Interviu | Ministrul Daniel David: Lucrăm la noul curriculum pentru liceu. Vom avea metode de formare a profesorilor

”Vreau să văd ce lucruri funcţionează bine (…), ca să le putem susţine, să le putem dezvolta. Vreau să văd ce lucruri funcţionează prost, din ce cauză, astfel încât să putem corecta acele lucruri. (…) Deocamdată, păstrăm arhitectura care este, o eficientizăm, nu schimbăm arhitectura. Ce va fi în a doua parte a mandatului vom vedea”, a declarat pentru Agerpres ministrul Daniel David.

Dotarea şcolilor, măsurile de combatere a abandonului şcolar, indicatorii de performanţă pentru cadrele didactice, bugetul alocat învăţământului în acest an, dar şi examenele naţionale au fost subiectele detaliate de ministrul Educaţiei şi Cercetării în interviu.

”Lucrăm la noul curriculum pentru liceu, vom avea metode de formare a profesorilor astfel încât să ne asigurăm că folosesc metode atractive care-i implică pe elevi. Manualele vor fi regândite. (…) Şi în acelaşi timp, cu siguranţă, vom continua dotarea şcolilor pentru a schimba acest mediu educaţional, mediul de învăţare”, a spus ministrul.

AGERPRES: Domnule ministru, aţi preluat mandatul de mai puţin de o lună. Suntem după 10 ani de proiect „România Educată”. Cum vă doriţi dumneavoastră să arate şcoala românească la finalul mandatului?

Daniel David: Mie îmi place să cred că sunt un om raţional şi realist, astfel încât îmi văd activităţile grupate oarecum în două etape. Prima etapă ar fi legată de condiţiile economico-financiare mai complicate prin care trecem, inclusiv cele politice, fiindcă n-am închis încă alegerile prezidenţiale, şi ar fi a doua etapă, după ce ne aşezăm, ca să spun aşa, instituţional, din punct de vedere politic şi cu speranţa că şi condiţiile economico-financiare vor arăta mai bine.

Pentru prima etapă, pentru mine este foarte important – unu: să asigurăm buna desfăşurare a activităţilor de zi cu zi în sistem, pentru că Ministerul Educaţiei şi Cercetării acoperă trei zone foarte importante – zona preuniversitară, învăţământul superior, zona de cercetare, în care efectiv avem milioane de actori, copii, elevi, studenţi, profesori, personal administrativ ş.a.m.d. Deci este foarte important ca activităţile de zi cu zi să funcţioneze bine.
Şi tot în prima etapă, ceea ce mă interesează, ca implementare a programului de guvernare şi a viziunii pe care o am, este ca, în condiţiile permise de legile pe care le avem, să eficientizăm arhitectura acestor sisteme, fiindcă dacă eficientizez arhitectura acestor sisteme, până la urmă eficientizez şi funcţionarea de zi cu zi. Vă dau câteva exemple: zona învăţământului superior şi cercetare. În acest moment, avem cam patru actori care sunt activi. Avem universităţile, avem institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, avem institutele Academiei, avem unităţile de cercetare în diverse alte zone private. De foarte multe ori, aceşti actori nu cooperează unii cu alţii, de multe ori se suprapun, de multe ori intră într-o competiţie mai degrabă distructivă decât care să ducă la cunoaştere cumulativă. Atunci avem în plan evaluarea acestui sistem şi regândirea, reorganizarea lui, astfel încât să fie loc pentru toţi, dar să înlocuim aceste elemente negative cu o cooperare care să ducă la dezvoltare cumulativă.

În zona preuniversitară sunt aspecte cheie pe care le ţintim. Primul a fost cerut şi de către premier explicit – şi anume să gândim indicatori de performanţă în asociere cu salariile, se spune în spaţiul public, dar eu spun în legătură cu veniturile pe care le au cei din zona preuniversitară, fiindcă eu cred că, aşa cum se întâmplă cu toţi din sistemul public, salariul de bază trebuie să fie ceva decent, iar peste salariul de bază discutăm prin indicatori de performanţă, bonusuri, premii ş.a.m.d. o creştere a veniturilor. Şi de asemenea, tot în zona preuniversitară, vom lansa în dezbatere publică şi naţională planurile-cadru pentru liceu, care au rămas de mult timp neactualizate. Şi astea sunt câteva aspecte cheie pe care le ţintesc în domeniul educaţiei şi cercetării, care ţin, după cum vedeţi, oarecum de aspecte mai generale, de arhitectură, pe care, dacă le facem bine, eficientizăm activitatea de zi cu zi.

AGERPRES: ”Condiţiile economice, financiare extrem de dificile ale ţării ne fac să pornim anul viitor cu un optimism rezervat, reţinut” – spuneaţi la final de an, în mesajul transmis cadrelor didactice din întreaga ţară. Vă aşteptaţi la greve sau proteste ale angajaţilor din sistem, având în vedere noile prevederi ale ordonanţei „trenuleţ”?

Daniel David: Este posibil. Mi-ar plăcea să nu fie foarte probabile. Sunt în discuţie cu sindicatele, ţin legătura cu oamenii din sistem, încerc să explic că ţara trece prin această situaţie complicată. Poate nu atât economic, cât economico-financiar mai degrabă, cu acest deficit foarte mare la nivelul bugetului pe anul trecut şi trebuie să corectăm acest lucru, altfel toate activităţile sunt afectate major, cu speranţa că pe măsură ce condiţiile economico-financiare se îmbunătăţesc vom reuşi să ridicăm o serie de blocaje care există acum. Fiindcă până la urmă, iarăşi, dacă este să discutăm cinstit, sigur cu nuanţe pe aici, pe acolo, dar în general nu am asistat la tăieri, n-am asistat la lucruri foarte grave. Sunt lucruri negative, dar nu sunt foarte grave, fiindcă practic ce s-a încercat să se facă a fost să se stabilizeze şi să se pornească anul 2025 cu resursele pe care le-am avut oarecum în 2024. Dar sigur, oamenii sunt nemulţumiţi, iar în sistemul nostru, mai ales în zona de educaţie, nemulţumirea este un pic mai mare şi cred că toţi o înţeleg, pentru că au fost foarte multe angajamente şi promisiuni care au fost făcute pentru a opri greva în domeniul Educaţiei. Dar ţin minte că, în timpul discuţiei cu partenerii de dialog social, primul-ministru a spus foarte clar că el conştientizează acest lucru, ştie că are de onorat nişte promisiuni pentru Educaţie şi, atunci când condiţiile economico-financiare vor permite, va fi prioritate pentru el.

AGERPRES: Ordonanţa prevede şi blocarea angajărilor la stat. Ce se întâmplă în cazul examenului de titularizare, definitivat sau promovare în carieră? Mediul universitar intră sub incidenţa acestei ordonanţe?

Daniel David: Iniţial, în primele variante, da, existau aceste probleme, dar după aceea, iarăşi, având discuţiile în coaliţie şi amintindu-ne cu toţii că cei din coaliţie au asumat acest lucru că Educaţia este domeniul prioritar până la urmă, noi am reuşit să salvăm, ca să spun aşa, memorandumurile pe care le avem pentru diverse posturi şi pentru diverse aspecte cheie fundamentale din domeniul Educaţiei, inclusiv din preuniversitar şi din învăţământul superior, astfel încât, în acest moment, concursurile în universităţi se desfăşoară în timp ce discutăm, deşi în prima variantă a ordonanţei oarecum au fost blocate, iar posturile pentru Titularizare vor putea fi scoase la concurs în acest an fără blocaje induse de această ordonanţă.

AGERPRES: Câţi bani va primi Ministerul Educaţiei în anul 2025, prin proiectul noii legi a bugetului de stat? Bugetul va fi mai mare decât anul trecut?

Daniel David: Da, nu ştiu exact. Încă lucrăm la buget. Promisiunea a fost că bugetul va fi uşor mai mare decât anul trecut, aşa cum am spus şi în timpul discuţiilor din Parlament când am fost audiat pentru a deveni ministru, astfel încât eu cred că, dacă acel lucru se menţine, aşa cum spuneam, putem desfăşura activităţile obişnuite, putem chiar începe să implementăm unele măsuri din programul de guvernare pe linia eficientizării arhitecturii sistemului. De aceea spuneam că pornesc cu un optimism, dar un optimism reţinut în acelaşi timp, fiindcă probabil bugetul nu va fi atât de mare cât ar fi putut să fie dacă nu erau aceste condiţii complicate economico-financiare.

AGERPRES: Un ordin de ministru adoptat recent prevede că examenul de licenţă şi lucrarea de licenţă devin ambele obligatorii din anul universitar 2025 – 2026; multe facultăţi renunţaseră la lucrarea de licenţă. Vedeţi benefică această nouă reglementare?

Daniel David: Aşa nu-mi plac măsurile acestea luate aşa global. Fără examene, cu examene, fără teză de licenţă, cu teză de licenţă. Eu, când eram rector, chiar în cadrul universităţii mele, am chemat fiecare decan şi am discutat şi cu coordonatorii de specializări şi le-am spus că nu aş vrea la UBB să avem la absolvire decât procedurile care există la 3, 4, 5 universităţi la care noi ne raportăm aşa, aspiraţional, ca să spun în această lume în domeniul respectiv. Dacă la Harvard în Psihologie se dă teză de licenţă, vreau şi la UBB în Psihologie teză de licenţă. Dacă nu se dă, nu vreau nici la UBB teză de licenţă. Deci, după mine, este o problemă fals pusă cum e mai bine şi mai riguros să ai lucrări de licenţă, să n-ai lucrări de licenţă. Hai să ne uităm la setul de bune practici internaţionale şi să ne orientăm după acest lucru. Asta este atitudinea mea şi acesta este răspunsul pe care vi-l dau în această fază.

AGERPRES: Veţi păstra structura examenelor naţionale şi organizarea anului şcolar pe module?

Daniel David: Da, deocamdată, aşa cum am spus nu-mi propun să fac schimbări în arhitectură, ci să eficientizez arhitectura, dacă va fi nevoie. Dar fac o paranteză, ca parte a activităţilor din prima parte a mandatului, am început să fac o diagnoză foarte atentă a întregului domeniu. Vreau să văd ce lucruri funcţionează bine şi din ce cauză, ca să le putem susţine, să le putem dezvolta. Vreau să văd ce lucruri funcţionează prost, din ce cauză, astfel încât să putem corecta acele lucruri. Şi acest diagnostic va fundamenta după aceea politici bazate pe dovezi, evident base policies. Iar dacă după această analiză, ale cărei rezultate vor fi prezentate (…) spre sfârşitul lunii mai, dacă va fi cazul să facem astfel de modificări, vom vedea atunci. Deocamdată, păstrăm arhitectura care este, o eficientizăm, nu schimbăm arhitectura. Ce va fi în a doua parte a mandatului vom vedea.

AGERPRES: Aţi vorbit la audierile din comisiile parlamentare, înainte de validarea mandatului dumneavoastră, de constituirea unei comisii de experţi care să analizeze situaţia homeschooling-ului în România. În ce stadiu se află acest proiect şi dacă aveţi formată deja o idee despre acest sistem de învăţământ?

Daniel David: N-am o idee încă. Aşa cum am spus, am nevoie de inputul experţilor, încă nu am încheiat constituirea Cabinetului ministrului, fiindcă la acest proiect vor lucra în primul rând consilierii personali pe care o să-i am din Cabinetul propriu, care sigur o să apeleze la o serie de alţi experţi naţionali, internaţionali, dar ei vor fi cei care iniţiază acest proces. Sper ca într-o săptămână să reuşesc să finalizez şi constituirea Cabinetului ministrului şi după aceea vom începe lucrul la acest proiect. Poate că va veni direct, ca parte a acelui element de diagnoză despre care am discutat şi pe care o să-l prezentăm în luna mai. Dacă cumva reuşim să-l terminăm mai repede, n-o să am nicio problemă să îl prezint înaintea raportului de diagnostic.

AGERPRES: Cum îi stimulează şi cum îi recompensează Ministerul Educaţiei pe elevii olimpici din România. Sunt foarte mulţi medaliaţi la olimpiadele internaţionale de matematică, fizică, chimie, informatică. Sunt copii care participă la proiectele NASA, ce le oferă în schimb statul român?

Daniel David: Acum, când vorbim de olimpiadă, şi eu participam la olimpiade de când eram în liceu, în gimnaziu, eu apreciez motivaţia intrinsecă. Participi fiindcă îţi place, iubeşti şcoala, iubeşti, cum să spun, competiţia la nivel de olimpiade. Dar în acelaşi timp sigur pot să fiu de acord că dacă e, dincolo de motivaţie intrinsecă, trebuie să şi facem ceva pentru aceşti elevi care performează. Sunt multe lucruri care se fac. Acum n-o să le trec pe toate în revistă, dar vă dau câteva exemple. Dincolo de premii, dincolo de unele burse, faptul că ministerul permite universităţilor ca prin metodologia proprie să aloce locuri bugetate cu prioritate olimpicilor este un lucru foarte important, astfel încât încercăm să-i ţinem în ţară ca să nu meargă oarecum în străinătate, mai ales dacă sunt domenii cheie în care România vrea să se dezvolte. De asemenea, prin faptul că îi susţinem să-şi continue studiile la nivel universitar reuşim să acoperim şi acest element de dezechilibru care poate să apară, fiindcă nu toţi vin din familii bogate şi atunci ai fost un olimpic, dar dacă vrei (…) să studiezi la o universitate bună din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara sau alte oraşe, că nu sunt numai astea patru în care sunt universităţi bune, eforturile financiare sunt mari, mulţi nu şi le permit şi atunci şi ministerul, împreună cu universităţile, găsesc formule pentru a-i ajuta. Dar, repet, pentru mine e foarte importantă motivaţia intrinsecă, dincolo de ce încercăm să facem pentru a stimula această motivaţie extrinsecă.

AGERPRES: Cum consideraţi că ar trebui dotate şcolile astfel încât toţi elevii să aibă acces la învăţământ modern, centrat pe elev şi pe calităţile şi abilităţile lui? Sunt încă şcoli din mediul rural care nu au nici măcar strictul necesar pentru derularea activităţii de învăţământ.

Daniel David: Aşa este. Există un proiect început la minister, nu l-am început eu. Eu mă bucur că există şi mă bucur că eu sunt în faza cumva să-l implementez şi să-l duc la bun sfârşit de dotare a şcolilor cu materiale didactice, de dotare a unor laboratoare pe componenta digitală. Contează foarte mult contextul în care se învaţă. De multe ori abandonul şcolar este legat şi de mediul educaţional. Dacă mediul arată rău, este fără dotări, nu te stimulează, nu te încurajează să înveţi, sigur, alături de alţi factori, acest lucru contribuie şi la abandonul şcolar. Ştiu că ministerul are aceste proiecte deja începute. Dacă mă gândesc la dotările şcolilor, cu îmbunătăţirea infrastructurii, dotări cu materiale didactice, ţinta este ca aproximativ 5.000 şi ceva de şcoli să beneficieze de acest demers. Când i-am întrebat pe colegii mei din minister, care deja implementează proiectul, i-am întrebat cam ce procent dintre şcoli acoperim, mi-au spus că peste 80%, ceea ce este un lucru bun şi în condiţiile în care foarte multe din aceste şcoli vin din mediul rural sau dacă vin din zona urbană, vin din zona urbană mai defavorizată, ceea ce este iarăşi un lucru bun şi vă răspunde oarecum la întrebarea pe care aţi pus-o.

AGERPRES: Ce soluţii aveţi în vedere ca educatorii, profesorii să se ocupe exclusiv de predare şi de formarea elevilor să nu mai facă activităţi contabile de genul acte pentru burse, tichete sau activităţi birocratice care le ocupă mult timp pe care ar trebui să-l aloce meseriei de bază, cea de formator, de educator?

Daniel David: Sigur, în norma didactică ai şi o componentă administrativă care ţine şi de pregătirea pentru lecţie şi chiar de activităţi administrative. Problema este când aceste activităţi administrative sunt atât de multe şi de complicate încât interferează cu rolul tău de profesor. Da, este o analiză pe care o s-o fac şi ca parte a acelui raport despre care am discutat şi în funcţie de ce vom găsi, în sensul că eu ştiu că sub acest aspect lucrurile merg prost, nu ştiu exact toate cauzele, e legislaţia? Nu uitaţi că noi am adoptat o legislaţie nouă în 2023, complexă şi complicată. Ea probabil a venit cu foarte multe sarcini noi pentru profesori şi de multe ori poate n-au fost legate între ele sarcinile sau nimeni nu le-a pus toate unele lângă altele ca să vadă ce grozăvie se generează la un moment dat. Sunt conştient de această problemă, o să analizăm cauzele şi vom căuta soluţii la momentul prezentării acelui raport la sfârşitul lunii mai şi vom vedea după aceea cum implementăm în a doua parte a mandatului politici şi mecanisme prin care să corectăm această situaţie. Care sunt exact nu vă pot spune acum că întâi vreau să văd ce problemă este şi de ce a apărut.

AGERPRES: Veţi reorganiza ministerul şi instituţiile din subordinea acestuia?

Daniel David: Oarecare organizare va exista, cum spuneam, încă din prima parte a mandatului şi prin simplul fapt că Ministerul Educaţiei şi Cercetării trebuie să rezulte din reunirea vechiului Minister al Educaţiei şi vechiului Minister al Cercetării. Dincolo de cercetare, mai erau câteva domenii care nu vin spre noi, dar zona de cercetare de acolo vine spre zona educaţiei şi sigur va fi o altă structură. După aceea, în a doua parte a mandatului, iarăşi din ceea ce va rezulta, din ceea ce voi vedea în urma acelui raport despre care am vorbit, s-ar putea să fie şi schimbări mai de arhitectură, deci nu doar să eficientizăm arhitectura care există, ci poate chiar să schimbăm unele zone de arhitectură.

AGERPRES: Ce model aţi lua din afară, modele educaţionale în domeniul universitar, preuniversitar?

Daniel David: Acum depinde. De exemplu, în zona universitară, un mecanism foarte important pentru mine pe care îl împing în faţă în aceste zile, care se leagă de Legea învăţământului superior, este să ajut universităţile să-şi definească mai clar misiunea academică. Legea spune că universităţile ar trebui să fie conştiente de una dintre cele trei misiuni fundamentale: educaţie, educaţie şi cercetare sau educaţie şi cercetare avansată. Dacă face această diferenţiere, atunci automat tu, ca universitate, poţi să ai pretenţia, atunci când eşti evaluată, să fii evaluată prin indicatori care se potrivesc cu misiunea pe care ţi-ai asumat-o. De asemenea, studenţii ştiu mai bine, mai clar la ce să se aştepte într-o astfel de universitate, că trebuie să ştii că într-o universitate de cercetare avansată te aştepţi mai degrabă la aspecte practice legate de prezenţă, laboratoare. Poate într-o universitate cu o misiune mai degrabă de educaţie sau de educaţie şi cercetare componenta antreprenorială şi duală poate să fie mai puternică. Atunci îi ajutăm şi pe studenţi să înţeleagă unde se duc şi ce fac acolo, creăm o legătură mai puternică între universităţi, piaţa muncii, universităţi şi autorităţile locale şi naţionale şi în acelaşi timp dăm o forţă mai mare universităţilor să aibă un cuvânt de spus atunci când trec prin diverse procese de evaluare. Întărim practic autonomia universitară, deoarece această misiune este asumată şi stabilită de comunitatea universitară. Nu vine ministrul şi spune: tu ai misiunea asta, tu ai misiunea asta; nu, ministrul vine şi spune: alege care misiune crezi tu că ţi-o doreşti şi prin prisma misiunii respective ai dreptul de a solicita în diverse procese de evaluare externă criteriile care corespund misiunii pe care ţi-ai asumat-o.

AGERPRES: Ce măsuri veţi lua pentru reducerea abandonului şcolar? Continuaţi programul „Masa caldă”?

Daniel David: Da, sunt foarte multe lucruri care contribuie la acest fenomen. Dacă spun nefericit e prea puţin spus legat de abandonul şcolar pe care îl vedem şi în preuniversitar, îl vedem şi în zona universitară, în preuniversitar este dramatic. Sunt mai multe măsuri.

Spuneam că unele ţin de curriculum, în sensul că de foarte multe ori nu ai conţinuturi, nu ai manuale atractive, altele ţin de metoda de predare folosită de profesori. Unii profesori folosesc metode efectiv plicticoase de predare, care nu implică elevii în actul educaţional, dimpotrivă, îi stimulează să fugă, ca să spun aşa. Alţi factori sunt factori, din păcate, factori sociali. Adică uneori şcolile, cum aţi spus la început, unele şcoli arată rău, nu creează un mediu care să te încurajeze să înveţi. Unii copii vin din familii cu probleme financiare, unii merg la şcoală efectiv fiindu-le foame. Păi cum te aştepţi să aibă performanţă un copil care vine cu acest bagaj într-un astfel de mediu? Şi atunci încercăm să ţintim toţi aceşti factori.

Spuneam că lucrăm la noul curriculum pentru liceu, vom avea metode de formare a profesorilor astfel încât să ne asigurăm că folosesc metode atractive care-i implică pe elevi. Manualele vor fi regândite şi ele. În paranteză, am şi spus că eu voi şti că un manual este bun atunci când un copil care este la a doua lecţie citeşte înainte patru lecţii, fiindcă este foarte curios despre ce citeşte acolo, îi place ce vede. Şi în acelaşi timp, cu siguranţă, vom continua dotarea şcolilor pentru a schimba acest mediu educaţional, mediul de învăţare. Şi da, vom continua cu programul „Masa caldă” cel puţin la nivelul anului trecut şi cu siguranţă ori de câte ori voi avea resurse sau se va pune problema ridicării unor blocaje care au apărut prin această ordonanţă, resursele vor fi de mine orientate preponderent şi cu prioritate spre a asigura „Masa caldă” la cât mai mulţi copii sau „Masa sănătoasă”.