PIB, deschizând astfel calea pentru aderarea României la Zona Euro.

În plus, distanţa mică dintre cele două ţări, impozitul forfetar, precum şi stimulentele fiscale pentru capitalul reinvestit sunt considerate ca puncte pozitive pentru mediul de afaceri românesc, dar ar trebui să se facă eforturi continue pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi pentru mai puţine schimbări fiscale.