Interviu Kovesi: Nu există doar presiuni prin declaraţii, ci şi aceste încercări de modificare a legislaţiei. E o campanie de fake news

‘Există tot felul de presiuni. Am observat că în acest an ele sunt tot mai intense, sunt tot mai agresive. Nu există doar presiuni prin declaraţii, chiar şi aceste încercări de modificare a legislaţiei constituie presiuni şi vedem consecinţele unor proiecte care au apărut pe piaţă care au determinat şi rezultate în activitatea judiciară. Ele sunt şi foarte agresive, suntem supuşi unei campanii de, deja cred că termenul este folosit destul de des, de fake news, zilnic sunt ştiri care nu sunt verificate, de foarte multe ori suntem puşi în situaţia de a dezminţi anumite informaţii care apar în spaţiul public, se scriu ştiri fără să fie cerut punctul de vedere, fără să fim întrebaţi. (…) Colegii din DNA nu sunt intimidaţi’, afirmă şefa DNA.

Despre modificările la legile justiţiei, Kovesi spune că procurorii din adunarea generală a DNA au considerat că acest proiect constituie o formă de presiune, dar susţine că nu le poate fi luat dreptul de a-şi exprima opinia.

‘În momentul în care statutul de independenţă a magistratului este pus în discuţie, este pus în pericol prin crearea unui proiect, cu siguranţă toţi cei din sistemul judiciar sunt îngrijoraţi’, explică ea, adăugând că nu resimte existenţa unui conflict între procurori şi judecători.

Potrivit acesteia, în prezent sunt peste 6.300 de dosare în lucru la DNA, dintre care peste 2.400 de dosare au fost înregistrate doar de la începutul anului.

AGERPRES: Propunerile de modificare a legilor Justiţiei au iscat păreri pro şi contra în întreg sistemul judiciar, în societate şi în rândurile reprezentanţilor partidelor. Adunarea generală a procurorilor din DNA a respins majoritatea modificărilor. Ce modificare din proiect afectează cel mai mult activitatea DNA şi care este ”presiunea” asupra activităţii procurorilor, aşa cum a susţinut Adunarea generală?

Laura Codruţa Kovesi: În cadrul Adunării generale au fost convocaţi toţi procurorii care lucrează în prezent în DNA şi am luat în dezbatere acel proiect care a fost afişat pe site-ul Ministerului Justiţiei. Încă de la început trebuie să vă spun două concluzii generale: prima, noi am luat în discuţie doar acele propuneri care vizau activitatea procurorilor, deci nu am dezbătut aspecte care vizau activitatea judecătorilor sau care nu aveau legătură cu activitatea noastră. În al doilea rând, toţi am considerat că acest proiect constituie, de fapt, o formă de presiune asupra activităţii DNA şi nu numai. Printre modificările propuse, care noi am considerat că afectează independenţa procurorilor, sunt acelea care vizează în primul rând trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei, apoi sunt anumite modificări care afectează în mod direct activitatea DNA şi anume ridicarea pragului de vechime, de la şase ani la opt ani pentru procurorii care doresc să vină în cadrul DNA. Am mai criticat, împreună cu colegii, şi acea propunere de modificare a legilor prin care se înfiinţa o direcţie specializată în a cerceta magistraţi, precum şi alte modificări care sunt oarecum tehnice şi pe care noi le-am pus pe site.

AGERPRES: Cum s-ar exercita această presiune, care sunt temerile?

Laura Codruţa Kovesi: În momentul în care statutul de independenţă a magistratului este pus în discuţie, este pus în pericol prin crearea unui proiect, cu siguranţă toţi cei din sistemul judiciar sunt îngrijoraţi. Faptul că Inspecţia Judiciară este trecută în subordinea unui ministru, care poate să fie tehnocrat sau poate să fie om politic, avem foarte multe situaţii şi exemple în care ministrul Justiţiei a fost un om politic, în acele cazuri Inspecţia Judiciară potenţial ar fi subordonată unui om politic, ceea ce ar putea să interfereze, să imixtioneze în activitatea pe care noi o desfăşurăm.

AGERPRES: În sistemul judiciar, părerile pro vin mai mult din zona judecătorilor. Este o luptă între judecători şi procurori, simţiţi că se doreşte din partea judecătorilor să se clarifice mai bine statutul lor faţă de cel al procurorilor?

Laura Codruţa Kovesi: Nu resimt niciun fel de conflict sau luptă între procurori şi judecători, până la urmă vorbim despre un proiect care este pus în dezbatere publică, oricine poate să formuleze un punct de vedere pe un proiect pus în dezbatere publică. Sigur că pot fi opinii diferite, pot fi argumente diferite, dar acest lucru nu înseamnă că este un conflict. Chiar şi în interiorul DNA sau chiar şi în interiorul structurilor de procuratură au fost unele argumente pro sau unele argumente contra anumitor modificări sau contra anumitor propuneri. Faptul că pe o potenţială modificare există argumente într-un fel sau argumente în sens contrar, nu înseamnă că există un conflict. Deci, eu nu percep că există un conflict între procurori şi judecători în acest moment, dar, sigur, se încearcă acreditarea acestei idei, se încearcă crearea în spaţiul public a unui conflict artificial, dar care în realitate, din punctul nostru de vedere, nu există.

AGERPRES: Cum vedeţi propunerea de modificare a procedurii de numire a şefilor DNA şi DIICOT şi a procurorului general prin eliminarea preşedintelui? Ministrul Tudorel Toader susţinea că modificarea ar putea duce la ridicarea MCV, pentru că, până acum, în această procedură ar fi fost implicat politicul.

Laura Codruţa Kovesi: Personal, chiar şi în cadrul Adunării generale, m-am abţinut de la a vota această propunere de modificare. Am să vă spun şi de ce şi nu o să exprim poziţia mea cu privire la această modificare, pentru că eu, personal, atunci când am fost numită procuror general, când am fost reînvestită în funcţia de procuror general, când am fost numită procuror şef al DNA şi reînvestită ca procuror şef al DNA am parcurs această procedură. Din această perspectivă nu mi se pare corect să comentez dacă este o procedură bună sau dacă este o procedură care trebuie modificată. Pot însă să exprim opinia colegilor, care s-au declarat împotriva acestei modificări şi să reamintesc că, în cursul anului 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut să convocăm adunările generale, atât la procurori, cât şi la judecători, pentru a ne exprima punctul de vedere cu privire la această procedură. În 2015, în DNA s-a votat cu majoritate că procedura de numire a procurorilor cu funcţii de conducere în Ministerul Public trebuie să fie acea procedură similară cu numirea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv la propunerea CSM numirea în funcţie să fie făcută de preşedintele României. În Adunarea generală care a avut loc în urma acestui proiect de lege s-a votat, de asemenea, ca această propunere, numirea să se facă de ministrul Justiţiei, să nu fie acceptată de către colegi. Deci, nu au fost de acord cu ea.

AGERPRES: Ministrul Justiţiei rămâne în continuare cel care face propunerile. Este, în aceste condiţii, o depolitizare a procedurii?

Laura Codruţa Kovesi: Mi-e foarte greu să comentez acest lucru, sunt situaţii în care propunerile s-au făcut de miniştri care nu erau membri într-un partid politic, însă problema, care a fost sesizată şi de către Comisia Europeană şi a fost trecută ca recomandare în toate rapoartele de monitorizare, a fost aceea nu neapărat a titularilor şi a instituţiilor implicate în procedură cât problema transparenţei procedurii şi a criteriilor de selecţie. Deci, eu cred că această problemă trebuie lămurită, procedura să fie una transparentă, iar criteriile de selecţie să fie criterii obiective şi criterii care să asigure alegerea unui candidat cât mai bun, Pe de altă parte, în ultimii 12-13 ani toate numirile în funcţiile de conducere în Ministerul Public s-au făcut pe această procedură. Nu ştiu dacă există o analiză sau există o fundamentare a unui studiu din care să rezulte ce nu a fost bine în această procedură, care sunt aspectele cele mai contestate. Candidaţii care au fost aleşi în ultimii 13 ani nu şi-au îndeplinit obiectivele? Este foarte greu să exprimăm un punct de vedere atunci când nu avem o argumentaţie în faţă. Însă, ceea ce cred că trebuie lămurit este procedura transparentă şi criteriile de selecţie, aşa cum cere de fapt şi Comisia Europeană.

AGERPRES: Recent, ministrul Justiţiei a avansat ideea numirii procurorului general de către Senat, după model american. Ce părere aveţi?

Laura Codruţa Kovesi: Nu comentez în niciun caz opiniile ministrului Justiţiei. Au fost situaţii când anumite instituţii sau anumite proceduri din legislaţia străină au fost implementate şi în legislaţia românească. Şi aş putea să vă dau câteva exemple – cum este confiscarea extinsă, cum este acordul de recunoaştere a vinovăţiei sau o altă instituţie care vizează exonerarea de răspundere a persoanelor care fac denunţuri. Sunt proceduri şi instituţii preluate din legislaţia străină şi adaptate legislaţiei româneşti, deci nimic nu interzice să preluăm astfel de instituţii dacă se ajunge la concluzia că se impune. Însă, aş vrea să fac un mic comentariu referitor la numirea procurorului general în Statele Unite ale Americii. În Constituţia Statelor Unite ale Americii este prevăzută procedura de numire a procurorului general, în care sunt implicate două instituţii, preşedintele Statelor Unite şi Senatul. Preşedintele este cel care nominalizează procurorul general, Senatul este cel care confirmă, după care numirea în funcţie se face de către preşedinte. Sistemele din Europa privind numirea procurorului general sunt diferite, deci nu putem să spunem că există un model nici măcar în Europa în ceea ce priveşte numirea procurorului general.

AGERPRES: Se propune crearea unei noi structuri de parchet care să investigheze infracţiunile săvârşite de magistraţi. Se impune?

Laura Codruţa Kovesi: Aşa cum am precizat şi în comunicatul de presă, noi apreciem că nu se impune. Nu ştim dacă este vreo analiză, vreun studiu din care să rezulte că în România comiterea faptelor penale de către magistraţi este un fenomen sau numărul magistraţilor care comit fapte penale este atât de mare încât trebuie să avem o direcţie specială de a investiga magistraţii. Avem şi alte persoane care au comis fapte penale, dacă ar fi să mă refer la fapte de corupţie avem poliţişti, avem funcţionari de la ANAF, avem primari, avem preşedinţi de consilii judeţene. Din statistică observăm că numărul magistraţilor care comit fapte penale este mult mai mic faţă, de exemplu, numărul poliţiştilor care comit fapte penale de corupţie.

A existat în spaţiul public această dezbatere, dacă ar trebui să existe o direcţie pentru investigarea faptelor comise de magistraţi. Pot să vă spun că s-a creat şi o confuzie, pe care cred că este momentul să o lămurim. În DNA funcţionează un serviciu pentru investigarea faptelor de corupţie în justiţie. Nu este un serviciu de investigare a procurorilor sau judecătorilor, ci investigăm fapte, şi anume fapte de corupţie în justiţie. Adică investigăm acele fapte de corupţie care sunt comise de toate persoanele care participă la actul de justiţie, indiferent că ele sunt părţi, avocaţi, procurori, judecători, notari publici, experţi. Toţi cei care participă la actul de justiţie, la modul general. În cadrul acestui serviciu, vă dau un exemplu foarte simplu, când s-au făcut investigaţii referitoare la corupţie în justiţie, dar fapte care nu au fost comise de procurori sau judecători. Spre exemplu, a fost o situaţie în care o persoană a promis unei părţi dintr-un proces că va interveni, în schimbul unei sume de bani, să obţină o soluţie favorabilă în acel proces. În astfel de situaţii vorbim de o infracţiune de trafic de influenţă, care este o faptă de corupţie, dar la care nu au participat nici procurori, nici judecători, nici avocaţi, nici grefieri, nicio persoană care deţine o funcţie în sistemul de justiţie.

Acest serviciu care funcţionează în DNA are acest rol, de a combate faptele de corupţie în justiţie. De ce? Pentru că, în primul rând, combaterea corupţiei în sistemul de justiţie a fost o prioritate pentru Ministerul Public încă de acum zece ani. Întotdeauna, acest mod de investigare, aceste tipologii au constituit o prioritate şi în rapoartele de progres din cadrul MCV şi nu în ultimul rând, şi acest lucru se poate verifica, în toate prezentările publice pe care le-a făcut la începutul fiecărui an DNA şi-a prezentat priorităţile. Din 2014 până în acest an, în fiecare an, am anunţat public: în acest an priorităţile DNA sunt combaterea corupţiei în sistemul de justiţie, combaterea corupţiei în sistemul de sănătate, educaţie, infrastructură, în achiziţii publice, fraude cu fonduri europene. Deci, nu este o noutate. Dar nu trebuie să creăm o confuzie între a investiga corupţia în justiţie cu a investiga procurori şi judecători. Cel puţin din această perspectivă noi credem că această direcţie nu ar trebui înfiinţată, pentru că nu există nicio statistică din care să rezulte că magistraţii comit fapte penale în aşa fel încât acest lucru să fie un fenomen pentru care noi trebuie să avem o direcţie specializată.

AGERPRES: Putem atunci clarifica, analizând proiectul, cum funcţionează acest serviciu, care ar fi diferenţa?

Laura Codruţa Kovesi: Este foarte greu să vă răspund, pentru că nu ştiu care sunt argumentele pentru care se înfiinţează o direcţie de investigare a magistraţilor. În sistemul judiciar din România, în urmă chiar şi cu foarte mulţi ani, numai dacă luăm ultimii zece ani sau ultimii 20 de ani, dar dacă luăm ultimii 40 de ani, nu au mai existat structuri de parchet care să investigheze anumite persoane. Specializarea în investigaţii se face pe tipuri de infracţiuni: pe crimă organizată, pe criminalitate informatică, pe corupţie, pe corupţia în achiziţii publice, pe fraudă cu fonduri europene, pe corupţie în sistemul de justiţie. Deci, nu am creat structuri pentru a investiga anumite persoane.

AGERPRES: Singura particularitate o are Parchetul Militar. Se doreşte o direcţie similară?

Laura Codruţa Kovesi: În ultima perioadă de timp şi datorită deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului chiar şi această problemă a fost reglementată, pentru că atunci când avem militari cu civili implicaţi cauzele se judecă de instanţele civile. Există un proiect în derulare pe rolul Consiliului Superior al Magistraturii şi au existat foarte multe discuţii în ultimii ani referitoare la desfiinţarea acestor instanţe şi parchete militare, care, spre exemplu, în Europa nu se regăsesc.

AGERPRES: O altă propunere se referă la accesul în magistratură. Să se facă după împlinirea vârstei de 30 de ani. Consideraţi că un tânăr de 23 de ani nu este pregătit să fie magistrat? La 33 aţi fost numită procuror general al României. Aţi simţit că eraţi prea tânără pentru responsabilităţile acestei funcţii?

Laura Codruţa Kovesi: Nu ştim pe ce criterii s-a ales această limită de vârstă de 30 de ani. Probabil că există o explicaţie pe care noi nu o ştim. Şi mi-e foarte greu să comentez fără a vedea argumentele care sunt în favoarea acestei modificări. Dar fac trimitere la Constituţie, care prevede că la 23 de ani poţi să fii membru în Camera Deputaţilor în Parlamentul României şi să contribui la modul în care se legiferează. Deci, la 23 de ani eşti pregătit să faci legi. Nu ştiu dacă trebuie să aştepţi să împlineşti 30 de ani ca să poţi să aplici o lege. Aveam deja o vechime de peste 10 ani în procuratură (n.r. când am fost numită procuror general al României). La 22 de ani am fost numită procuror ca de altfel mulţi colegi în Ministerul Public. Şi în prezent sunt foarte muţi procurori care au vârsta sub 30 de ani. Repet, e foarte greu să comentăm aceste lucru pentru că nu ştim care sunt argumentele în favoarea acestei modificări.

AGERPRES: După poziţia exprimată de şeful Ministerului Public Augustin Lazăr, în urma Consiliului Procurorilor Generali, s-a afirmat că procurorii nu fac legi, ci le aplică. Cum comentaţi?

Laura Codruţa Kovesi: Este un adevăr, e foarte greu să comentez, este evident că procurorii nu fac legi, procurorii aplică legea. Dar, atunci când aplicăm legea, putem să constatăm ce implicaţii sunt când aplicăm anumite dispoziţii legale, când aplicăm anumite proceduri. De foarte multe ori am semnalat că sunt probleme în aplicarea unor dispoziţii legale. Au fost situaţii, şi sunt bine cunoscute, când au fost interpretări diferite în aplicarea unor dispoziţii legale şi atunci rolul nostru ca procurori este ca atunci când o lege cu care noi lucrăm sau care ne poate afecta activitatea, este în dezbatere, să formulăm opinii. Eu nu cred că, fiind procuror, ni se îngrădeşte dreptul la opinie. Dacă este un proiect de lege pus în dezbatere publică, eu cred că şi noi putem comenta la fel cum îl poate comenta toată lumea – şi oameni de specialitate, şi societatea civilă şi cetăţenii care pot să îşi trimită direct punctul de vedere. Faptul că noi exprimăm un punct de vedere atunci când o lege, cu care noi lucrăm, se modifică şi putem spune cu argumente, cu statistici, ce poate fi o influenţă pozitivă, ce poate fi o influenţă negativă, nu cred că ne poate fi luat acest drept.

AGERPRES: Adunarea generală a DNA a apreciat că trecerea IJ în subordinea MJ ar aduce atingere independenţei magistraţilor. De ce nu ar mai fi asigurată această independenţă şi care credeţi că ar fi cea mai bună soluţie?

Laura Codruţa Kovesi: Întrebarea mă face să depăşesc un pic cadrul de procuror şef al DNA şi să revin la perioada când eram procuror general al României, pentru că în cadrul MCV una dintre recomandările cele mai importante – atunci, în 2008, 2009, 2010 – a fost aceea de a constitui o inspecţie judiciară independentă ca instituţie. La momentul respectiv s-au făcut foarte multe demersuri în acest sens, s-a modificat legea, s-au modificat procedurile tocmai pentru a ne asigura că Inspecţia Judiciară, care are ca principal atribut cercetarea procurorilor şi judecătorilor, este o instituţie cu adevărat independentă. Propunerea care se face nu ştim pe ce este fundamentată, de unde rezultă că IJ nu ar fi independentă, de unde rezultă că ar trebui o mai mare independenţă, de unde rezultă că sunt probleme la IJ. Nu ştim care sunt argumentele în favoarea acestei propuneri, dar a subordona o instituţie care are ca principal atribut cercetarea tuturor procurorilor şi judecătorilor din sistem unui om politic cu siguranţă poate avea ca efect o încălcare a independenţei sau o imixtiune în activitatea celor care sunt în sistemul de justiţie.

AGERPRES: Practic, vedeţi mai departe această independenţă, chiar şi să fie de sine stătătoare, nu la CSM.

Laura Codruţa Kovesi: Mi-e foarte greu să mă pronunţ, depăşeşte cu mult competenţa mea, dar trebuie să vedem care sunt argumentele din care rezultă că în acest moment IJ nu funcţionează bine pentru că este în subordinea CSM-ului şi ar funcţiona mai bine dacă ar fi în subordinea ministrului Justiţiei. Eu cred că de fapt asta este problema.

AGERPRES: Recent s-a încheiat controlul de fond la DNA. Între timp, oficiali din CSM au confirmat că s-au primit note şi sesizări atât din partea dvs., cât şi din partea unor inspectori care acuză o persoană din conducerea IJ de imixtiuni de natură a perturba activitatea instituţiei verificate. De asemenea, ar exista şi o sesizare de la ceilalţi membri ai echipei cu un punct de vedere contrar. Ce aţi sesizat concret? S-au plâns procurorii de presiuni venite din partea inspectorilor?

Laura Codruţa Kovesi: Acest control a fost anunţat la începutul lunii iulie, în ziua de 17 iulie controlul a început şi s-a finalizat în data de 25 august. Noi am pus la dispoziţia inspecţiei absolut toate datele, informaţiile şi documentele care ne-au fost solicitate. Este important de spus că în cadrul acestei activ de control, toată corespondenţa sau marea majoritate a corespondenţei pe care noi am avut – cu inspectorii care au făcut acest control, cu membrii echipei de control – s-a realizat în scris atât atunci când a trebuit să furnizăm documente sau anumite informaţii, cât şi când ni s-au solicitat astfel de documente. Faptul că noi în timpul controlului, până la finalizarea controlului, am avut un schimb de corespondenţă cu IJ nu este nimic nefiresc sau nimic care să nu se realizeze pe procedură. Noi am trimis nişte solicitări atât la Inspecţia Judiciară cât şi membrilor CSM din secţia de procurori, am trimis anumite solicitări pe chestiuni de procedură care, din punctul nostru de vedere, pot influenţa sau nu validitatea raportului. La aceste solicitări noi încă nu am primit răspuns. Sigur, sunt nişte solicitări în care noi am sesizat anumite chestiuni de procedură şi la care aşteptăm un răspuns, să vedem cum ele vor fi soluţionate.

AGERPRES: Daţi-ne un exemplu.

Laura Codruţa Kovesi: Este foarte greu să vă explic, pentru că sunt chestiuni tehnice, eu nu doresc să vorbesc despre acest raport până el nu va fi făcut public, nu doresc să mă antepronunţ în niciun fel. Vă pot da un exemplu care nu cred că influenţează concluziile raportului în niciun fel. Potrivit procedurii efectuării inspecţiei, la finalul controlului echipa de control trebuie să prezinte nişte concluzii preliminare. Ca procuror general 6 ani de zile, am citit toate rapoartele făcute de Inspecţia Judiciară şi, credeţi-mă, au fost zeci de rapoarte pe care le-am citit. De fiecare dată, această procedură a fost respectată, s-au prezentat concluziile în faţa procurorilor care au fost controlaţi. În cadrul controlului care a avut loc la DNA, procedura a fost puţin diferită. Sigur, asta nu înseamnă că ea nu este corectă, dar a fost diferită. O parte a echipei de inspectori a prezentat concluziile oral, o parte a echipei de inspectori a trimis un punct de vedere scris. Este un aspect pe care noi l-am semnalat, să vedem cu se va soluţiona. Este un exemplu, dar sunt şi alte chestiuni de natură tehnică pe care noi le-am semnalat dar care vizează strict procedura. Chestiunile semnalate de noi nu vizează constatările făcute de inspectori. Ne-au fost prezentate nişte concluzii, unele chiar foarte pozitive, ne-au fost prezentate nişte recomandări şi nişte propuneri pe care inspecţia urmează să le facă în acel proiect. Potrivit procedurii de control, dacă se constată deficienţe în cadrul activităţii de control, inspectorii discută cu conducerea sau cu şefii structurilor unde găsesc aceste deficienţe şi este prevăzută procedura de a îndrepta acele deficienţe până la finalul controlului. În cazul nostru nu am avut astfel de situaţii. Deci, repet, sunt nişte solicitări care vizează chestiuni de procedură şi mă întreb, toţi colegii ne-am întrebat, dacă aceste chestiuni nu ar trebui lămurite înainte de apariţia raportului, tocmai pentru a nu pune sub semnul îndoielii sau sub semnul întrebării raportul care va fi făcut de echipa de inspectori.

AGERPRES: S-au plâns colegii procurori de faptul că nu s-a respectat procedura?

Laura Codruţa Kovesi: În acest moment, eu nu doresc să comentez fiecare act care s-a întocmit în cadrul procedurii de control. În momentul în care raportul va fi întocmit noi vom trimite CSM un punct de vedere pe acel raport. Cu acea ocazie, dacă sunt astfel de situaţii sau dacă nu sunt, o să le lămurim.

AGERPRES: Au fost cerute cumva alte date în afara celor menţionate în ordinul de control?

Laura Codruţa Kovesi: Ordinul de control a prevăzut că este un control managerial, nu un control tematic. Dar, în cadrul activităţii de control absolut toate datele şi informaţiile care ne-au fost solicitate noi le-am pus la dispoziţia inspectorilor. Nu este un ordin în care să prevadă ce categorie de acte se verifică sau nu. Este o procedură operaţională a inspecţiei, sunt regulamente care trebuie respectate în această activitate. Pot doar să vă confirm că inspectorii au avut acces la dosarele penale. Atunci când au cerut anumite dosare penale, ele au fost puse la dispoziţie. În unele situaţii au fost cerute toate dosarele penale ale unui procuror care aveau o anumită vechime, în alte situaţii au fost cerute dosare prin sondaj de către inspectori. Inspectorii au avut acces la toate actele din dosar, pentru a putea verifica ritmicitatea în care s-a lucrat în dosar. S-a verificat şi modul în care au fost respectate dispoziţiile penale privind supravegherea tehnică, anume interceptările. Inspectorii au avut acces la tot ceea ce au cerut, inclusiv la dosare penale, indiferent că a fost începută urmărirea penală sau nu.

AGERPRES: Credeţi că ar avea o altă miză acest control?

Laura Codruţa Kovesi: Nu pot că comentez acest lucru.

AGERPRES: S-a avansat ipoteza în spaţiul public că ar putea fi un pretext de revocare.

Laura Codruţa Kovesi: Haideţi să aşteptăm rezultatele controlului. Noi am trecut prin această procedură de control 6 săptămâni. În fiecare zi am fost la dispoziţia inspectorilor, în fiecare zi am pus la dispoziţia inspectorilor absolut tot ce ne-au solicitat. Copii după documente, situaţii, dosarele penale care au fost verificate, puncte de vedere de la cei cu funcţii de conducere sau de la ceilalţi colegi din instituţie. Ne dorim ca acest raport să reflecte realitatea, aşa cum ea a fost constatată de inspectori. În rest, o să comentăm concluziile atunci când ele vor fi publicate. Pentru noi a fost o verificare care a vizat anul 2016 şi prima parte a anului 2017. În anul 2016, au fost cele mai bune rezultate ale DNA de când s-a înfiinţat instituţia. Din punctul nostru de vedere, au fost cele mai bune rezultate. Din punct de vedere managerial, verificarea modului în care noi ne-am implementat proiectele manageriale a fost verificată şi de către CSM în cadrul procedurii de reînvestire în funcţie. Dar, ce este important, în această perioadă, 2016-2017, noi am fost o instituţie în mod permanent controlată de Inspecţia Judiciară. Au fost făcute peste 130 de controale tematice sau controale punctuale. Deci, în cadrul acestor controale făcute de diferiţi inspectori, nu a fost aceeaşi inspecţie, aceste 130 de lucrări au fost la diverşi inspectori din cadrul IJ, nu au fost doar la această echipă. O parte dintre membrii echipei de control care a făcut acest control au făcut, spre exemplu, parte din echipele de control care au verificat dosarele mai vechi de 5 ani în urmă cu câteva luni la DNA. Deci, noi tot timpul am fost în această procedură de verificare, pentru noi nu este o chestiune nouă. Am tot auzit afirmaţii în spaţiul public că noi nu suntem controlaţi. 130 de controale, vi se pare că este puţin? Nu este aşa. Noi tot timpul am fost controlaţi.

AGERPRES: Tot în spaţiul public au fost exprimate poziţii potrivit cărora la şedinţa CSM de săptămâna trecută se dorea revocarea conducerii IJ tocmai pentru a scăpa DNA de controlul Inspecţiei Judiciare pentru că s-ar fi găsit nereguli. Cum răspundeţi?

Laura Codruţa Kovesi: Nu ştiu dacă această discuţie este reală sau nu, deci nu pot să comentez zvonurile de revocare a inspectorilor, mai ales că nu este atribuţia DNA, dar cred că este important de spus că raportul privind controlul DNA nu se face de către inspectorii şefi, se face de echipa care a fost în control la DNA. Dacă vreunul dintre inspectorii şefi sugerează sau încearcă să scrie în raport ceva, este imixtiune în activitatea inspectorilor. Deci, nu are nicio legătură o eventuală procedură de revocare sau o procedură în care sunt implicaţi inspectorii şefi cu ceea ce a făcut echipa de control. Acea echipă de control, în 25 august şi-a terminat activitatea, a primit documentele de care a avut nevoie şi probabil au început redactarea raportului. Nu are nicio legătură. Orice eveniment public se întâmplă acum în România nu are nicio legătură cu redactarea acestui raport.

AGERPRES: Potrivit unor noi informaţii, Inspecţia Judiciară ar demara un control împotriva procurorilor care au investigat dosarul referitor la Ordonanţa 13. Cum comentaţi?

Laura Codruţa Kovesi: Eu nu am primit nicio înştiinţare oficială până în acest moment. Ştiu că a fost demarată o cerere de cercetare disciplinară în vara acestui an împotriva a trei procurori, dar nu am primit oficial niciun fel de răspuns de la Inspecţia Judiciară. Ca atare, nu pot să comentez această afirmaţie.

AGERPRES: Mai mulţi procurori au plecat în ultimele luni din DNA. Aţi primit vreo explicaţie pentru deciziile lor? Aveţi soluţii pentru acoperirea posturilor vacante. Există vreo legătură între plecări şi scandalurile din ultima vreme?

Laura Codruţa Kovesi: Nu. Numărul de procurori care au venit sau au plecat din DNA este aproximativ acelaşi, ca şi în anii trecuţi. Dacă vrem o cifră exactă, cred că în jur de 24 de procurori au venit în DNA de la începutul anului până acum şi în jur de 25 sau 26 au plecat din DNA. Vedem că numărul procurorilor care pleacă şi vin din DNA este aproximativ egal. Fiecare procuror care a decis să plece din DNA şi-a făcut o cerere scrisă la Consiliul Superior al Magistraturii în care şi-a expus motivele pentru care pleacă din Direcţie. Această mobilitate în Ministerul Public este una firească. Dacă ne uităm pe ordinea de zi a Secţiei de procurori de la fiecare şedinţă o să vedem că sunt foarte mulţi care pleacă şi vin din DIICOT, din DNA, de la parchetul tribunalului la parchetul Curţii de Apel, de la un parchet de pe lângă judecătorie la un parchet de pe lângă tribunal. Această posibilitate de a lucra în diferite domenii este un avantaj în Ministerul Public. Faptul că un procuror în decursul carierei doreşte să lucreze şi pe un alt domeniu sau să facă şi alt gen de activitate este ceva firesc. Deci, cel puţin în ceea ce priveşte DNA nu este un număr mai mare de procurori veniţi sau plecaţi faţă de anii anteriori sau faţă de ultimii 2-3 ani.

Au fost motive de natură personală sau profesională. Unii colegi au dat examen pentru obţinerea gradului profesional şi au mers să-şi valorifice gradul profesional, alţi colegi au trebuit să se mute cu familie. Sunt diverse motive care ţin de persoana fiecărui magistrat.

AGERPRES: Ce se întâmplă cu dosarul privind înregistrarea din şedinţa DNA care a apărut în presă? Aţi identificat sursa scurgerii de informaţii, s-a schimbat ceva în modul de a face şedinţele sau în DNA?

Laura Codruţa Kovesi: Nu. Este un dosar în lucru, nu pot să furnizez informaţii suplimentare. Lucrăm la fel. Nu avem temeri, această situaţie se va lămuri.

AGERPRES: Aţi susţinut anterior că există presiuni mediatice făcute de oameni politici şi de inculpaţi. Simţiţi că s-au intensificat sau au scăzut? Afectează sau au afectat în vreun fel activitatea procurorilor? Sunt şi altfel de presiuni, în afara celor exercitate prin intermediul declaraţiilor?

Laura Codruţa Kovesi: Da, există tot felul de presiuni. Am observat că în acest an ele sunt tot mai intense, sunt tot mai agresive. Nu există doar presiuni prin declaraţii, chiar şi aceste încercări de modificare a legislaţiei constituie presiuni şi vedem consecinţele unor proiecte care au apărut pe piaţă, care au determinat şi rezultate în activitatea judiciară. Ele sunt şi foarte agresive, suntem supuşi unei campanii de, deja cred că termenul este folosit destul de des, de fake news. Zilnic sunt ştiri care nu sunt verificate, de foarte multe ori suntem puşi în situaţia de a dezminţi anumite informaţii care apar în spaţiul public. Se scriu ştiri fără să fie cerut punctul de vedere, fără să fim întrebaţi. De foarte multe ori am constatat că aceste informaţii care au fost publicate se bazează pe aspecte nereale. Este foarte greu în fiecare zi, nu ai timpul fizic să răspunzi la toate aceste lucruri care apar. Dar, instituţional, noi am reacţionat. Am sesizat Consiliul Superior al Magistraturii. Am sesizat Consiliul Naţional al Audiovizualului, am lămurit în răspunsurile noastre către jurnalişti toate aceste situaţii. Însă pot să vă spun că nu, colegii din DNA nu sunt intimidaţi. Noi suntem obişnuiţi cu această campanie. Sesizăm, desigur, că ea este mult mai intensificată în ultima perioadă şi este mult mai agresivă, de foarte multe ori s-a depăşit cadrul profesional şi au fost atacuri la persoana unor procurori sau la viaţa lor privată, însă noi o să continuăm să ne facem treaba. Acesta este un semnal că noi suntem pe drumul cel bun şi că atingem zone în care poate nu s-a ajuns sau poate în care unii se aşteapă să nu ajungem. Indiferent de poziţia pe care o ocupă anumite persoane, indiferent de funcţia pe care o are, indiferent de averea pe care o are noi o să continuăm să ne facem investigaţiile la fel de profesionist ca şi până acum. Întotdeauna am susţinut că doar oamenii curajoşi şi profesionişti sunt în DNA.

AGERPRES: În cei 15 ani de la înfiinţarea instituţiei, cum aţi încadra şi cum le-aţi cataloga din punct de vedere al intensificării?

Laura Codruţa Kovesi: Cred că în ultimul an, sau cel puţin din luna ianuarie şi până acum, atacurile sunt mult mai numeroase, mult mai agresive, cred că nu am mai simţit un aşa nivel nici când eram procuror general. Sunt atacuri care, deja v-am spus, în unele situaţii depăşesc sfera profesională. Nu este atacată doar instituţia, sunt atacaţi şi oamenii din instituţie.

AGERPRES: Există percepţia că DNA a scăzut intensitatea acţiunilor. Este justificată?

Laura Codruţa Kovesi: Dacă ne uităm la datele statistice, nu. Aproximativ acelaşi număr de rechizitorii am făcut, de la începutul anului şi până acum sunt peste 209 rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, peste 590 de persoane au fost trimise în judecată. Noi continuăm să ne facem treaba la fel ca şi până acum. Sigur, probabil anumite dosare au ieşit după o durată de investigare mai mare, pentru că a trebuit să ne readaptăm toate resursele materiale şi umane la dispoziţiile legislative apărute ca urmare a publicării unor decizii ale Curţii Constituţionale. Noi am avertizat încă din acel moment, cel puţin de anul trecut, că ritmul de soluţionare a unor dosare va fi altul, tocmai pentru că trebuie să reconfigurăm această schemă de personal şi modul în care folosim resursele.

AGERPRES: Care este numărul de dosare, în prezent, aflat pe rolul DNA?

Laura Codruţa Kovesi: Sunt peste 6.300 de dosare în lucru la DNA, în acest moment. Dintre acestea, peste 2.400 de dosare au fost înregistrate doar de la începutul anului, media de dosare pe procuror este undeva între 70 şi 80 de dosare. Sunt procurori care au chiar şi 90 de dosare în lucru în acelaşi timp în care trebuie să efectueze anchetă în mod direct pentru că, spre deosebire de alte structuri de parchet, la DNA procurorii trebuie să facă efectiv ancheta. Din această perspectivă, noi, încă de anul trecut am solicitat Ministerului Justiţiei suplimentarea schemei de personal şi procuror, şi poliţist şi grefier. Am fost sprijiniţi şi am primit un număr de poliţişti în plus. I-am redirecţionat către Serviciul Tehnic şi către activităţile de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, dar sunt mai multe reveniri pe care le-am făcut la Ministerul Justiţiei, chiar şi în luna august, cu privire la necesităţile pe care noi le avem din punct de vedere al resurselor umane. Tot timpul noi revenim la aceste solicitări şi ne adresăm persoanelor care au în competenţă a sprijini această activitate privind resursele umane la DNA.

AGERPRES: Aţi primit?

Laura Codruţa Kovesi: Până în aceste moment, nu. Dar, sunt convinsă că se analizează propunerea mea.

AGERPRES: Recent a fost declanşată o anchetă la CNAS. Există vreun dosar în care este implicat vreun ministru? Aveţi dosare noi în care sunt suspiciuni asupra unor persoane cu funcţii importante în stat? Miniştri?

Laura Codruţa Kovesi: Dosare care sunt de competenţa DNA. Respectiv fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu.

AGERPRES: Dar miniştri?

Laura Codruţa Kovesi: Nu pot să vă răspund la această întrebare.

AGERPRES: Care este numărul de achitări? S-a făcut o evaluare a persoanelor care au primit decizii de achitare dar au stat în arest preventiv? S-au constatat greşeli ale procurorilor? Au fost acuzaţii ale inculpaţilor că au fost dosare la comandă sau politice, motiv pentru care se şi propune răspunderea magistraţilor.

Laura Codruţa Kovesi: Dacă ne referim la achitări, pot să vă spun că anul acesta, haideţi să luăm primul semestru, pentru că noi aşa facem analizele, la 6 luni de zile. În primele 6 luni ale acestui an, numărul achitărilor au fost de 35 de ori mai puţin ca procent faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. Deci, numărul de persoane care au fost achitate a scăzut la 67, de la 104, dacă nu mă înşel, în 2017. Deci, din cele 67 de persoane care au fost achitate (…) 50 dintre ele au fost condamnate în primă instanţă la pedepse între 1 an şi 5 ani, după care s-a pronunţat o soluţie de achitare. Noi, în toate aceste situaţii, analizăm care au fost motivele care au dus la achitare. Sunt situaţii în care achitările s-au pronunţat din cauza dezincriminării unor fapte, din cauza interpretării diferite a unor decizii CCR. Într-un număr considerabil de dosare soluţia de achitare a venit după 10 ani, după 8 ani, după 9 ani. Anul acesta avem situaţii în care am primit soluţii de achitare în dosare făcute în 2006, 2007, 2008 adică în urmă cu foarte mulţi ani. Probabil şi probatoriul sau, mă rog, lucrurile din dosare s-au schimbat. Ce este importat, la finalul fiecărui an noi analizăm cauzele care au dus la achitări şi stabilim dacă procurorii au greşit sau nu au greşit. În ceea ce priveşte aceste acuzaţii total nefondate, că facem dosare politice, revin şi arăt că nu este adevărat acest lucru, am mai spus-o şi am să o mai spun, dosarele noastre se bazează pe probe solide. Procentul de achitări în ultimii ani la DNA a fost constat în jur de 10%, deci 90% din dosarele noastre obţin hotărâri de condamnare.

AGERPRES: Faceţi o analiză a dosarelor care au achitări?

Laura Codruţa Kovesi: Da. Facem în toate soluţiile, indiferent că se pronunţă condamnare sau achitare noi ne analizăm în fiecare şedinţă. Avem în fiecare săptămână o şedinţă cu procurorii care participă la judecarea cauzelor şi în care analizăm aceste soluţii. În primul rând pentru a vedea unde am greşit, dacă sunt soluţii de achitare, şi apoi pentru a vedea care este practica instanţelor de judecată. Pentru noi, aşa cum am mai spus şi anterior, practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este reperul de jurisprudenţă după care ne reorientăm activitatea. Este foarte important să vedem pe anumite analogii, pe anumite probleme de procedură cum se pronunţă judecătorii pentru a avea o practică unitară în interiorul DNA. Şi mai este un lucru foarte important. Toate aceste analize se trimit şi la CSM, au fost trimise şi procurorului general, sunt trimise şi ministrului Justiţiei, atunci când facem Raportul de activitate. Nu este o analiză care rămâne în interiorul DNA. Ea este externalizată, este trimisă instituţiilor cărora noi prin lege avem obligaţia să le trimitem rezultatele statistice. În acele rapoarte de activitate, de fiecare dată se găsesc şi aceste date referitoare la situaţia achitărilor sau a condamnărilor.

AGERPRES: Cum vedeţi propunerea privind răspunderea magistraţilor?

Laura Codruţa Kovesi: Există în acest moment o procedură prevăzută în lege potrivit căreia magistraţii răspund atunci când sunt erori judiciare, răspund dacă şi-au exercitat atribuţiile cu gravă neglijenţă sau cu rea credinţă. Noi am criticat această propunere neavând forma finală a proiectului de lege pentru că este o procedură în care nu avem criterii clare. Deci, procurorii şi judecătorii, magistraţii, răspund pentru activitatea lor. Avem o procedură prevăzută în lege. Nu ştim. Această procedură nu a fost eficientă? Nu s-a aplicat? Noi nu avem o analiză să ştim ce a determinat o schimbare. Dar noul proiect nu prevede în ce condiţii răspunzi. Or, este important de stabilit în ce condiţii ca procuror sau judecător răspunzi. Vă dau un exemplu. Poţi să trimiţi în judecată o persoană care a săvârşit o faptă penală, să apară o decizie a Curţii Constituţionale care să spună că acel text de lege este neconstituţional, persoana trimisă în judecată să invoce această decizie şi să obţină o soluţie de achitare. Au fost situaţii, dacă nu mă înşel referitor la infracţiunea de stopaj la sursă, când s-a dezincrimiat fapta ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale. Mă întreb, într-un astfel de caz procurorul trebuie să răspundă cu averea lui pentru că a făcut acea trimitere în judecată când legea era în vigoare? Există şi o răspundere a celor care fac astfel de legi care ulterior sunt declarate neconstituţionale? Este judecătorul pasibil să răspundă cu averea lui personală atunci când aplică o dispoziţie care este în vigoare şi despre care nu are cum să prevadă că va fi declarată neconstituţională. Noi nu am negat niciodată şi cred că nimeni din interiorul sistemului judiciar nu a spus că pentru activitatea noastră nu trebuie să fim responsabili. Sigur, în funcţie de erorile care se comit sau de modul în care îţi exerciţi activitatea – cu rea credinţă sau cu gravă neglijenţă, aşa cum este acum reglementat. Dar, o formă de răspundere trebuie să aibă criterii clare şi o procedură clară. Noi acest lucru am criticat.

AGERPRES: Aţi refuzat în repetate rânduri să vă prezentaţi la Comisia parlamentară de anchetă pentru alegerile din 2009. Aţi trimis în schimb adrese. Aţi luat în calcul vreo clipă să daţi curs solicitărilor? De ce refuzaţi?

Laura Codruţa Kovesi: Pentru că respect legea şi respect Constituţia. Şi ca procuror general am fost chemată în Parlament, în 2007, la momentul respectiv la fel am procedat. Ca şi acum am trimis şi o solicitare CSM. Nu am făcut decât să respect legea în vigoare. Mai mult decât atât, am răspuns la toate adresele care mi-au fost trimise de această comisie.

AGERPRES: Preşedintele Comisiei de anchetă pentru alegerile din 2009 a explicat că în urma elaborării raportului s-a propus o iniţiativă legislativă prin care persoanele care deţin funcţii publice şi nu se prezintă la audierile unei comisii de anchetă din Parlament să-şi piardă funcţia şi să nu mai aibă voie să exercite o funcţie publică timp de trei ani.

Laura Codruţa Kovesi: Nu comentez. O să-mi exprim punctul de vedere pe proiectele de lege atunci când ele vor fi publicate şi dacă au legătură cu activitatea noastră. Nu comentez în acest moment.

AGERPRES: Sunt două decizii de reluare a judecăţii dosarelor preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului. Ar putea urma şi dosarele lui Gabriel Oprea, Dan Şova, Sebastian Ghiţă, după pensionarea unui judecător. Cum vedeţi aceste hotărâri? Vă afectează activitatea?

Laura Codruţa Kovesi: Este decizia judecătorilor ce se întâmplă în aceste dosare şi nu pot să comentez.

AGERPRES: Există risc de prescriere?

Laura Codruţa Kovesi: Nu pot să comentez dosarele aflate pe rolul instanţelor.

AGERPRES: Ce faceţi în cazul denunţătorilor care ulterior îşi schimbă declaraţiile şi susţin că au fost obligaţi să facă denunţuri mincinoase? Recent, fostul ministru Darius Vâlcov a spus că a fost înşelat în cazul înţelegerii privind acordul de recunoaştere a faptelor.

Laura Codruţa Kovesi: Nu comentez cazuri particulare. Pot doar să spun că inculpaţii, când sunt audiaţi, sunt audiaţi în prezenţa apărătorilor pe care îi au. Că este un avocat sau mai mulţi avocaţi, de fiecare dată declaraţiile se iau în prezenţa avocaţilor. Codul de procedură penală prevede chiar şi o garanţie în plus şi anume că aceste audieri se filmează. Acordul de recunoaştere a vinovăţiei nu este un act pe care îl face procurorul singur. Este un act pe care procurorul îl face ca urmare a faptului că inculpatul recunoaştere faptele şi cere să se încheie un acord de recunoaştere a vinovăţiei. Practic, este o discuţie între cei doi. De fiecare dată, acest lucru are loc în cadrul procedural şi în prezenţa apărătorilor.

AGERPRES: Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a spus despre percheziţiile DNA de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul că a fost o acţiune exagerată, o disproporţie între forţele folosite de anchetatori şi obiectul cercetării. Cum răspundeţi?

Laura Codruţa Kovesi: Nu comentez afirmaţiile oamenilor politici.

AGERPRES: Din declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis reiese că aveţi susţinerea sa. Care este relaţia cu premierul Tudose?

Laura Codruţa Kovesi: Totdeauna, cu premierul am avut o relaţie instituţională. Atunci când a fost cazul să interacţionăm. Cu actualul premier nu am vorbit niciodată, nu m-am întâlnit niciodată.

AGERPRES: Vă reproşaţi ceva în legatură cu relaţiile instituţionale, cu serviciile de informaţii sau cu oamenii politici? Dar cu privire la eficienţa DNA?

Laura Codruţa Kovesi: Nu am ce să-mi reproşez. DNA a fost corect în relaţiile interinstituţionale, iar în ceea ce priveşte eficienţa DNA cred că rezultatele statistice din ultimii ani ne arată că Direcţia a investigat fapte de corupţie la nivel înalt. Cel puţin din punct de vedere statistic, în ultimii 3-4 ani sunt rezultatele cele mai bune de când s-a înfiinţat instituţia. Da, sunt probabil lucruri în interiorul instituţiei pe care noi ni le putem reproşa sau de care putem să nu fim mulţumiţi, dar nu cred că există în România instituţii fără probleme. Important este, atunci când apare o problemă, cum te raportezi la ea şi cum o rezolvi. Şi în astfel de situaţii, cred că atunci când au apărut probleme în DNA, noi am reacţionat şi le-am rezolvat.

AGERPRES: Cum vedeţi întâlnirile ministrului Justiţiei cu ambasadorul SUA şi cel al Marii Britanii? Aţi avut întâlniri cu ambasadori în ultima perioadă? Aţi primit semnale de la partenerii străini despre schimbările din Justiţie?

Laura Codruţa Kovesi: Nu pot să comentez astfel de întâlniri. În ceea ce mă priveşte, avem întâlniri cu reprezentanţi ai ambasadelor, avem întâlniri cu ambasadori. Chiar mâine o să avem semnarea unui protocol cu o instituţie anticorupţie din Ucraina. Deci, în relaţiile pe care noi le avem în mod frecvent discutăm cu ambasadele, discutăm cu ambasadorii pe chestiuni care ne vizează activitatea. Nu pot să comentez ce fac alte instituţii. Cu privire la aceste modificări, care au fost propuse în ultima perioadă de timp, singurele reacţii au fost cele publice, când am citit comunicatele de presă date de diferite ambasade.

AGERPRES: De la preluarea mandatului în fruntea DNA şi până în prezent, care a fost cel mai greu moment?

Laura Codruţa Kovesi: Am să vi-l zic când am să-mi termin mandatul la DNA.

AGERPRES: Aţi luat în calcul, în urma ultimelor evoluţii, să demisionaţi din fruntea DNA?

Laura Codruţa Kovesi: Nu, în niciun caz. O să ne continuăm treaba. Împreună cu echipa cu care sunt o să ne continuăm treaba la fel ca şi până acum.

AGERPRES: Vă vedeţi făcând altceva decât DNA? Aţi mai rămâne în sistem sau vă doriţi să evoluaţi din punct de vedere al carierei în alt domeniu?

Laura Codruţa Kovesi: Aş putea să devin mamă, nu?