INTERVIU Rețeta lui Iulian Stanciu, eMAG, pentru România: Trebuie să avem acest curaj ca prin politici publice să modernizăm societatea și economia

Cum evaluați progresul făcut de stat în digitalizarea serviciilor publice? Ce lipsește?

Așa cum vedem din evaluarea făcută de Comisia Europeană pe care o face anual prin studiul DESI, există progres de la an la an doar că el este lent și suntem, din păcate, pe ultimul loc, dar, din fericire, avem mult loc de creștere. Și vedem aici percepția oamenilor asupra serviciilor oferite de către privat. Aici, statul a pus la dispoziție o infrastructură de internet bună, și la prețuri bune. Oamenii au device-uri cu care să navigheze pe internet, știu să folosească anumite servicii și vedem că majoritatea sunt oferite de privat.

Dar nu există servicii publice pentru multe lucruri pe care oamenii și le doresc. Și aici este o oportunitate fantastică și care ar rezolva câteva lucruri.

1. Ar lega și ar reduce această falie care există în societate și pe care o vedem. Sunt mulți oameni rămași în urmă, lăsați în urmă, de fapt, prin servicii publice insuficient adaptate la nevoile lor.

2. Cred că digitalizarea serviciilor publice și a statului este, de fapt, o infrastructură care ajută oamenii să-și pună în valoare competențele, antreprenori să dezvolte business-uri mai repede, oamenii să fie mai eficienți, companiile să fie mai eficiente. Digitalizarea, până la urmă, este unealta.

Și ea reprezintă o bază pentru o nouă economie, bazată mult mai mult pe privat și bazată mult mai mult pe soluții digitale, pe care oamenii, vedem că le folosesc deja, oamenii consumă media digitală. Ar putea să consume și toate celelalte servicii digitale, vorbind de educație, de sănătate, de justiție, poate chiar votul, la un moment dat.

Statul are multe inițiative cu digitalizare, cloud-ul guvernamental fiind una dintre cele mai mari. Dar totuși, conform DESI, suntem pe ultimul loc în UE la competențe digitale, lumea folosește mai mult telefonul și device-urile pentru TikTok, pentru media. Cum facem ca populația să aibă competențe, să folosească internetul pentru mai mult decât entertainment și să nu fie lăsați lăsăm în urmă?

Serviciile digitale oferite de stat ar trebui să fie, în primul rând, să fie sigure, apoi să fie stabile și să fie foarte simplu de folosit. De ce oamenii consumă media digital, dar nu folosesc aceste servicii? De ce a avut succes eMAG, pe exemplu? Pentru că serviciile au fost foarte simple și au plecat tot timpul de la client. Și acum Uniunea Europeană chiar a definit niște lucruri care ar trebui folosite, niște principii care ar trebui folosite atunci când se dezvoltă servicii publice digitale.

Nu trebuie să digitalizăm birocrația. Digitalizarea nu înseamnă doar să iei un proces așa cum există el în mediul fizic și să-i aduci anumite componente în online, nu știu, partea de programare. Noi am considerat un mare succes partea de pașapoarte, că se pot face online. Nu se pot face full online. A fost un pas foarte bun, necesar, dar nu suficient. Astfel că, pentru a avea servicii utilizate și apreciate de oameni, ele trebuie să respecte aceste patru principii:

Primul spune că ele trebuie să fie centrate pe cetățean. Adică trebuie făcute în așa fel încât oamenii să le înțeleagă și să le folosească. Al doilea spune că ele trebuie să fie foarte simple, adică formulare precompletate, să fie foarte ușor să te identifici, poșta sau comunicarea să fie una digitală, o poștă electronică.

Al treilea trebuie să fie foarte transparent – ce se întâmplă cu datele, ce se întâmplă la pasul următor. Deci toate lucrurile astea sunt extrem de importante. Și al patrulea să fie foarte sigur. Omul are nevoie de siguranță, să se simtă în siguranță acolo, să se simtă că nu este atacat și lucrurile astea se pot face.

Vedem, Ucraina, care este o țară atacată, are servicii publice digitale și s-a digitalizat într-o perioadă foarte rapidă și serviciile digitale ale Ucrainei funcționează. Chiar dacă ea se află și este atacată, poți să te și aperi și serviciile publice pot fi apărate și datele cetățenilor pot fi apărate și cetățenii pot fi apărați și digital. Și noi avem competențe bune și autoritățile au competențe bune în domeniul acesta. Adică nu am o temere aici.

Dacă ați putea schimba un singur lucru în strategia de digitalizare a serviciilor publice, care ar fi acela? 

Cam ceea ce ne dorim noi aici (n. red Edge Institute) ar fi folosirea experților existenți din mediul privat, mediul academic sau zona publică, poate din alte țări. Pentru că nu cred că este o lipsă de voință, ci mai degrabă, apar foarte multe probleme în execuție. I

Iar noi, prin modul nostru de a face lucruri în zona privată și prin experiența pe care am acumulat-o, venim și le punem la dispoziție competențele noastre și modul nostru de a face lucruri cu un focus pe termen lung, nu doar pe termen scurt, și un focus nu doar pe securitate, ceea ce vedem în momentul de față, ci și pe dezvoltare.

Pentru că acest institut pe care îl lansăm este un institut nu în beneficiu companiilor, este pus în beneficiu public, noi venim și punem la dispoziția decidentului politic, pentru că, până la urmă, ei fac lucrurile și ei au responsabilitatea lucrurilor făcute.

Și din mixul de competențe pe care îl avem, cred că putem fi o zonă de experiență pe care statul o poate folosi pentru a avansa mult mai rapid.

Cum vă imaginați dumneavoastră lumea peste 10 ani și care sunt tendințele care vă entuziasmează?

Cred că avem în România un potențial fantastic doar de creativitatea oamenilor și dorința lor de a face ceva. Înțeleg chiar și tulburările pe care le avem acum în societate. Sunt de fapt o dorință a unor oamenilor de a vedea un alt fel de stat, un alt fel de contract social, de a-și pune în valoare competențele pe care le au, de a fi băgați în seamă.

Dacă reușim să rezolvăm lucrurile astea, iar digitalizarea și îmbunătățirea, de fapt, a serviciului public o va face, noi am putea să avem o țară care se bazează mult mai mult pe antreprenoriat și pe inițiativă privată. Oamenii au inițiativă privată, au creativitate și pot transforma asta în valoare care va fi valoare pentru ei, va fi valoare pentru familie, va fi valoare pentru comunitatea din care vin oamenii respectivi.

Deci așa îmi imaginez o țară în care vom avea mult mai mulți antreprenori și o societate mult mai legată, să nu mai fie atât de dezbinată.

Are România pilonii necesari pentru a forma economia digitală a viitorului? Mă gândesc mai ales că IMM-urile sunt destul de în urmă față de media UE.

Cred că da. Problema vine și de la împărțirea societății, să spunem, pe cele patru revoluții industriale.
Avem în continuare oameni care sunt înainte de prima revoluție industrială, cu calul și, cu căruța, dar avem și experți de talie mondiale în inteligență artificială. Ar trebui să avem puțin curaj în politicile publice pentru că, de multe ori, am pus singuri frână în politici publice pentru că am spus că oamenii nu sunt încă acolo. Uitați că oamenii consumă conținut online. Chiar și cu calul și, cu căruța, ei consumă. Ei au acces la internet, au device-uri, folosesc servicii private. Ar putea să le folosească și pe cele ale statului.

Și în momentul în care statul începe prin instituții și prin politici publice, aceste politici publice, ele determină niște comportamente. Comportamentele respective vor moderniza societatea și economia, fără să ne fie teamă că vom renunța la tradiții. Nu, cu siguranță astea s-au întâmplat și rămân și în toate celelalte țări care s-au modernizat.

Avem și acolo lucruri frumoase, mai ales în mediul rural, natură. Încă stăm foarte bine, suntem autentici. Dar trebuie să avem acest curaj ca prin politici publice să modernizăm societatea și economia.

Cred că avem ce ne trebuie, avem specialiști, studenții sunt fantastici și avem experți de talie mondială pe care încă nu-i folosim la capacitatea lor. Trebuie să stimulăm antreprenoriatul, trebuie să oferim mai multe fonduri pentru antreprenori la început de drum. Avem fonduri de risc, creditare, încurajarea fondurilor de investiții, cultura antreprenorială, educația antreprenorială. Și în acest fel cred că societatea se va dezvolta.

În 2021, spuneați că eMAG avea o contribuție de 0,5% din PIB. Cum a evoluat de atunci?

N-am mai făcut studiul, a fost un studiu extern, făcut de Roland Berger. Și era un impact al eMAG în economia României, calculat pe baza ceea ce facem noi direct și contribuind direct la economia României, dar și prin subcontractorii pe care îi avem și angajații pe care îi avem.

Având în vedere că eMAG a crescut, probabil și acest procent a crescut. Dar cred că este relevant pentru discuția noastră, nu doar eMAG. Este cum am putea noi, de fapt, să stimulăm să avem alte 10 companii ca eMAG.

Și, de fapt, PIB-ul nostru s-ar putea să crească. Aici este oportunitatea fantastică pe care o avem. Toată lumea spune că avem un deficit, e mare din PIB, tăiem de acolo până din acolo.

S-ar putea să nu fie doar asta. Ce-ar fi să creștem plăcinta. Dacă creștem plăcinta, s-ar putea să fie loc pentru toată lumea: să avem și servicii sociale, să avem și bani pentru educație, și bani pentru apărare. Și să echilibrăm și bugetul. Iar asta se poate face prin construcția de niște infrastructuri, iar cea digitală este una, iar antreprenoriatul vine peste.