Interviu Liviu Pop: Cred că este necesară o a treia sesiune de bacalaureat, în decembrie sau februarie

‘Este o discuţie de a introduce o nouă sesiune de bacalaureat şi eu cred că este necesară. Cât de utilă este sesiunea din august, deja ştim. Am văzut în ultimii zece ani de zile câţi absolvenţi s-au prezentat în august şi câţi au luat examenul de bacalaureat. Şi anul acesta am avut un număr mare de persoane care s-au înscris şi totuşi prezenţa a fost foarte, foarte mică. Din punctul meu de vedere, cred că un examen de bacalaureat, o altă sesiune ar trebui organizată undeva în decembrie, poate februarie fiind vacanţa de iarnă’, a spus Pop, opinând că legea permite organizarea unei a treia sesiuni de bacalaureat.

Ministrul vorbeşte şi despre bugetul alocat educaţiei pentru anul viitor, salariile cadrelor didactice, proiectul privind introducerea manualului unic, dar şi despre motivele pentru care numele său ar fi figurat pe lista de remanieri.

Demnitarul s-a referit şi la proiectele pentru formarea profesorilor, programele şcolare şi greutatea ghiozdanelor.

AGERPRES: Aţi afirmat că bugetul alocat educaţiei pentru anul 2018 va fi mult mai mare decât cele din ultimii ani. Către ce se vor îndrepta banii ?

Liviu Pop: În proiecţia pe care Guvernul României o face vizavi de bugetul anului 2018, la capitolul Educaţie vom avea un buget mai mare decât în ultimii ani în special pe salarii, infrastructură şcolară şi tot ceea ce prin programe europene vom implementa la nivelul unităţilor şcolare începând cu cel mai mare proiect de formare a cadrelor didactice, continuând cu digitalizarea completă a unui judeţ, iar pe infrastructura şcolară, cele aproape 2500 de unităţi şcolare care vor intra în reabilitare sau unele dintre ele construcţii noi, vor contribui din plin la creşterea procesului de educaţie.

AGERPRES: Aţi vorbit despre cel mai mare program de formare. Despre ce este vorba?

Liviu Pop: Având în vedere că am rescris toate programele şcolare pentru învăţământul primar şi gimnazial, este absolut necesară şi formarea cadrelor didactice, fapt pentru care avem un proiect european aprobat. 55.000 de cadre didactice vor intra în formare. Dintre acestea, 15.000 din învăţământul primar şi 40.000 din învăţământul gimnazial. În aşa fel încât (…) s-a închis cercul: programe noi, cadre didactice formate pe aceste programe noi, evident infrastructura şcolară, mijloacele şi materialele necesare unei noi perspective educaţionale. Este un proiect pe patru ani. Vom avea aproape 2.000 de formatori, experţi străini, inclusiv din Finlanda – pentru că ştim că acolo este un model de bună practică a învăţământului. Un proiect de care sistemul de învăţământ are mare nevoie. Evident, şi pentru învăţământul liceal va fi nevoie de un proiect, dar nu acum. De ce? Pentru că anul acesta noi finalizăm planurile-cadru pentru învăţământul liceal, urmând ca anul viitor să finalizăm programele pentru învăţământul liceal şi să continuăm, începând cu 2020, noua reformă şcolară. Am început-o în 2012 cu clasa pregătitoare, am rescris planurile-cadru şi aşa avem 7-8 ani de zile rescris tot curriculumul naţional care este învechit şi uneori depăşit pe foarte multe componente.

AGERPRES: Ar putea fi introdus manualul unic începând din anul şcolar 2018-2019? Vă aşteptaţi la modificări majore ale Legii manualului în Parlament? Aţi vorbit şi cu opoziţia în acest sens?

Liviu Pop: Legea manualului şcolar, proiectul de lege, care sperăm săptămâna viitoare cel târziu să fie aprobat în Guvern şi să fie transmis Parlamentului pentru a-l dezbate, spune clar că pentru fiecare programă şcolară avem un manual de bază. Celelalte manuale alternative pot să le facă cu precizări clare, contra cost, cine le doreşte. Manualul de bază pe care îl face Ministerul Educaţiei Naţionale prin Editura Didactică şi Pedagogică şi tot ceea ce înseamnă manuale pentru celelalte programe şcolare – mă refer în special la liceu unde nu am avut manuale pentru foarte multe clase, dacă vreţi şi pentru acei elevi cu cerinţe educaţionale speciale unde nu au avut manuale cred că de 20 şi ceva de ani – toate acestea vin în zona Ministerului Educaţiei, răspunzător direct. Legea manualului şcolar aştept în Parlament să fie dezbătută şi vom susţine un singur manual de bază din diverse motive plus acel chestionar pe care l-am făcut la nivelul unităţilor şcolare de unde reiese clar – peste 70% dintre colegii noştri îşi doresc manual de bază. Şi când spun colegi – profesori, elevi, părinţi. Am văzut 20 de ani cu manualele alternative ce s-a întâmplat în sistemul de învăţământ şi cred că decizia este una corectă. Nu am emoţii că opoziţia nu va accesa la această idee pentru că din poziţionarea publică reiese acest lucru şi cred că şi ei, la fel ca şi noi, ştim cum arată sistemul de învăţământ şi nu este bine pentru acest sistem să ducem o bătălie politică doar de dragul de a fi împotriva unui lucru bun, cum încearcă poate unii din opoziţie să facă.

AGERPRES: Vor fi modificări în ceea ce priveşte admiterea la liceu sau examenul de Bacalaureat?

Liviu Pop: Deocamdată nu putem să vorbim despre modificări. O modificare a examenului la bacalaureat necesită câţiva ani înainte. Elevii de clasa a V-a vor intra sub un nou tip de evaluare naţională la mai multe discipline peste patru ani de zile sau trei ani şi jumătate, când vor finaliza clasa a VIII-a. În ceea ce priveşte examenul de bacalaureat, este o problemă foarte serioasă. Avem în ultimii zece ani aproape 2.000.000 de români care au finalizat clasa a XII-a. Dintre aceştia, aproape jumătate nu şi-au luat bacalaureatul, mai precis 800 şi ceva de mii. Dintre cele 800 şi ceva de mii de persoane care nu şi-au luat examenul de bacalaureat, 700.000 sunt pe zona liceelor tehnologice. Sunt absolvenţi de licee tehnologice. De ce aşa de mulţi nu şi-au luat examenul de bacalaureat? Este o întrebare la care cu toţi trebuie să ne răspundem, fapt pentru care aici trebuie să regândim pe de-o parte tipul examenului de bacalaureat. Pe de altă parte, învăţământul profesional coroborat cu liceul tehnologic, iar lucrul acesta trebuie să îl facem în noul proiect a legii educaţiei naţionale care anul viitor să fie pregătit pentru a intra în septembrie – octombrie în Parlamentul României pentru dezbatere. Este o discuţie a de introduce o nouă sesiune de bacalaureat şi eu cred că este necesară. Cât de utilă este sesiunea din august deja ştim. Am văzut în ultimii zece ani de zile câţi absolvenţi s-au prezentat în august şi câţi au luat examenul de bacalaureat. Şi anul acesta am avut un număr mare de persoane care s-au înscris şi totuşi prezenţa a fost foarte mică. Din punctul meu de vedere, cred că un examen de bacalaureat, o altă sesiune ar trebui organizată undeva în decembrie, poate februarie fiind vacanţa de iarnă. Dar foarte repede, din iulie până în august, în 30-35 de zile nu se produc foarte multe lucruri în cunoştinţele elevului sau absolventului şi eu cred că o sesiune de bacalaureat, dacă o introducem, va trebui să o gândim în luna decembrie. Dar nu se pune problema pentru decembrie anul acesta. Dacă o gândim, să o gândim pentru anul viitor. Plecând de la realitate, noi o să dăm publice toate datele vizavi de câţi s-au înscris, câţi au participat, care a fost procentul. Eu cred că din iulie până în decembrie este timp suficient să se pregătească acei care nu şi-au luat examenul de bacalaureat.

AGERPRES: Ar fi două sau trei sesiuni de bacalaureat ?

Liviu Pop: Deocamdată este o chestiune de discuţii. Eu cred că legea ne permite să introducem a treia sesiune de bacalaureat. A fost vorba cândva să o introducem în martie. A fost o opoziţie din sistem, puţin, vizavi de organizare. Am discutat cu o parte din colegii mei din minister şi inspectorate. Dacă vom gândi o a treia sesiune de bacalaureat, aceasta trebuie gândită, evident, în termeni rezonabili şi normali în aşa fel încât să dăm şanse mai mari elevilor care au finalizat clasa a XII-a şi de ce să nu uităm că mai sunt şi alţi români prin alte colţuri ale lumii şi un bacalaureat al românilor de pretutindeni ar trebuie să îl gândim ca ţară, lucru pe care o să îl facem în baza unor dezbateri ample, nu aşa, pe viteză. Pentru cei care anul viitor urmează să dea examen de bacalaureat nu se modifică nimic.

AGERPRES: Spuneaţi că sunt nepermis de multe cadre didactice necalificate în sistem. Aveţi vreo strategie pentru a atrage tineri în acest domeniu?

Liviu Pop: Bineînţeles. Un element l-am făcut – legea salarizării unitare care creează o perspectivă a evoluţiei în carieră şi a profesorului. În acelaşi timp, tot ceea ce înseamnă formarea cadrelor didactice, sprijinul universităţilor, crearea celei de-a doua specializări pentru acei profesori care predau de mulţi ani de zile şi altă specializare decât cea din diplomă. Poate o reducere a numărului de ore, pentru că sunt foarte multe ore la unele clase, şi introducerea ”Şcolii după Şcoală” va duce la o regândire din acest punct de vedere a normei didactice ceea ce, cu siguranţă, îl va face pe cadrul didactic să se perfecţioneze mai mult şi să vină cu o dorinţă mai amplă spre sistemul de învăţământ. Dar nu va putea face şcoala singură acest lucru. Avem nevoie şi de administraţia locală care să ne sprijine, pentru că, până la urmă, tot ceea ce înseamnă infrastructură şcolară este în proprietatea administraţiei locale. Un alt element pe care l-am făcut prin proiectul de lege: am adus toţi banii de salarii la minister. (…) Este un proiect de lege în aşa fel încât plata salariilor să se facă direct de la minister prin inspectorate, să nu existe acea presiune locală că nu se încadrează în bugetul per elev. O evidenţă clară a elevilor încă nu avem (…), deşi suntem în secolul XXI. Acest sistem informatic prin care avem o evidenţă electronică, urmând să facem şi notarea, catalogul electronic şi urmărirea prezenţei la ore va face să avem o radiografie clară la nivelul sistemului şi atunci tot ceea ce înseamnă plan de învăţământ, structură şcolară va fi mai realist. Astăzi încă nu ne putem mândri că avem un sistem de învăţământ de care ştim tot ce se întâmplă. Asta prin politicile poate fracturate pe care le-am făcut ca ţară. Avem un program de guvernare care prinde şi acest element, iar în următorii trei ani de zile, cu programul nostru de guvernare putem să eliminăm toate aceste lucruri, să nu avem necalificaţi, să nu avem elevi despre care nu ştim ce se întâmplă cu ei, să nu avem unităţi şcolare fără autorizaţie de funcţionare şi toate celelalte.

AGERPRES: Despre veniturile cadrelor didactice de anul viitor ce ne puteţi spune? Vor creşte?

Liviu Pop: Cresc, aşa cum ne-am angajat prin legea salarizării unitare. Şi în ianuarie şi în martie vor avea creşteri salariale urmând ca în următorii ani, la fel cum cresc pentru toţi bugetarii, să crească şi pentru cei din sistemul de învăţământ.

AGERPRES: Va fi mărită cifra de şcolarizare în învăţământul dual? Ce strategie aveţi pentru învăţământul tehnologic?

Liviu Pop: În învăţământul dual şi învăţământul profesional, săptămâna trecută s-a finalizat prima etapă vizavi de agenţii economici care doresc să facă învăţământ dual. Suntem în etapa de pregătire a planului de şcolarizare pentru anul viitor. În luna ianuarie-februarie a anului viitor deja vom avea conturată o cifră de şcolarizare. Anul acesta am văzut că aproape 70% din acele locuri pentru învăţământ profesional şi dual au fost ocupate. Puţin, din punctul meu de vedere. Alături de colegii noştri din minister, CNIDPT, structură în care am mare încredere că alături de inspectoratele şcolare şi agenţii economici va face mult mai vizibilă oferta agenţiilor economici în ceea ce înseamnă învăţământul dual şi profesional.

AGERPRES: Ce aţi putea face pentru adaptarea ofertei educaţionale a universităţilor la cerinţele pieţei muncii?

Liviu Pop: Avem un efort comun, dacă îl pot numi aşa. Chiar sâmbătă vom avea o nouă întâlnire cu Consiliul Naţional al Rectorilor, pentru că este foarte important ca universităţile să îşi plieze liniile de studii către ceea ce cere piaţa. Primii paşi s-au făcut. Cu siguranţă vor continua şi anul viitor în ceea ce priveşte finanţarea şi alocarea locurilor bugetate spre zona respectivă. Orientarea şcolară contează foarte mult şi asta facem. Trecerea de la liceu la facultate şi mărirea traseului educaţional al elevului este una din obligaţiile, dacă putem spune aşa, ale Ministerului Educaţiei, în sensul să vedem câţi absolvenţi au plecat din clasa a XII-a, de exemplu de profilul teoretic, la facultăţi de alt profil decât cel la care au finalizat studiile de clasa a XII-a. Pentru că avem o rată a abandonului şi în rândul universităţilor. Discuţiile sunt ample şi vizavi de finanţare şi vizavi de cum se poziţionează universităţile româneşti astăzi. Sunt convins că găsim soluţiile şi deja paşii sunt importanţi. Sâmbătă sau duminică vom anunţa public, alături de Consiliul Naţional al Rectorilor, exact efectiv ce facem pe zona aceasta. Sperăm ca anul viitor universitar să ne găsească mult mai pregătiţi decât acesta. Asta este, în fapt, situaţia. Pregătim un an de zile pentru anul viitor, nu putem de pe o zi pe alta să rezolvăm lucrurile.

AGERPRES: Problema greutăţii ghiozdanelor rămâne una de actualizate. Ce măsuri ar putea fi luate ?

Liviu Pop: Problema ghiozdanelor am rezolvat-o parţial, în sensul în care acele auxiliare îndesate de către baronii manualelor prin intermediul unor colegi din învăţământ s-a închis. Tot ce va intra acum în ghiozdanul elevului trebuie să fie autorizat, acreditat şi avizat. Un rol important îl va juca biblioteca şcolară virtuală şi mijloacele electronice care vor ajuta în actul de predare şi lucrul acesta îl facem. Deja avem resurse educaţionale deschise pe care le creăm. Am iniţiat un chestionar din punctul acesta de vedere, care se finalizează astăzi (n.r. luni), vizavi de ce manuale îşi doresc elevii, părinţii şi profesorii, pentru că primul aspect este legat de manual. Dacă îşi doresc manual pe format electronic sau nu. La fel vom face şi când vom introduce noile manuale pentru clasa a VI-a. Dacă avem un parteneriat solid între şcoală şi administraţia locală, cu siguranţă că şi ghiozdanul şcolar va scădea în greutate. Aici mă refer la dotarea unităţilor şcolare cu dulăpioare (…) în care să îşi depoziteze anumite documente, chiar şi echipamentul celor care fac sport. Este un proces continuu. Nu se poate peste noapte. Ceea ce am făcut şi am reuşit, este să stopăm intrarea în ghiozdanul elevului a materialelor toxice, dacă le pot numi aşa. Lucru care s-a întâmplat, din nefericire pentru sistemul de învăţământ, în ultimii ani şi mai ales în ultimii doi ani. De aici încolo, cât vom folosi în sistemul educaţional documente cu greutate în ghiozdanul elevului va depinde de noi. Şi eu sunt convins că, aşa cum am spus prin programul de guvernare, introducerea şcolii după şcoală va face ca elevul să vină dimineaţă la opt la şcoală, să ia masa caldă acolo, să facă după masă şcoală după şcoală, iar la ora 16 sau 17 să se întoarcă acasă fără să care după el o grămadă de manuale auxiliare, mijloace de învăţământ pe care să le plimbe între şcoală şi clasă. Acolo trebuie să ajungem şi asta facem prin programul de guvernare şi măsurile pe care le-am implementat. Chiar dacă, poate din perspectiva mea, în următorii trei ani de zile, la cum arată programul de guvernare, aproape 700.000 de copii vor intra în programul acesta de şcoală după şcoală, până la trei milioane mai avem, dar este foarte important să conlucreze toate instituţiile statului.

AGERPRES: Proiectul de strategie privind modernizarea infrastructurii educaţionale 2017-2023 pus în dezbatere publică prevede consolidarea, reabilitarea, modernizarea şi extinderea unităţilor de învăţământ. Din ce fonduri vor fi realizate toate aceste lucruri?

Liviu Pop: Din două fonduri. PNDL, Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2 este un program prin care am alocat sume şi strategia de care dumneavoastră aminteaţi a stat la bază, chiar dacă a fost un proiect de strategie până am scris PNDL 2. Toate unităţile şcolare pe care le-am introdus în PNDL 2 pentru reabilitare şi cele care urmează să fie construite sunt pliate pe strategie. Deci, o dată avem bani naţionali guvernamentali în care şi Guvernul şi autoritatea locală contribuie. Mai avem fonduri europene. Sunt două linii de fonduri europene – una la MEN şi una la celelalte ministere în aşa fel încât să putem construi creşe şi grădiniţe, în special acolo este cererea cea mai mare şi acolo ne-am şi concentrat în programul de guvernare să construim 2500 de creşe şi în acelaşi timp noi, ca Minister al Educaţiei, avem deja depus un proiect european pentru cadru metodologic în creşe pentru că este foarte important şi ce facem cu cei care vin la creşă de la şase luni la trei ani. Pentru aceşti copii ce facem? Ministerul Educaţiei alături de două primării, câteva inspectorate şcolare, o universitate vor crea cadru metodologic alături de experţi, inclusiv din Finlanda. Am discutat cu ambasadoarea Finlandei săptămâna trecută, că este interesată să vină în zona aceasta de ante-preşcolar, unde nici finlandezii nu sunt chiar aşa de bine pregătiţi. Noi creăm cadru metodologic, sumele le avem din bani europeni şi bani guvernamentali, şi obiectivele sunt clar stabilite în strategia privind infrastructura şcolară.

AGERPRES: Când vor avea elevii programele simplificate?

Liviu Pop: Deja le au simplificate, intrăm de luna viitoare în revizuirea programelor şcolare pentru învăţământul primar. Pe liceal deja se lucrează la planurile-cadru. De anul viitor vom intra în programele şcolare. Nu putem discuta despre o revizuire a programelor şcolare pentru învăţământul gimnazial pentru că abia acum au intrat elevii în clasa a V-a. Lucrul acesta se va face în trei ani de zile, dar pentru învăţământul primar revizuirea o vom începe cu luna decembrie pentru că din experienţa de 4-5 ani de implementare sunt elemente care poate trebuie regândite şi să simplificăm programa şcolară în sensul foarte simplu: să nu avem acelaşi conţinut pe care îl predau 2-3 sau 4 profesori. Dacă avem un conţinut, dacă avem vectorul, predă un singur profesor. Nu predau cinci profesori pentru că încărcăm elevul, suprasolicitându-i atâtea modalităţi de a învăţa un anumit conţinut.

AGERPRES: Vor creşte bursele studenţilor?

Liviu Pop: Au crescut bursele studenţilor, le acordăm pe tot parcursul anului. Şi la rectificarea bugetară le dăm banii pentru a acoperi bursele. În bugetul anului viitor, în proiectul de buget doar subvenţia pentru cămine vom încerca să o mărim, pentru că şi acolo am avut discuţii cu organizaţiile studenţeşti. Mergem în doi paşi sau pe două paliere. Pe de o parte, construim cele 30 de cămine. Ne-am angajat prin programul de guvernare că vom construi cele 30 de cămine studenţeşti. Sunt deja depuse de către unele universităţi. Pe de altă parte, să şi eficientizăm, alături de universităţi, cheltuielile pentru zona de cămine masă-cantină, în aşa fel încât să avem condiţii bune pentru toţi studenţii din România şi nu numai. Şi pentru elevi, pentru că şi acolo avem un program pentru reabilitarea internatelor şcolare, alături de agenţii economici acolo unde avem învăţământ dual, alături de autorităţile locale să îmbunătăţim condiţiile de internat.

AGERPRES: Către ce se vor îndrepta banii care vor fi primiţi la rectificarea bugetară, în afară de salarii ?

Liviu Pop: Pe toate capitolele. Avem o rectificare pozitivă. Avem, aşa cum ne-am angajat, să plătim sentinţele judecătoreşti, o bună parte, în unele situaţii chiar toate. Şi la universitar şi la preuniversitar sentinţele judecătoreşte le plătim. Banii pentru salarii, acolo unde sunt instituţii de învăţământ care poate nu au avut suficiente resurse pentru luna decembrie, dar sunt asiguraţi şi prin această rectificare, cofinanţare la fonduri europene şi avem sume şi pentru cheltuielile de capital pe care le-am permis să le facă universităţile care au în sold bani şi acolo avem surplus. Una peste alta, este a doua rectificare pozitivă pentru sistemul de educaţie pentru că am avut şi cealaltă primă rectificare, iar vestea bună pentru toţi cei care au de recuperat sentinţele e că recuperează sentinţele. Ce ne rămâne, vom vedea în proiectul de buget pentru anul viitor cum prindem sumele. Nu putem prinde dobânzile, ştim că lucrul acesta se doreşte, dar noi – şi când spun noi mă refer la preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea, domnul Tudose, domnul Ciolacu şi subsemnatul – am iniţiat un proiect de lege prin care pe lângă banii care să meargă la unităţile şcolare, să preia Ministerul Educaţiei Naţionale plata dobânzilor. Sunt vreo 300 şi ceva de milioane dobânzi la sentinţe de când Guvernul Boc PDL a tăiat salariile. S-au câştigat sentinţe şi între timp şi dobânzi. Aceste dobânzi prin proiectul de lege am spus să le plătească Ministerul Educaţiei. Cum se finalizează acest proiect de lege – în bugetul anului viitor va fi prinsă şi plata dobânzilor, exact cum am plătit sentinţele eşalonat.

AGERPRES: Există grădiniţe, şcoli, unde părinţii trebuie să aducă de acasă şerveţele, săpun, alte materiale. Cum poate fi rezolvată această problemă?

Liviu Pop: Bine, acum noi alocăm o sumă pentru cheltuiala materială şi se va da şi anul viitor pentru întreţinerea unităţii şcolare. Prin hotărâre de Guvern, prin finanţare per elev vom aloca o sumă mai mare decât cea de anul acesta. Acum, care sunt pretenţiile la nivelul unor unităţi şcolare, cu siguranţă nu putem şti noi de la Ministerul Educaţiei. Sunt părinţi mai mult sau mai puţin pretenţioşi, dar pentru standardul minim este obligaţia noastră să asigurăm sume. De aceea, aici, primul lucru de care suntem interesaţi e să avem exact numărul de elevi, să ştim exact cum organizăm la nivelul unităţilor şcolare, să ştim exact unde avem autorizaţii şi unde nu avem autorizaţii de funcţionare şi gândiţi-vă, încă după 27 de ani de la evenimentele din ’89 noi nu avem o situaţie şi când spun noi, ţara aceasta, a tuturor corpurilor de clădire pe care le are sistemul de învăţământ. Lucrez la această situaţie de două luni de zile, să vedem fiecare corp de clădire unde este situat, ce statut are. Alături de inspectorii şcolari şi colegii mei din sistem exact asta facem. De ce spun asta? Pentru că, coroborat cu ceea ce urmează să construim, trebuie să vedem exact unde investim şi unde alocăm resurse suplimentare. Acolo unde avem copii mai mulţi, unde perspectiva de a se crea clase mai multe e mai mare, trebuie alocate sume mai multe decât în zone în care ştim că în următorii doi-trei ani de zile nu vor mai fi copii şi atunci nu are sens să alocăm construcţii de şcoli noi într-un sat, cu tot respectul, în care ştim că avem zece copii şi în următorii trei ani de zile vor rămâne doi copii. Nu facem o şcoală nouă de câteva zeci de miliarde, cum era moda poate în anii anteriori, că important era să se construiască, nu conta dacă sunt sau nu sunt copii. De aceea, îi asigur pe acei părinţi care plătesc acum aceste sume, că nu le vor mai plăti, dacă vom avea o situaţie corectă la nivelul întregii ţări, nu numai la nivelul unei grădiniţe.

AGERPRES: În ultima perioadă au apărut în mass-media situaţii în care tencuiala a căzut de pe tavanele unor unităţi şcolare, precum şi situaţii de unităţi de învăţământ care necesită lucrări de reabilitare. Aveţi o strategie, există o dată limită, termene clare până când să rezolvaţi această problemă?

Liviu Pop: Strategia de dezvoltare a infrastructurii şcolare asta prevede – şi alocarea de sume pentru reabilitarea unităţilor şcolare în vederea obţinerii autorizaţiilor de funcţionare. Primul pas. Al doilea – reabilitarea, ca să avem şi confortul termic mai bun, termoizolare, schimbare de geamuri, duşumele şi toate celelalte, inclusiv instalaţia electrică, inclusiv instalaţia sanitară. Ceea ce s-a întâmplat nu avea de unde să ştie cineva. Sunt vreo trei-patru cazuri. Dacă avem unităţi şcolare care intră în reabilitare, lucrurile se complică puţin, că se aglomerează (…) ceilalţi elevi. Dar în strategie este prevăzut clar şi în raportul de activitate, în strategia fiecărui inspectorat şcolar, alături de autoritatea locală, asta facem, identificăm, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă este alături de noi şi Inspectoratul de Stat în Construcţii, pentru că trebuie luată fiecare unitate în parte şi nu e uşor când ai aproape 30.000 de corpuri de clădire în sistemul de învăţământ, unele dintre ele, marea lor majoritate construite înainte de ’89, să avem o situaţie clară a fiecărei clădiri. Dar sumele pe care le-am alocat, şi aici vorbesc de peste 6 miliarde de lei, adică 1 miliard şi jumătate de euro aproape, sunt alocate aceste sume efectiv pentru construcţie şi reabilitare de unităţi şcolare şi ăştia sunt banii de la Guvern. Evident că sunt şi foarte multe autorităţi locale care vin alături de Guvern pentru a suplimenta aceste sume.

AGERPRES: Violenţa în mediul şcolar rămâne în continuare o problemă a sistemului. Ce măsuri aveţi în vedere?

Liviu Pop: Da, avem Strategia de combatere a violenţei în instituţiile şcolare. Alături de Ministerul de Interne, Ministerul Administraţiei şi Ministerul Dezvoltării Locale, autorităţile locale implementăm această strategie. În unele judeţe merge foarte bine, în altele merge mai puţin bine. Este nevoie de o colaborare strânsă între administraţia locală şi unitatea şcolară, pentru că noi discutăm de două tipuri de violenţă sau acţiuni ale elevului – în interiorul unităţii şcolare şi în exteriorul unităţii şcolare. Noi ne concentrăm toată energia în zona unităţii şcolare, unde deja sistemele de monitorizare, educaţia pe care o facem cu elevii şi cu părinţii acestora, colaborarea cu alte instituţii ale statului ne permite să spunem astăzi că aceste cazuri de violenţă sunt într-o continuă scădere şi ăsta este un lucru foarte bun. Ţinta noastră este să o înjumătăţim în următorii doi ani de zile, dacă nu mă înşeală memoria. Ideal ar fi să nu mai fie niciun act de violenţă nici între elevi, nici între elevi şi profesori şi nici chiar între profesori, că sunt situaţii şi de genul acesta în interiorul şcolii. Dar degeaba ne concentrăm în interiorul şcolii, dacă în exteriorul şcolii elevii fac sau profesorii fac sau chiar părinţii fac altceva şi atunci este nevoie de un efort comun al întregului sistem, nu numai sistemul de educaţie. Să lăsăm toată problema aceasta a violenţei în curtea şcolii, pentru că ies elevii din şcoală şi am văzut situaţii în care se bat în faţa şcolii sau în drum spre şcoală. De aceea le-am spus şi elevilor. Statutul elevului spune că elev este şi în interiorul şi în exteriorul şcolii, adică de acasă la şcoală şi de la şcoală acasă tot elev eşti. De aici a venit discuţia cu semnele distinctive care să ne ajute. Unii au înţeles că noi introducem uniforma şcolară. Departe de noi gândul acesta, dar cred că un element distinctiv ar trebui să-l aibă elevul în drum spre şcoală şi de la şcoală, chiar în interiorul şcolii, dacă îl poartă, în aşa fel încât oricine din societate să recunoască ‘Da, elevul X de la şcoala X’, mai ales în comunităţile mici, se duce sau vine de la şcoală.

AGERPRES: Părinţii sunt nemulţumiţi de faptul că învăţământul nu este predictibil, sunt mereu schimbări. Va deveni predictibil?

Liviu Pop: Ei, acum, au dreptate o parte dintre părinţi. Într-adevăr, societatea evoluează, se produce în fiecare an informaţie egală cu suma informaţiilor din anii precedenţi. Important este ca şcoala să te înveţe ce şi cum să înveţi, dar asta ne propunem şi noi. Nu poţi proiecta la nivelul unui sistem de învăţământ naţional peste 20 de ani ce se va întâmpla, în schimb, ceea ce putem face, şi asta facem şi prin programul nostru de guvernare, să ai posibilitatea să adaptezi foarte repede sistemul educaţional. Dau un exemplu simplu. Am introdus informatica, da? În clasa a V-a. Modular, noi trebuie să putem schimba oricând această programă şcolară, să completăm sau să scoatem din ea când se întâmplă ceva în piaţă, în viaţa noastră, nu să lăsăm, cum avem acum în unele manuale de geografie, clasele VI-VIII, că România se învecinează cu Iugoslavia – ştim că nu mai există – sau că urmează România să intre în Uniunea Europeană, dar noi suntem de zece ani în Uniunea Europeană, adică nu am şi asta cu manualele alternative apropo de chestiunea aceasta la situaţiile în care doi munţi au înălţimi diferite şi nu ştim din care manual se dă examen la admitere la anumită facultate. Dar, una peste alta, noi asta facem şi toate programele şcolare pe care le vom scrie pentru învăţământul liceal în special, pentru că acolo se concentrează toată lumea. În general, pe primar şi gimnazial se acumulează cunoştinţe, în învăţământul liceal începe o orientare mai clară spre ceea ce vrei să faci în viaţă. Acolo totul se va concepe modular, în aşa fel încât să înlocuim foarte repede modulele, să adaptăm învăţământul la piaţa muncii foarte repede, să-l facem predictibil şi să nu fie nevoie de zece ani de zile pentru a rescrie o curriculă şi o programă şcolară. Asta facem şi avem nevoie nu numai de sprijin, avem nevoie de sprijinul nu numai al universităţilor, ci şi al Academiei Române şi al tuturor actorilor economici care astăzi lucrează în România.

AGERPRES: Preşedintele Iohannis a declarat că Legea educaţiei trebuie să înceteze să mai fie un puzzle ale cărui piese se schimbă continuu şi a adăugat că începerea noului an şcolar i-a luat prin suprindere pe unii. Aţi spus recent că aţi acorda calificativul şapte învăţământului românesc. Ce-i lipseşte să fie de zece pe lângă principalul motiv – schimbarea deasă a miniştrilor? De ce credeţi că în şase ani sistemul va fi de nota zece?

Liviu Pop: Simplu. Cred că programul nostru de guvernare pe zona de învăţământ preuniversitar, dar putem să ne pliem şi pe cea de universitar fără nicio problemă, deşi acolo lucrurile sunt mai simple, în următorii trei ani prin programul de guvernare putem să-l ducem în zona notei opt, dacă-mi permiteţi, pentru că sunt foarte multe lucruri care nu s-au făcut la timp, unele s-au făcut prost şi perioada aceea de corectare. Exact ca la grădinărit, pregăteşti solul, pui planta, dar până la recoltă mai trebuie să se întâmple anumite lucruri. Implementăm programul de guvernare. În următorii trei ani de zile putem să spunem că l-am adus la un opt, dar ca să-l dezvolt către un zece mai am nevoie cel puţin de doi-trei ani de zile şi asta pentru că discutăm de cicluri de învăţământ. Gândiţi-vă că elevii din clasa a V-a vor termina în următorii patru ani de zile învăţământul gimnazial (…). Ca să pot spune că am reformat cu adevărat pe aceşti elevi, am nevoie de minim trei ani de zile în învăţământul liceal. De aceea am spus că şi pe orientare şcolară şi pe competenţele pe care le dobândesc elevii este nevoie de un timp mult mai lung să nu se intervină în el – unu, în programele şcolare, doi, în examenele pe care aceşti elevi le au, trei, formarea profesorilor. Dacă avem un proiect de patru ani de zile şi peste trei ani de zile sau peste un an de zile spunem că nu e bun, trebuie să-l regândim altfel, hai să-l amânăm, hai să nu-l facem, am pierdut şi resursă umană. Avem strategia privind infrastructura şcolară. Dacă vine alt guvern, altcineva şi spune ‘Domnule, nu e bună, trebuie să nu mai construim 2.500 de grădiniţe, să construim numai 1.000 sau 10.000, să cheltuim banii’. E o continuitate de fapt în sistem şi sunt trei lucruri elementare pe care le ştie şi preşedintele României, pentru că este profesor ca mine. Dacă nu avem cadre didactice bine pregătite, programe şcolare extraordinare şi baza materială nu o să putem avea un sistem de educaţie performant pentru elevii României şi cele trei elemente ca să intre undeva, să fie convergente, este nevoie de trei-şase ani. Ăsta este intervalul pe care în mod optimist îl acord, îl dau sistemului de învăţământ.

AGERPRES: România ar putea deveni un reper relevant pe harta globală a educaţiei numai prin centre universitare unite, declara preşedintele Iohannis. Ce părere aveţi despre formarea de trusturi educaţionale care să aducă la un loc licee, colegii naţionale, universităţi, colaborare şi cu autorităţile locale şi cu mediul privat?

Liviu Pop: Da, lucrul acesta se întâmplă şi preşedintele statului este conectat la realitate şi asta e un lucru bun. Din ce în ce mai multe universităţi sunt interesate să facă acest consorţiu universitar terţiar, dacă putem numi aşa o colaborare strânsă între universitate şi liceu şi chiar universităţi mici au început aceste demersuri. În scurt timp şi universităţile mari ca număr de studenţi sunt convins că vor ajunge acolo. Nu se poate face peste noapte. Avem şase ani de zile de la modificarea legii educaţiei naţionale radical pe zona universitară. Aici Consiliul Naţional al Rectorilor este principalul actor, pentru că discutăm de rectorii tuturor universităţilor din România. Ei – şi lucrul acesta este prevăzut şi în lege – alături de Ministerul Educaţiei Naţionale trebuie să contribuie la această creare de învăţământ superior de performanţă şi nu se poate dacă nu avem o resursă, o pepinieră, învăţământul preuniversitar, nu vom putea avea nici în învăţământul universitar calitate. Cum am şi spus universitarilor, în primul rând ei trebuie să pregătească şi resursa umană pentru preuniversitar. Dacă universităţile ne vor da profesori foarte buni pentru învăţământul preuniversitar cu siguranţă şi elevii vor fi şi mai buni. Evident, şi noi trebuie pentru învăţământul preuniversitar să alocăm resurse şi financiare şi de altă natură, în aşa fel încât să fie atractivă meseria de dascăl în România şi aici cred că proiectul de ţară pe care îl gândim cu toţii este să avem o educaţie de calitate. Avem nevoie de resursă umană de calitate, pentru că am văzut, elevi, studenţi avem foarte mulţi sclipitori unii dintre ei, avem rezultate internaţionale foarte bune la olimpiade, la concursuri, e foarte important să ducem în media, să-i aducem din spate şi pe cei care nu au poate acces la educaţie astăzi şi o educaţie de calitate este până la urmă obligaţia fiecăruia. Că este la Guvern sau în zona prezidenţială, trebuie să se implice pentru acest lucru şi asta o facem prin programul de guvernare şi mă bucur că preşedinte statului a lecturat atent programul de guvernare.

AGERPRES: Ce alte măsuri aveţi în vedere în sistemul educaţional?

Liviu Pop: Să reuşim să implementăm programul de guvernare, nu mai trebuie să facem absolut nimic şi invit pe toţi cei care ne critică distructiv, cei care ne critică constructiv e foarte bine, dar cei care ne critică distructiv să se uite la tot capitolul de educaţie şi nu numai. Despre elevi se vorbeşte încă în patru-cinci locuri în programul de guvernare şi la Ministerul Turismului şi la Ministerul Tineretului şi la Ministerul Economiei. Avem nevoie de o perioadă de implementare a programului de guvernare. Într-adevăr, sunt unele întârzieri pe care le recuperăm. Nu vom reuşi să vedem la capacitate maximă aceste rezultate decât după doi ani de zile, dacă mă întrebaţi pe mine, pe zona de educaţie, să se vadă cu adevărat ce s-a făcut în acest sistem, pentru că nouă ne trebuie cel puţin un an de zile să pregătim. Degeaba noi facem acum, dau un exemplu: o să lansăm licitaţia între autori de manuale. Efectiv se vor vedea rezultatele undeva în iunie-iulie-august anul viitor, nu peste noapte. Evident, rezultatele la testele internaţionale, rezultatele la examenul de bacalaureat, la admitere nu se vor vedea peste noapte. E nevoie de timp, dar trebuie să avem încredere în sistem şi am încredere în profesorii din sistem, în profesorii de calitate din sistem, de aceea în toate acţiunile pe care le-am gândit în baza programului de guvernare pionul principal este profesorul din sistemul de învăţământ preuniversitar în care trebuie să investim mai multă încredere.

AGERPRES: De câte ori a fost vorba despre remanieri, numele dumneavoastră a fost printre numele vehiculate. Cum explicaţi acest lucru. Vă reproşaţi ceva în activitatea dumneavoastră? Partidul v-a reproşat ceva?

Liviu Pop: Nu ştiu cine mă propune pe lista de remanieri sau pe anumite liste. Nu m-am născut ministru şi nu sunt pe persoană fizică în Guvernul României. De aceea nu am ţinut niciodată la această funcţie. Ţin însă foarte mult la programul de guvernare. Am contribuit la acest program de guvernare pe zona de educaţie, am scris, am muncit alături de colegii mei zile şi nopţi. Am avut sprijinul preşedintelui partidului, al colegilor din partid vizavi de măsurile curajoase din programul de guvernare. Ştiu însă că cel mai mare deranj pe care l-am făcut este cel legat de auxiliare. Ştiu că baronii manualelor, evazioniştii – nu cei care sunt de bună-credinţă, sunt edituri de bună-credinţă şi nu vreau să-i pun la pachet – au fost foarte deranjaţi. Cât au reuşit ei să impună în mass-media, în opinia publică, ideea de remaniere e problema lor. Eu le-am spus-o voalat că rezist pe acest subiect şi insist să nu-şi irosească energia aici. Dacă şi-ar duce energia asta negativă, ar schimba-o un pic pozitivă să creeze alternative educaţionale fiscalizate, verificate de Ministerul Educaţiei, ar fi mult mai bine pentru sistemul de educaţie, iar vestea bună este că şi dacă Liviu Pop pleacă de aici programul de guvernare continuă şi atunci stau puţin mai relaxat. Dacă mâine nu mai sunt ministru, nu am nicio problemă. Sunt convins că acel ministru care va veni după mine va face şi mai bine ceea ce am făcut eu, dar cu siguranţă am dus în cele patru-cinci luni de mandat, cât am stat aici, am dus programul de guvernare la îndeplinire şi asta cred că o face fiecare coleg de-al nostru din Guvern. Nu am emoţii din punctul acesta de vedere şi toate deciziile pe care le-am luat ştiu că au adus un plusvaloare sistemului de învăţământ şi asta e foarte important. Elevii din România, profesorii au de câştigat din măsurile pe care le-am luat, indiferent cât de multe valuri au încercat să facă unii în sistem. Linia pe care am pus sistemul de educaţie, în baza unui program de guvernare – dacă cineva ia programul de guvernare şi se uită, îl lecturează, va vedea că nu am luat nicio măsură împotriva programului de guvernare. Sunt pliate pe programul de guvernare şi efectiv efectele se vor vedea în timp – unele într-un timp foarte scurt, altele într-un timp mai lung.