INTERVIU Ministrul Agriculturii: Aş vrea să avem până la finele anului o Lege corectă a arendei

El a precizat că trebuie finalizate Camerele Agricole şi o bază de date reale pentru animale, acestea fiind „lucruri urgente, deranjante, dar necesare”, care trebuie rezolvate anul acesta.

Oros a subliniat că după aprobarea bugetului şi notificarea ajutorului către Comisia Europeană ar putea începe plata despăgubirilor către fermieri pentru culturile de primăvară, iar acest lucru ar putea fi posibil începând cu luna aprilie.

Ministrul a mai vorbit în interviu despre măsurile perioadei de tranziţie, despre Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi despre modul în care vor fi împărţiţi banii pe Programul Naţional Strategic 2023-2027.

AGERPRES: Care sunt priorităţile, urgenţele, anului 2021?

Adrian Oros: Aş vrea ca până la finele acestui an să facem Camerele Agricole, o Lege a arendei, corectă, în care proprietarul să fie beneficiarul unei arende corecte, dar pe baza unui contract, iar cel care lucrează terenul să fie singurul beneficiar al subvenţiilor, pentru că aceasta este o problemă foarte mare, şi apoi situaţia subvenţiilor pentru animale. Am obţinut o modificare a datei de referinţă pentru subvenţii, dar ea va începe din 2023, însă mă refer în primul rând şi la o bază de date reală, inclusiv la acele registre de ameliorare a raselor ale asociaţilor. Şi acolo este un subiect sensibil, iar mulţi crescători sunt deranjaţi. Toate acestea trebuie să le lămurim. Sunt lucruri urgente, deranjante, dar necesare. Şi trebuie rezolvate anul acesta. Sigur, urmează Programul Naţional Strategic, iar până în septembrie o să îl discutăm cu fiecare formă asociativă în parte, tranziţia până în februarie o să o discutăm şi o să-i dăm drumul, dar sunt chestii vechi care parazitează, ca să zic aşa, se tot rostogolesc şi trebuie rezolvate. Lumea le cam ştie, toată lumea este de acord că nu sunt corecte şi că încurcă funcţionarea, în general, a modului în care se acordă subvenţiile. Acestea sunt priorităţile.

AGERPRES: Aţi anunţat că renunţaţi anul acesta la programul „Tomata” şi că veţi demara un program de sprijin pentru legume în spaţii protejate…

Adrian Oros: Nu renunţăm la „Tomata”, aşa cum s-a spus, îl extindem, pentru că el nu a funcţionat cum ar fi trebuit. Va fi un program pentru legume în spaţii protejate. Avem studii care arată că în 2015 aveam o producţie de 700.000 de tone de tomate, iar în 2019, a crescut puţin, la 896.000 tone, dar în paralel au crescut şi importurile. Acestea au fost de 57.000 de tone în 2015 şi de 72.000 de tone în 2019, iar deficitul s-a păstrat. Dacă în 2017, când a început programul, deficitul era de 84 de milioane de euro, în 2019 a fost de 83,5 milioane de euro.

Pe de altă parte, programul a fost atât de simplist făcut încât era fraudat grosolan. Doar la o verificare făcută de un coleg din Olt la sfârşit de an s-a văzut că erau o grămadă de dosare pe care le respinsese, dar erau date în plată şi a găsit în sesiunea aceea 417 dosare fictive. De asemenea, foarte mulţi legumicultori ne spuneau: „Domnule ministru de ce trebuie să fac numai tomate? Lasă-mă să fac ceea ce îmi cere piaţa”. Şi aşa este corect. Şi atunci am zis că anul acesta îl extindem – chiar dacă pe unitate va fi mai mic – pentru că vor fi mai mulţi – va fi un ajutor pentru cei care chiar fac legumicultură. În paralel cu acest program de minimis vom veni cu măsuri prin care alocăm distinct 150 de milioane de euro în doi ani pentru legumicultură, atât pentru solarii şi sere cât şi pentru depozite şi procesare. 

AGERPRES: Ce valoare va avea programul de minimis pentru legume în spaţii protejate?

Adrian Oros: Va fi un plafon. Plafonul la minimis pe care avem voie să îl dăm anul acesta va fi de 88 de milioane de euro. Pe tot ce înseamnă minimis. Un plafon în fiecare an în care trebuie să ne încadrăm şi se iau în calcul ultimii trei ani. Noi ştim cât am cheltuit pe minimis anul trecut şi acum doi ani – ştim exact cât putem cheltui anul acesta: 88 de milioane de euro. Din aceşti bani avem şi programele legate de apicultură, „Bazna şi Mangaliţa” şi „Usturoiul”.

AGERPRES: Cum veţi împărţi aceşti bani, care nu sunt chiar aşa mulţi?

Adrian Oros: O să vedem dacă o să găsim pentru apicultură alţi bani, ca să ne rămână cât mai mulţi în zona asta. Anul trecut am dat aproape 40 de milioane de euro numai pentru „Tomata”. Usturoiul va merge separat, îl continuăm, este doar în anul doi. Suprafaţa a crescut foarte mult anul trecut şi ei au primit cam 60%, 1.600 de euro în loc de 3.000 de euro, dar efectul s-a văzut. Într-adevăr, este şi mai uşor de păstrat usturoiul. În cazul roşiilor, produceau toţi în acelaşi timp, le scoteau pe piaţă şi fiind un exces le aruncau, pentru că nu mai aveau ce să facă cu ele şi era păcat că era munca lor. Plus că acolo, cei care au făcut pe bune şi-au diminuat pierderile din cei 3.000 de euro primiţi, dar pe total economie nu s-a văzut efectul. S-au cheltuit în cei patru ani 172 de milioane euro pe Tomata, iar efectul nu s-a văzut nici măcar în scăderea importurilor în perioada de iarnă.

CITEŞTE mai multe pe AGERPRES.RO.