INTERVIU Mihai Daraban, CCIR: Economia românească este tot mai competitivă. Poate face faţă concurenţei pe pieţele externe

Acesta estimează că exporturile vor continua să crească cu peste 7% anual şi vor trece în 2016 de pragul de 60 miliarde de euro.

Preşedintele CCIR apreciază creşterea exporturilor ca fiind şi un rezultat al strategiei promovate de Sistemul Cameral, de recâştigare a unor pieţe tradiţionale, unde renumele produselor şi serviciilor româneşti este încă viu.

AGERPRES: La ediţia din aceasta toamnă, 941 de firme vor primi Premiul Naţional, clasându-se pe locul I în Topul Firmelor, ca urmare a rezultatelor înregistrate în 2014. Ce înseamnă, mai exact, aceste performanţe, dincolo de diplome?

Mihai Daraban: Dincolo de recunoaşterea performanţei prin acordarea trofeelor şi a diplomelor, Camera de Comerţ şi Industrie a României încearcă, prin intermediul Topului Naţional al Firmelor, să facă auzită vocea mediului de afaceri atât în ţară, cât şi peste hotare. Catalogul, în formă tipărită, dar şi în format electronic, inclus pe un CD, va ajunge la toate misiunile diplomatice ale României, la toate ambasadele din România şi la toate organizaţiile importante ale mediului de business din lume. Este modul prin care CCIR promovează companiile româneşti, este cartea de vizită a mediului de afaceri autohton. Ne dorim ca în fiecare an efectele să se vadă în contracte încheiate cu parteneri străini, în creşterea exporturilor, dar şi în creşterea cifrei de afaceri şi a profitului.

AGERPRES: Topul Naţional al Firmelor, ediţia din 2014, a clasat pe primele trei locuri la nivel naţional 2.433 de firme, a căror cifră de afaceri era de 80 miliarde de euro. În acest an, 2.490 de companii s-au clasat, în diverse domenii, pe primele trei locuri şi însumează o cifră de afaceri de 87 miliarde de euro. Este Topul, prin prisma acestor cifre, o radiografie a mediului de afaceri?

Mihai Daraban: Metodologia de realizare a acestui Top este una riguroasă. Sunt analizate cifra de afaceri, profitul în exploatare şi numărul de angajaţi pentru sute de mii de firme. Sunt cifre exacte, nu estimări. Sunt cifre care ne oferă o imagine reală a mediului de afaceri din România. Deşi a crescut cifra de afaceri însumată de ocupanţii primelor trei poziţii în clasament, trebuie să spun un alt fenomen este îngrijorător: reducerea numărului de companii cu capital autohton. Sunt din ce în ce mai puţine companii sută la sută româneşti. În comparaţie cu anul 2013, în anul 2014 numărul acestor companii este cu 4.000 mai mic. Ar trebui ca acest lucru să fie o temă de gândire pentru toţi cei care iau decizii care afectează în mod direct mediul de business:- Guvernul, Parlamentul. Iar clasamentul făcut de Camera de Comerţ şi Industrie îi poate ajuta în acest sens pentru că se observă foarte uşor evoluţia companiilor, pe fiecare domeniu în parte.

AGERPRES: Topul este un moment de bucurie al performerilor economiei. Care sunt, însă, provocările de zi cu zi cărora le-au făcut faţă cei care astăzi sunt premiaţi?

Mihai Daraban: Pentru a putea fi vocea mediului de afaceri, trebuia să ştim cu exactitate, chiar de la ei, care sunt problemele cu care se confruntă. Tocmai de aceea, în primăvară, Camera de Comerţ şi Industrie a României a comandat un studiu pentru a înţelege dificultăţile şi nemulţumirile companiilor pe toate nivelele. Foarte mulţi se plâng de birocraţia sufocantă şi este o problemă pe care o ridică în mod constant. Mai departe, noi punem în discuţie această temă la fiecare întâlnire pe care o avem cu autorităţile statului. În plus, conform acestui studiu, peste 80% dintre firme reclamă legislaţia instabilă şi nivelul ridicat al fiscalităţii, urmate de starea infrastructurii rutiere, drept aspectele cu cel mai mare impact negativ asupra activităţii lor. 58% dintre companii consideră că statul menţine numeroase reglementări inutile şi costisitoare. 63% dintre reprezentanţii companiilor cred că un factor cu un puternic impact negativ asupra activităţii lor este reprezentat de corupţia din administraţie. De asemenea, un procent similar apreciază activitatea DNA. 87% dintre companii doresc să interacţioneze cu un singur organ de control, după modelul german.

AGERPRES: În anul 2014, au fost înmatriculate 101.627 firme la ONRC, dintre care cele mai multe, 56.381, sunt SRL-uri. Tot în 2014 au fost suspendate 18.336 firme. Peste 20.600 de firme au intrat în insolvenţă. În aceste condiţii, 6.630 firme se clasifică în Topul Naţional al Firmelor. Cum apreciaţi performanţa mediului românesc de afaceri, în ansamblul lui, în 2014? Care au fost sectoarele cele mai performante şi de ce?

Mihai Daraban: Din totalul de peste 653.000 de societăţi care au depus bilanţurile financiar-contabile la sfârşitul anului 2014, au fost selectate pentru Topul Naţional, în conformitate cu metodologia topului constituită la nivel naţional, un număr de 6.630 de firme.

Analizând mai în profunzime datele statistice de care dispunem, în baza rezultatelor transmise de toate Camerele de Comerţ Judeţene şi centralizate de noi, putem avansa un barometru real al evoluţiei economiei în anul 2014. Astfel, se poate spune că industria a performat cel mai bine. La nivelul celor mai puternice firme din industrie, respectiv al celor peste 2.400 de firme calificate în Top, am avut o cifră de afaceri la nivel naţional de 49 miliarde de euro şi un profit în exploatare de 4,6 miliarde de euro.

Pe poziţia imediat următoare se află cele aproape 950 de firme din comerţ şi turism, care au înregistrat o cifră totală de afaceri de 40,3 miliarde de euro şi un profit în exploatare de 1,7 miliarde de euro.

Pe locul următor, după numărul de companii, am putea clasa serviciile, cu peste 2.000 de companii care s-au încadrat în top şi o cifră totală de afaceri de circa 31 de miliarde de euro, de circa trei ori mai mare faţă de cifrele din topul realizat anul trecut şi cu un profit de exploatare de 1,6 miliarde de euro. Creşterea numărului acestor firme este un indicator al evoluţiei cererii de pe piaţă, deci al tendinţei evidente de expansiune a sectorului serviciilor în România anului 2014.

Prezenţa în Top a unui număr de circa 600 de firme din domeniul de cercetare, dezvoltare şi high-tech este remarcabilă, mai ales pentru atenţia acordată modernizării şi inovării în economie.

AGERPRES: Cum apreciaţi activitate firmelor exportatoare şi ce estimări aveţi pentru anul 2015?

Mihai Daraban: Exporturile sunt din nou un motor al creşterii economice. După ce în 2014, pentru prima dată în istoria României, exporturile au depăşit pragul de 50 de miliarde de euro, estimăm şi pentru acest an o nouă depăşire a estimărilor iniţiale. Conform calculelor specialiştilor, exporturile vor continua să crească cu peste 7% anual şi vor trece în 2016 de pragul de 60 miliarde de euro.

Acest indicator demonstrează că economia românească este tot mai competitivă şi poate face faţă concurenţei pe pieţele internaţionale. Totodată, creşterea exporturilor este şi un rezultat al strategiei promovate de Sistemul Cameral, de recâştigare a unor pieţe tradiţionale, unde renumele produselor şi serviciilor româneşti este încă viu.

AGERPRES: Cum au contribuit misiunile economice internaţionale la consolidarea mediului de afaceri?

Mihai Daraban: În primul rând, strategia Camerei de Comerţ şi Industrie a României este de a deschide noi pieţe pentru mediul de afaceri, în afara Europei, în Asia de Sud-Est, Asia Centrală, America de Nord şi Golful Persic. Acordăm o atenţie suplimentară zonelor dinamice din punct de vedere economic, pieţelor emergente cu potenţial ridicat de creştere şi dezvoltare.

Una dintre cele mai importante realizări în acest domeniu a fost misiunea economică din SUA, organizată în perioada 28 septembrie – 2 octombrie 2015, la New York şi Washington DC, împreună cu Bursa de Valori Bucureşti. Misiunea a fost un real succes şi a consolidat în plan economic parteneriatul strategic încheiat cu SUA. Subliniez faptul că a fost una dintre cele mai puternice delegaţii la nivel de reprezentativitate a mediului de afaceri.

Pe agenda misiunii au figurat, printre altele, întâlniri de lucru cu oficiali din cadrul Departamentului pentru Comerţ (DoC) al Statelor Unite. Cu această ocazie, am discutat despre importanţa creşterii schimburilor comerciale între România şi SUA şi despre implementarea în România a unui plan de acţiune în ceea ce priveşte comerţul (Romanian Commercial Action Plan).

Un moment de referinţă în relaţiile bilaterale îl reprezintă semnarea parteneriatului între CCIR şi Camera de Comerţ a Zonei Metropolitane New York, care este o premieră pentru România. Cele două părţi şi-au propus să colaboreze pentru atragerea investiţiilor străine în România, pentru susţinerea legăturilor cu administraţia locală şi informarea autorităţilor cu privire la nevoile investitorilor, pentru încurajarea şi facilitarea contactelor între antreprenorii români şi cei din zona metropolitană a oraşului New York. La New York a avut loc şi Business Invest, un forum de afaceri care a creat şi valorificat oportunităţi de colaborare între mediul de business din România şi cel din America.

AGERPRES: Care sunt ţintele conducerii CCIR pentru dezvoltarea mediului de afaceri românesc în 2016?

Mihai Daraban: Pentru 2016 ne-am propus să sprijinim în continuare debirocratizarea mediului de afaceri, facilitarea şi simplificarea accesului firmelor româneşti la surse de finanţare, provenite inclusiv din fonduri structurale şi de coeziune. De asemenea, ne propunem să continuăm demersurile pe lângă Guvern şi Parlament, în vederea reducerii fiscalităţii, pentru simplificarea sistemului de taxe şi impozite şi pentru stimularea investiţiilor şi climatului investiţional.

Ţinta noastră este ca România să devină una dintre cele mai prielnice destinaţii pentru dezvoltarea afacerilor din regiune, o atracţie pentru investitori, fie ei români sau străini. Nu în ultimul rând, ne propunem să sprijinim dezvoltarea capitalului românesc, pentru a-i da forţă economiei noastre şi a-i asigura o dezvoltare sustenabilă.