Jan Rehola: Modelul României este unul de succes şi atrage partea reprezentativă a lumii jocurilor de noroc online

Din nou, o parte a operatorilor a refuzat să se conformeze, invocând retroactivitatea plăţii drept nedreaptă. În acest context, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) afişând o listă neagră a site-urilor cărora li s-a interzis activitatea în România. Unele firme au continuat, chiar şi aşa, să funcţioneze, făcând în continuare profit şi refuzând să plătească vreun leu României. ONJN a anunţat că cei care joacă pe aceste site-uri vor fi amendaţi la rândul lor. 

Acesta este motivul pentru care ECONOMICA.NET a decis să realizeze un interviu cu un specialist străin în domeniu, căruia i-am cerut părerea în legătură cu ceea ce se întâmplă în domeniul jocurilor de noroc din ţara noastră în această perioadă.

Jan Rehola, din Cehia, are o pregătire profesională în domeniul dreptului, însă de ani de zile este implicat în industria jocurilor de noroc din Europa. Şi-a început cariera în Departamentul pentru Jocuri de Noroc din Ministerul de Finanţe ceh, acum 5 ani, iniţial ca şef al Diviziei Legale, apoi, după doi ani, ca director al Departamentului pentru Jocuri de Noroc, reglementatorul pieţei din Cehia.

În martie 2014 a plecat de la Ministerul de Finanţe şi a demarat propria firmă de avocatură. Este în continuare implicat în industria de jocuri de noroc şi este consultant independent orientat către piaţa europeană.

Vă prezentăm, în continuare, interviul pe care Jan Rehola a fost de acord să îl dea pentru ECONOMICA.NET.

ECONOMICA: După cum probabil ştiţi, România este printre ultimele ţări din Europa care au reglementat jocurile de noroc online şi au impus un control mai strict în domeniul jocurilor de noroc, în general. Schimbarea de legislaţie din România satradus în taxe de aproape 200 de milioane de dolari peste nivelul celor colectate anul trecut. Există, însă, voci care acuză această legislaţie că ar fi nedreaptă, şi există unele companii online care au făcut un lobby puternic pentru a bloca orice schimbare. Şi aici ajungem la prima problemă: cu toate că jocurile de noroc online sunt reglementate din 2010, nimeni nu a plătit taxe, în timp ce operatorii offshore au făcut concurenţă neloială celor din industria offline. Noua legislaţie a impus o taxă de 20% din venitul brut realizat (GGR) în ultimii 5 ani, ca amnistie fiscală şi criminală pentru orice companie care permite românilor să joace pe site-ul său. Calculele au fost făcute de companii terţe de audit (precum Deloitte, KPMG, eCogra, NMi, GLI etc.)iar plata acestor bani într-un termen de maximum 90 de zile de la publicarea legislaţiei era o condiţie pentru obţinerea unei licenţe. După primul an, bazele de date ale companiilor vor fi auditate din nou de companii specializate pentru confirmarea cifrelor avansate.

Cum comentaţi această taxă, vi se pare corectă sau nu? Credeţi că implicarea unor companii terţe de audit este suficientă pentru a face acest proces transparent? Este o condiţie corectă pentru ca o companie care activează de mai mult timp să primească o licenţă?

Jan Rehola: Problema în sine este una foarte controversată şi deschide o gamă foarte largă de chestiuni legale, care nu sunt încă rezolvate în mod definitiv şi lipsit de ambiguitate. Una dintre aceste probleme este, desigur, implicarea unor companii terţe de audit pentru a determina totalul taxelor pe care entităţile din piaţă le datorează, rolurile şi responsabilităţile lor. În general, principiul legislativ aplicabil este, cu anumite excepţii, interzicerea retroactivităţii. Comisia Europeană a studiat această măsură, în legătură cu intenţia României de a o pune în aplicare, şi a ajuns la concluzia că acest proces probabil că nu încalcă principiile de drept ale Uniunii Europene. Acum ţine doar de aplicarea măsurii în practică pentru a vedea dacă va duce la stabilirea unei pieţe legale şi stabile sau va pricinui mutarea jucătorilor pe piaţa ilegală. Exemplul României şi interesul existent al operatorilor străini arată că acest ţel poate fi atins în pofida folosirii acestor instrumente controversate.

ECONOMICA: Cu toate că nimeni nu a vrut, iniţial, să plătească taxa, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a ameninţat operatorii cu urmărirea penală pentru că funcţionau ilegal. A fost singurul lucru care a mişcat companiile oarecum şi le-a făcut să se gândească să accepte măsura. Companiile s-au plâns, fără succes, Comisiei Europene.

Credeţi că măsura este exagerată, sau orice stat trebuie să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a se asigura că legislaţia sa este aplicată şi respectată?

Jan Rehola: Probabil datorită trecutului meu din domeniul reglementării sunt de părere că toate autorităţile de reglementare trebuie să recurgă la toate căile şi instrumentele legale pentru a-şi aplica regulile. Aceasta se aplică şi mai mult în mediul jocurilor de noroc online. Cu toate acestea, problema posibilităţii de a aplica sancţiuni criminale, legată de nevoia de a proteja principiile europene de drept rămân, pentru mine, sub semnul întrebării.

ECONOMICA: Cele discutate până aici au reprezentat principala problemă acuzată de operatorii online. Celelalte condiţii pentru obţinerea licenţei sunt acestea: taxă de 16% din venitul brut, dar nu mai puţin de 100.000 de euro, o taxă anuală de 8.500 de euro pentru reînnoirea licenţei şi o taxă anuală fixă limitată la 120.000 de euro în funcţie de GGR (gross gambling revenue – venitul brut din jocuri de noroc). Adică 6.000 de euro pentru un venit mai mic de 500.000 de euro pe an şi 120.000 de euro pentru un venit mai mare de 10 milioane de euro. De asemenea, operatorii nu au nevoie de prezenţa fizică în România, cu excepţia unui server securizat şi a unui server „mirror”. Licenţa se acordă pentru toate tipurile de jocuri, fără restricţii. 

Ce părere aveţi despre condiţii? Cum se compară cu cele din Republica Cehă sau alte ţări?

Jan Rehola: Republica Cehă pregăteşte acum un cadru legislativ nou pentru jocurile de noroc, care înnoieşte complet actul legislativ vechi de 25 de ani. Anumite probleme, inclusiv taxele, sunt încă deschise pentru discuţii. O chestiune pare să fie clară, aceea că noul regim de taxe trebuie să fie unul diferenţiat în funcţie de tipul de jocuri şi de impactul lor psihologic şi social asupra jucătorilor şi asupra societăţii în ansamblu.

La o primă vedere, condiţiile de reglementare ale României par, pentru mine, să fie mai atractive şi mai deschise operatorilor străini decât condiţiile propuse de Cehia, însă acest lucru nu înseamnă că se vor dovedi aşa pe termen lung. După cum spunem în Republica Cehă, „diavolul se ascunde adeseori în detalii” şi fără o analiză detaliată este greu să concluzionăm care cadru legislativ este mai „user friendly” (prietenos cu utilizatorii – n. red.). Mai mult, trebuie să păstrăm în minte că multe condiţii tehnice şi probleme sunt, încă, deschise discuţiilor în Cehia.

ECONOMICA: Pentru a eradica piaţa neagră, România a adoptat anumite măsuri unice, care combină mai multe mecanisme ale Uniunii Europene. Există o cerinţă de licenţiere a firmelor care produc software, de procesare a plăţilor, a firmelor afliliate/de marketing. De asemenea, toate site-urile care operează fără licenţă trebuie blocate de ISP (de furnizorii de internet). Licenţele vor costa 6.000 de euro pe an iar deţinătorii trebuie să fie de acord să lucreze doar cu operatori licenţiaţi. Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc încearcă, astfel, să blocheze toate plăţile, toate activităţile de furnizare de software/jocuri sau marketing, în caz contrar companiile riscând urmărirea penală.

Ce credeţi despre aceste măsuri? Consideraţi că acest control al întregului lanţ este eficient? Care sunt măsurile corespunzătoare luate de Republica Cehă?

Jan Rehola: Măsurile eficiente de control trebuie să includă o gamă de măsuri complementare. Desigur, este o întrebare în ce măsură pot statele şi autorităţile de reglementare a delega obligaţiile către terţe părţi, operatori privaţi (ISP, bănci), care nu sunt destinate, în primul rând, să se ocupe de aplicarea legii. În ciuda acestui fapt, aceste măsuri (blocarea plăţilor, reglementări ale reclamelor, blocarea IP-urilor care au legătură cu lista neagră etc.) sunt foarte populare printre reglementatorii europeni şi sunt recomandate chiar de Comisia Europeană.

Deşi e drept că nu sunt mereu absolut eficiente, fără să fie folosite sistematic şi în mod complex, nu pare să fie realistă asigurarea protejării jucătorilor împotriva ofertelor ilegale, şi, în acelaşi timp, atingerea unei protecţii a intereselor legitime ale operatorilor care îndeplinesc toate criteriiole legale.

ECONOMICA: Jucătorii care folosesc site-uri neautorizate riscă amenzi care încep de la 12.000 de euro şi merg până la maximum 24.000 de euro. Până la schimbarea legislaţiei, era o faptă penală. Au existat multe dezbateri întrucât aproximativ 300 de jucători au primit, deja, amenda minimă, iar presa a acoperit destul de mult acest subiect. 

Ce credeţi despre această măsură? Vi se pare prea dură?

Jan Rehola: Aceasta este o problemă similară şi ceea ce am spus anterior se aplică şi aici. Autorităţile de reglementare încearcă, adeseori, să se ajute pe sine, pedepsind jucătorii, care sunt diferiţi de operatorii ilegali, pentru că le este mai uşor. În orice caz, penalizarea jucătorilor ar trebui să fie un fel de ultim resort, dacă există cea mai mică posibilitate de a fi pedepsit chiar operatorul ilegal. Este puţin probabil că doar prin pedepsirea jucătorilor va fi rezolvată problema pieţei ilegale a jocurilor de noroc.

ECONOMICA: Până acum, următoarele companii au primit o licenţă: Betfair, Unibet, PokerStars, 888, Netbet, Sportingbet, Winmasters, Winner and the local operators Stanleybet, Casapariurilor (Hattrick ), Mozzart, Fortuna, Superbet. De asemenea, William Hill şi Ladbrokes şi-au plătit taxa de penalizare şi pot aplica pentru o licenţă, dacă doresc.

Ţinând cont de aceste nume, credeţi că piaţa este acoperită în termeni de ofertă şi opţiuni, sau guvernul a eşuat undeva pe drum?

Jan Rehola: În acest moment, pare că modelul României este unul de succes şi atrage partea semnificativă şi reprezentativă a lumii jocurilor de noroc online.

ECONOMICA: În legătură cu piaţa offline, aceasta este evaluată, în acest moment, la aproximativ un miliard de euro pe an. În ultimii ani, piaţa s-a extins, iar spaţiile destinate jocurilor de noroc şi sălile de jocuri sunt prezente pe străzile din toate marile oraşe. În acest context, populaţia se întreabă, adeseori, dacă nu cumva jocurile de noroc au început să devină o problemă socială. Ca răspuns, ONJN spune că va introduce măsuri mai stricte pentru a eradica piaţa neagră şi pentru a încerca să reducă expunerea acestor săli şi a proteja populaţia, în special cetăţenii minori. ONJN va încerca să conecteze aceste afaceri direct la serverele sale, pentru a putea urmări, în timp real, cifrele şi localizarea maşinilor şi pentru a vedea imediat dacă anumite maşini operează ilegal sau dacă au licenţă. Până acum, acest proces a fost foarte greu. Industria offline, clasică, a protestat împotriva acestor măsuri, acuzând preţurile ridicate, însă până la urmă aproape toţi jucătorii le-au acceptat.

Ce credeţi despre aceste măsuri? Pot să blocheze şi să micşoreze piaţa, sau dacă sunt aplicate ar putea aduce, per total, beneficii pieţei?

Jan Rehola: Cu siguranţă pot aduce, per total, beneficii pieţei. În Republica Cehă, unde există una dintre cele mai mari pieţe clasice, offline, avem o experienţă recentă în această problemă. Avem în prezent aproximativ 78.000 de aparate tehnice pentru jocuri de noroc. Noua legislaţie introduce, pentru prima oară, obligativitatea conectării acestora la sistemul central. De fapt, aproape 75% dintre aparate folosesc, acum, în mod voluntar, sisteme similare. Aşadar, din punctul meu de vedere, nu doar autoritatea de reglementare, ci şi operatorii pot beneficia din această măsură, deoarece au mai mult control asupra operării unor astfel de aparate.

Cu toate acestea, statul trebuie să ofere operatorilor o perioadă de tranziţie suficientă pentru a se adapta la noile condiţii şi să fixeze condiţii clare care să permită operarea pe perioade determinate în avans pentru protejarea investiţiilor. Aceasta este o condiţie crucială pentru o luptă de succes împotriva pieţei ilegale.

ECONOMICA: Pe lângă toate acestea, ONJN a introdus, pentru prima oară, AWP (amusement with prizes – distracţii cu premii, termen tehnic folosit pentru aparatele de tip slot care presupun un anumit nivel de interacţiune a unui jucător) în legislaţie şi a schimbat condiţiile pentru sălile de jocuri. În principiu, toate aparatele de jocuri de noroc din baruri sau cafenele vor trebui înlocuite cu aparate omologate, iar aparatele vor fi permise doar în anumite locuri dedicate.

Cum comentaţi această măsură? Consideraţi că reducere expunerii populaţiei şi minorilor este o alegere bună?

Jan Rehola: Această direcţie a fost aleasă şi de reglementatorul ceh în noua legislaţie. Din punctul meu de vedere, este foarte importantă folosirea acestei măsuri pe bazele unor analize de dependenţă făcute de experţi, mai ales în cazurile în care aceste măsuri sunt justificate de protejarea jucătorilor de dependenţa patologică. Mi se pare că nu sunt, în continuare, studii relevante care să conducă la obiectivul urmărit. În consecinţă, este necesară continuarea monitorizării şi evaluării acestor paşi şi, eventual, adaptarea acestor măsuri la descoperirile făcute.

ECONOMICA: Pentru a încuraja turismul, ONJN a introdus licenţe temporare pentru cazinouri şi evenimente legate de poker. În acest fel, cazinourile pot funcţiona, anual, trei luni pe litoral în timpul sezonului estival şi trei luni la munte în timpul sezonului de iarnă. Taxele sunt aceleaşi, dar se plătesc pentru aceste trei luni. De asemenea, pentru evenimentele organizate, precum turneele de poker, în mod similar festivalurilor de la Praga sau Viena, operatorii internaţionali au posibilitatea de a obţine o licenţă temporară, doar pentru aceste evenimente.

Pot aceste măsuri să încurajeze turismul şi să aducă valoare adăugată, sau consideraţi că jocurile de noroc trebuie să aibă loc doar în anumite locuri stabilite pe întreaga perioadă a anului?

Jan Rehola: Nu sunt sigur că aceste măsuri pot încuraja semnificativ turismul. În Republica Cehă nu avem foarte multă experienţă legată de acest tip de reglementare. Nu avem niciun tip de licenţe pe termen scurt. Orice operator care satisface condiţiile necesare obţine licenţa pentru perioada dată de lege. Acest sistem mi se pare mai bun, deoarece operatorul trebuie să satisfacă toate cerinţele legale pe toată perioada de timp.

ECONOMICA: Cum vi se par măsurile despre care am discutat până acum în comparaţie cu ce aveţi în Republica Cehă sau ce există în alte ţări? Puteţi să faceţi un scurt comentariu şi o comparaţie? Consideraţi că Europa va adopta vreodată măsuri unitare în domeniul jocurilor de noroc, ar putea fi acesta un obiectiv al viitorului?

Jan Rehola: Cred că nu vor fi niciodată măsuri unitare în domeniul jocurilor de noroc, cel puţin nu în viitorul apropiat. Este evident că presiunea unificării din anumite zone ale reglementării jocurilor de noroc online va creşte, iar în anumite zone este mai probabilă şi ajustarea şi un anume fel de armonizare la nivelul Uniunii Europene (spre exemplu standarde tehnice comune, proceduri pentru certificare şi acreditare, proceduri simplificate de licenţiere dacă operatorul este deja licenţiat în altă parte a UE, reglementare comună a publicităţii sau măsuri comune pentru protecţia jucătorilor). O armonizare integrală nu a fost, încă, pusă pe masă. În acest punct este important să notăm că, având în vedere natura Internetului, procesul de unificare trebuie să fie consud nu doar la nivelul UE, ci şi posibil cu implicarea unor alte organizaţii internaţionale, precum WTO (World Trade Organization – Organizaţia Mondială a Comerţului, n. red.).

ECONOMICA: Unde vedeţi industria jocurilor de noroc în următorii cinci ani?

Jan Rehola: În următorii cinci ani, afacerile vor fi, probabil, mult mai reglementate şi taxate. Va exista, probabil, o concentrare şi mai mare a pieţei şi achiziţii între marii operatori. Oferta legală, totuşi, ar trebui să reprezinte o opţiune destul de atractivă pentru jucători în orizontul pe termen lung, astfel încât piaţa ilegală să poată fi redusă la un minimum. Cred că afacerile bazate pe jocuri de noroc au, în continuare, un viitor luminos înainte.