INTERVIU Lucia Morariu, ANAT: E nevoie de TVA de 9% în turism. Taxele prea mari ne scad competitivitatea

Astfel, fiscalitatea afectează atât preţul final pentru turist, cât şi dorinţa investitorului de a mai investi în turism. Pe de altă parte, preşedintele ANAT estimează că nivelul evaziunii fiscale este de 40% în sectorul de turism. Cei mai mulţi străini călătoresc în România în interes de afaceri şi provin, majoritar, din ţările membre ale Uniunii Europene. „Este nevoie să aplicăm politici fiscale de susţinere a activităţilor turistice fiscalizate, cum ar fi cota TVA redusă (9%) pentru pachete care includ, nu numai cazare şi mic dejun, ci şi cazare şi orice alte servicii suplimentare legate de serviciul de cazare, cu condiţia de a fi vândute sub forma de pachet turistic, sau susţinerea reducerilor de contribuţii pe salarii pentru personalul angajat în turismul sezonier”, a spus preşedintele ANAT pentru Agerpres.  

AGERPRES: Cum apreciaţi că nivelul de fiscalitate din sectorul de turism afectează incomingul?

Lucia Morariu: România nu poate spune în prezent că are un incoming care să conteze. Turiştii străini care vizitează România sunt, de regulă, surprinşi de frumuseţea ţării, natura virgină, valorile culturale, bogăţia şi eficienţa resurselor de tratament balnear sau de soluţiile de a călătorii în condiţii de siguranţă şi confort în ţara noastră.

Din păcate, orice turist se uită la preţ şi orice investitor, chiar şi în turism, investeşte dacă are şanse să scoată profit. Astfel, fiscalitatea excesivă din sectorul turism, afectează atât preţul final pentru turist, cât şi dorinţa investitorului de a mai investi în turism. Cu atât mai mult cu cât România nu este o destinaţie extrem de cunoscută pe piaţa turistică internaţională, factorul preţ este esenţial pentru a determina turiştii străini de România să o viziteze.

Cu un TVA de 24% la toate serviciile de masă acordabile turiştilor străini peste serviciul de bază de cazare/mic dejun inclus, cu taxarea venitului salarial net al lucrătorilor din turism cu 80% şi cu alte taxe şi impozite care duc cumulat la o taxare de 35% din preţul final, nu poţi fi competitiv în turism pe o piaţă internaţională care se bate pentru turişti şi care aplică politici fiscale de susţinere a turismului de incoming.

AGERPRES: Care sunt, în opinia preşedintelui ANAT, măsurile care ar trebui luate pentru creşterea exportului în turism? Care sunt estimările dumneavoastră în ceea ce priveşte incomingul în 2014?

Lucia Morariu: Să facem autostrăzi, şosele rapide, drumuri, toate pe bază de planificare, criterii logice, obiective şi transparente. Turiştii, înainte de toate, trebuie să ajungă repede şi în siguranţă la destinaţie. Trebuie să susţinem dezvoltarea aeroporturilor noastre, a porturilor, a gărilor şi modernizarea căilor ferate…Să ne asumăm un urbanism de calitate în România, îndeosebi în zone şi regiuni turistice, dar şi în oraşe, adică să ne asumăm, în sfârşit, o lege a construcţiilor care să ne asigure un set de reguli care să fie ferme şi respectate. Turiştii nu ne vizitează pentru a sta în hoteluri, ei vizitează destinaţia, locurile, staţiunea, regiunea sau oraşul, în ansamblul lor.

Este nevoie să aplicăm politici fiscale de susţinere a activităţilor turistice fiscalizate, cum ar fi cota TVA redusă (9%) pentru pachete care includ, nu numai cazare şi mic dejun, ci şi cazare şi orice alte servicii suplimentare legate de serviciul de cazare, cu condiţia de a fi vândute sub forma de pachet turistic, sau susţinerea reducerilor de contribuţii pe salarii pentru personalul angajat în turismul sezonier. O altă măsură este aplicarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit în turism. Să susţinem financiar o promovare programată a destinaţiei România Turistică, în parteneriat cu patronatele din turism, pe baza unui program strategic asumat de industrie şi controlat de aceasta.

AGERPRES: Care sunt segmentele care atrag, în prezent, cei mai mulţi străini în România şi care sunt cele cu potenţial mare de atragere? De pe ce pieţe?

Lucia Morariu: Turismul de business, călătorii în Romania în interes de afaceri. După aceea, turismul de sănătate, tratament şi cură balneară, iar în al treilea rând, turismul cultural, circuite de cunoaştere. În principal, străinii care vin în România provin din ţări membre ale Uniunii Europene şi din ţări vecine.

AGERPRES: Cât de mare consideraţi că este, în turism, nivelul evaziunii fiscale şi cât afectează piaţa acest fenomen?

Lucia Morariu: Cel puţin 40% evaziune fiscală. Cota de TVA 24% la alimentaţia publică din turism, fiind nesustenabilă, nu este aplicată decât de operatorii foarte corecţi şi marile unităţi turistice, ceea ce generează pierderi financiare pentru aceştia, prin pierderea clienţilor care pot cumpăra aceleaşi servicii de la unităţile neplătitoare, la preţ mai mic cu 24%.

AGERPRES: În cifre, care sunt rezultatele programului ,,Litoralul pentru toţi’?

Lucia Morariu: La nivel de ANAT, lucrăm pe bază de sondaje, aşa că avem doar trenduri, o creştere de 2% în ritmul general de creştere al destinaţiei ,,Litoral’ care poate fi identificată şi pentru acest program.

AGERPRES: Care dintre programele desfăşurate la nivel naţional a fost cel mai bine primit de români?

Lucia Morariu: Cel mai bine a mers programul ,,Înscrieri Timpurii’, care a cumulat peste 20% din vânzările totale pentru sezonul de vară 2014.