Interviu Ministrul Energiei: România se va alinia standardelor europene de mediu în ritmul său. Nu suntem de umplutură în UE

El a arătat că reprezentanţii Comisiei Europene vor să înăsprească peste noapte cerinţele privind noxele din termocentrale şi a subliniat că va prezenta cu studii şi documente punctul de vedere al României, argumentând că nu suntem în Uniunea Europeană ‘de formă şi de umplutură’.

În legătură cu liberalizarea pieţei de energie, ministrul le-a recomandat oamenilor să fie foarte atenţi când îşi schimbă furnizorul şi să citească noile contracte ‘şi pe cant’, întrucât ofertele pot ascunde capcane.

Anton Anton a mai spus în interviul acordat AGERPRES că resursele energetice ale ţării trebuie exploatate durabil, pentru ca o parte dintre ele să rămână şi generaţiilor următoare.

 

AGERPRES: Spuneţi-ne, pentru început, care sunt cele mai mari probleme din sectorul energetic la ora actuală?

Anton Anton: Mie-mi plac întrebările astea cu cele mai mari probleme… Nu ne dă nimeni cu nimic în cap în sectorul energetic. Problemele pe care le avem în sectorul energetic sunt nişte probleme de eficientizare a întregului sistem. Deci eu astăzi am un sistem energetic frumos, o ţară bogată, pe care Dumnezeu a binecuvântat-o. Uitaţi-vă şi pe chestia asta cu mixul energetic (ministrul are calculatorul deschis pe site-ul Transelectrica, la starea sistemului energetic în timp real – n.r.), am hidro, am cărbune, am hidrocarburi, am gaze, am biomasă, vânt, bate vântul de ne-ndoaie acum, producem foarte mult din vânt.

Problema pe care o am este ca acest mix să funcţioneze bine şi eficient. Că nu-i totuna să am o centrală care merge prost şi care sigur că produce şi alta care merge bine. Eficient înseamnă turbine mai bune, construcţii hidrotehnice mai sigure, eficient şi sigur, da?

AGERPRES: Deci avem un mix care arată bine, dar nu este şi eficient?

Anton Anton: Nu, poate fi mult mai eficient. Noi am făcut nişte investiţii foarte mari, gândiţi-vă numai la câte termocentrale am avut şi care nu respectau niciun fel de condiţii de mediu şi câte avem azi care toate respectă condiţiile de mediu, sunt doar câteva lucruri la care mai lucrăm. Dar am hidrocentrale cu turbine de 30 de ani, de 40 de ani, de 50 de ani.

AGERPRES: Şi asta nu este o problemă?

Anton Anton: E o problemă în toată lumea. Toată lumea modernizează. Tot timpul. Noi, la energie, ne ocupăm de două lucruri extreme. Între ele sunt mai multe lucruri, dar noi ne ocupăm de producţia de energie, pe de o parte, şi de eficienţă energetică, pe partea cealaltă. Dacă eu produc energie mai puţin eficient, crezi că e bine? Eu cred că nu e bine. Eficienţa energetică trebuie să fie şi o preocupare constantă a producţiei.

AGERPRES: Anul acesta ce se va întâmpla cu certitudine în sectorul energetic?

Anton Anton: Cu certitudine… Cu certitudine anul acesta o să dăm drumul la hidrocentralele care sunt gata, vreo trei hidrocentrale. Anul acesta o să începem lucrul la magistrala BRUA, care este Bulgaria-România-Ungaria-Austria, o magistrală de gaze extrem de importantă pentru această zonă a Europei. Mai avem puţin şi începem lucrările.

Anul acesta se lucrează bine, eficient, la termocentrala de la Iernut. Adică acolo au venit utilajele, s-a terminat cu partea de fundaţii care a fost mai complicată decât ne-am aşteptat. Acum deja clădirea creşte, utilajele sunt cumva, hai să zicem nu chiar în vamă, dar sunt venite şi urmează să înceapă să fie montate. Deci sunt nişte lucruri pe care le facem. Anul acesta cred că cele două combinate mari, Oltenia şi Hunedoara, se stabilizează cumva, adică nu încep să aibă probleme decât dacă începem să ne băgăm în seamă.

AGERPRES: La ce vă referiţi?

Anton Anton: Păi, nu ştiu cum să-ţi povestesc eu. Nu cred că trebuie să facem aşa… ştire din faptul că nu avem vagoane ca să transportăm cărbunele. Asta este o chestie de afacere, de business…

AGERPRES: Depinde. Dacă este o problemă mare…

Anton Anton: Este o relaţia contractuală dintre două firme, nu este o relaţie care să vină să… Noi ne-am obişnuit să ne plângem, să nu respectăm nişte contracte. Eu vreau să impun respectarea tuturor contractelor.

AGERPRES: Sunt anumite restanţe, de anii trecuţi…

Anton Anton: Spre exemplu?

AGERPRES: Strategia energetică.

Anton Anton: Fără îndoială, anul ăsta se gată şi ea, am uitat să spun. Eu sper şi am un pariu cu o domnişoară drăguţă care mi-a spus că ea nu crede că voi termina strategia energetică şi, dacă o termin, va sta în cap şi i-am spus să se antreneze. Deci anul acesta se va termina strategia energetică, la care sigur, lucrăm de mulţi ani şi trenăm, ceea ce nu mi se pare normal.

AGERPRES: Ce ar trebui să conţină? Cum ar arăta o strategie de care să fiţi mulţumit?

Anton Anton: Aţi citit strategia de cercetare? Nu. Ei, de aia sunt mulţumit. Parţial. Pentru că am făcut-o într-un fel, iar cei de la putere de la momentul respectiv au mai schimbat-o. O strategie de care să fiu mulţumit este una de care să ne putem ţine măcar câţiva ani şi care să aibă o viziune. Iar viziunea v-am spus-o: mixul energetic. Nu pot să vin, chiar dacă e la modă, să vorbim despre carbon, decarbonizare, nu ştiu cum se cheamă, gazeificare, carbonicarbogazeificarea apelor minerale, nu ştiu, nu contează termenul, dar important este să înţelegem că în această strategie cărbunele în România nu poate fi eliminat.

Eu n-am cum să-l elimin. Polonia nu-l elimină. Alte ţări din Europa nu-l elimină, de ce să-l elimin eu, am făcut eforturi. Centralele pe cărbune sunt la standarde internaţionale. A, că se modifică standardele, că o să fie ceva mai complicat, că o să trebuiască să curăţăm mai mult gazele de ieşire din termocentrale, super, o să facem şi chestia asta.

AGERPRES: Cu ce bani?

Anton Anton: Ăştia care produc energia produc pe gratis?

AGERPRES: Până acum de ce nu s-a făcut?

Anton Anton: Păi am băgat un miliard de euro în retehnologizarea termocentralelor, cum nu s-a făcut?

AGERPRES: Şi totuşi nu sunt conforme cu cerinţele de mediu.

Anton Anton: Ba sunt, am băgat un miliard de euro şi sunt conforme. Nu sunt conforme cu cerinţele pe care Comisia, între timp, vrea să le impună pentru anii viitori.

AGERPRES: Şi atunci ce facem?

Anton Anton: Mai băgăm nişte bani.

AGERPRES: Câţi?

Anton Anton: Cam vreo sută de milioane, cam aşa.

AGERPRES: De euro?

Anton Anton: Da. Adică ştiţi cum e, e o luptă. Eu sunt ecologist, mă bat pentru protecţia mediului. Dar mă bat raţional. Vin şi spun: sigur că da, nu vreau să arunc în atmosferă să schimb clima. Clima s-a schimbat din cauza noastră, nu vreau să contribui la chestia asta. Vreau să mă aliniez politicilor europene în totalitate, dar daţi-mi şi mie voie să mă aliniez în ritmul meu. Nu puteţi să-mi spuneţi mie: frate, de mâine implementezi ceva ce noi credem că se poate. Sigur că da, implementez, dacă voi îmi daţi toţi banii, calup, eu implementez mâine, deşi tehnic nu se poate, că toată lumea va trebui să facă treaba asta.

AGERPRES: Deci veţi cere o derogare, un termen de păsuire?

Anton Anton: Eu nu cer derogări. Eu nu mă duc la Comisia Europeană să cer derogări. Eu mă duc şi spun: ăsta e planul meu şi asta pot eu să fac, asta nu înseamnă derogare, asta înseamnă că mă duc cu nişte studii, documentat şi spun asta pot să fac. Pe mine mă deranjează că toată lumea are senzaţia că mergem la Comisia Europeană şi ne rugăm de ei. Nu, nu! Suntem membri în Uniunea Europeană cu aceleaşi drepturi pe care le are toată lumea şi membri raţionali şi, cum să vă spun, responsabili. Nu suntem aşa, acolo, de formă şi de umplutură.

AGERPRES: Cu ce argument mergeţi? Că avem aceste centrale şi nu le putem închide?

Anton Anton: Nu, merg cu următorul argument: aşa cum vreţi, centralele le-am retehnologizat, am băgat o groază de bani în ele şi ele funcţionează cu cărbunele nostru. Ele, ca să obţină performanţele pe care le doreşte Comisia Europeană din punctul de vedere al emisiilor de noxe, mai au nevoie de încă o etapă de retehnologizare, care nu mai este atât de grea ca cea care a fost făcută până acum, aia a fost cea mai grea. După părerea mea, peste alţi câţiva ani o să aibă nevoie de o nouă etapă de retehnologizare, adică partea tehnologică avansează permanent, pentru că aceste cerinţe ale Uniunii Europene nu sunt pe vorbe, ci pe tehnologii pe care le-a demonstrat cineva undeva. Deci se pot face. Noi venim şi facem o analiză din punctul de vedere al costurilor şi al capabilităţilor să vedem cum putem să facem.

AGERPRES: Deci vă menţineţi ideea că nu veţi închide nicio termocentrală şi nicio mină?

Anton Anton: Bineînţeles. Aşa cum v-am spus, la strategia naţională va trebui să începem cu o viziune, iar în cadrul acestei viziuni eu am două lucruri la care ţin. Unu: că România este un stat binecuvântat şi avem de toate şi vrem să folosim în mod raţional tot ce avem şi să facem o politică de exploatare durabilă a resurselor pe care le avem, asta este a doua idee. Pentru că am spus şi o s-o mai spun de nu ştiu câte ori, mi-a plăcut să citesc istorie: România a ţinut un război cu petrolul şi nu mai are. S-a terminat războiul şi nimeni nu vine să-i spună României: draga mea, săraca de tine, noi am făcut războiul pe petrolul tău, hai să-ţi dăm nişte compensaţii. Nu, dimpotrivă.

AGERPRES: Deci trebuie să ne purtăm singuri de grijă.

Anton Anton: Păi da. Trebuie să avem grijă de resursele noastre.

AGERPRES: Deci aveţi în plan să exploatăm o parte din resurse, iar o altă parte să o lăsăm generaţiilor următoare?

Anton Anton: Asta înseamnă exploatare durabilă. Eu cred că trebuie să ne gândim şi la viitorul generaţiilor următoare. Poate sunt naiv, dar eu aşa cred.

AGERPRES: O altă restanţă de anii trecuţi este proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. O să rezolvăm ceva anul acesta?

Anton Anton: Asta nu este o restanţă. Nu, nu, nu… chestia cu restanţa e la şcoală. Noi la Cernavodă am prevăzut de la început să construim patru reactoare. Am reuşit să construim unul, apoi am mai dat în funcţiune încă unu. Apoi am încercat să vedem cum mai putem construi şi alte două reactoare, 3 şi 4. Astăzi suntem în discuţii foarte avansate cu nişte investitori. Discuţiile astea continuă. Alaltăieri au fost pe-aci. M-am întâlnit… i-am văzut în lift. Deci discuţiile astea sunt nişte discuţii continue, la care ministerul şi-a manifestat disponibilitatea şi discuţiile cu investitorii nu sunt nişte chestii simple şi nu sunt nişte chestii la care hai, gata, ne-am aşezat, am semnat şi la revedere, nu e aşa. Acolo sunt nişte chestiuni complicate. Eu nu consider că asta este o restanţă. Mai repede aş fi considerat că este o restanţă faptul că nu ne ocupăm de retehnolgizarea reactoarelor 1 şi 2, dacă nu am avea preocupare în domeniul ăsta. Noi avem preocupare în retubarea, aşa se cheamă în termenii lor tehnici, deci reabilitarea celor două reactoare. Deci ne apucăm de retubarea reactorului 1, e în curs, e în lucru, există o chestie de proiect, se face proiectul, încep să se deruleze lucrări auxiliare, deci suntem în curs de a face acest lucru.

AGERPRES: Avem bani pentru acest proiect?

Anton Anton: Ăştia nu sunt aşa mulţi bani.

AGERPRES: Câţi bani?

Anton Anton: Eeee… nu ştiu.

AGERPRES: Un miliard şi jumătate de euro?

Anton Anton: Nu ştiu, nu cred. Nu cred. Dar hai să facem următoarea socoteală: să presupun că zicem că nu avem bani, da? Şi atunci se opreşte centrala nucleară. Păi aşa oprim tot. Aşa nu avem bani de nimic.

AGERPRES: Deci avem bani sau n-avem bani?

Anton Anton: Părerea mea este că avem bani. Da. Dacă ne gospodărim cumsecade. Avem bani să facem toate lucrurile, dacă stabilim nişte priorităţi. Eu am nişte priorităţi, iar retubarea reactorului 1 este una dintre cele mai importante priorităţi pe care le am. Nu ştiu dacă e chiar prima, dar este o prioritate extrem de importantă pentru mixul de energie despre care v-am vorbit.

AGERPRES: Tot în contextul nevoii de bani, faptul că din profitul companiilor de stat 90% merge către dividende afectează investiţiile companiilor?

Anton Anton: Aici hai să ne înţelegem. Dacă am fi proprietarul unei firme, cum ar fi ea, ce am face cu banii? Am împărţi banii ăştia şi am zice: acestea sunt dividende şi acestea sunt investiţii. Atâta vreme cât statul face investiţiile… el face, statul până la urmă decide că facem investiţia aia, facem investiţia aia sau aia, eu nu cred că e chiar aşa o mare disperare că adună banii la un loc şi zice anul ăsta ţi-i dau ţie. Pentru că prin buget asta se întâmplă. Deci eu cred că statul, care este proprietarul, are tot dreptul să-şi ia dividendele. Mai ales că nu le bagă în buzunar, pentru că dividendele în general se bagă în buzunarul acţionarului. La noi dividendele se bagă în bugetul naţional, de unde se redistribuie.

AGERPRES: Dar companiile rămân sau nu cu bani suficienţi pentru investiţii?

Anton Anton: Păi dacă îi dă statul investiţii, dacă el cere investiţii şi primeşte, dacă sunt ale statului… da?

AGERPRES: Deci le afectează cu ceva sau nu?

Anton Anton: Cred că la nivel de mod de gândire, poate sau poate… nu ştiu, dar eu nu cred că le afectează fundamental, atâta vreme cât ştiu ce vor să facă. Dacă nu ştiu ce vor să facă şi aşteaptă să pice de undeva ceva, atunci sigur că le afectează. Compania trebuie să vină cu un plan, să spună care sunt priorităţile ei, să vină cu argumente.

AGERPRES: În legătură cu Fondul Suveran de Investiţii, la care se lucrează în această perioadă, ce se va întâmpla după înfiinţarea lui, având în vedere că va cuprinde şi o parte din companiile din subordinea Ministerului Energiei?

Anton Anton: La întrebarea cu ce se va întâmpla după ce se va întâmpla nu ştiu să răspund.

AGERPRES: În opinia dumneavoastră, preţul energiei plăti de consumatorii finali în factură este cel corect la ora actuală?

Anton Anton: Eu nu înţeleg întrebarea asta. Oare unde, în ce lume, ministrul este ăla care stabileşte preţul energiei? Eu nu-mi aduc aminte de lumea asta.

AGERPRES: Nu v-am întrebat dacă stabiliţi preţul energiei.

Anton Anton: Nu ştiu dacă este cel corect. După părerea mea, ca şi consumator, îmi doresc să fie preţul cât mai mic. Ca să fie preţul cât mai mic, ministerul trebuie să facă ce v-am spus şi mai devreme, să eficientizeze producţia de energie. Dacă o fac eficientă, scade preţul, dacă nu o fac eficientă, nu scade preţul. Iar eu v-am spus de la început că este prima prioritate pe care o am.

AGERPRES: Aţi spus recent că nu ştiţi dacă acasă aţi schimbat furnizorul de energie sau dacă aţi păşit în piaţa liberă, pentru că soţia dumneavoastră se ocupă de facturi. Între timp v-aţi lămurit?

Anton Anton: Vreau să vă spun un lucru legat de liberalizare: chestia asta cu diverse oferte pe piaţa de energie făcute consumatorului este o chestie la care încă trebuie să lucrăm foarte mult. Pentru că de aici din minister liberalizarea este ok, dar de acasă e mai complicat. Acasă stăm de vorbă cu calculatorul, cu operatorul de la call-center, trebuie să fim atenţi, să citim şi să înţelegem contractele. Şi nu toată lumea înţelege contractele şi subtilităţile din aceste contracte. Deci companiile care vin cu ofertele trebuie să facă nişte eforturi mult mai mari.

AGERPRES: Nu sunt suficient de atractive ofertele lor?

Anton Anton: Nu sunt convingătoare. Ele sunt toate atractive, nicio ofertă nu este neatractivă, nici măcar a furnizorului tradiţional, care a devenit interesat să facă o ofertă atractivă. Dar cred că trebuie explicate mai bine, pentru că sunt bătrâni care nu înţeleg tot, sunt tineri care nu înţeleg tot, pentru că nu este preocuparea lor, să înţeleagă costuri, chestii foarte subtile şi foarte sofisticate, câteodată ascunse.

AGERPRES: Seamănă cu contractele de la bănci?

Anton Anton: Da, sunt foarte asemănătoare. Dar consumatorul trebuie să înţeleagă, pentru că nu este vorba de un împrumut bancar, nu toată lumea face împrumut bancar, dar toată lumea plăteşte gaze, electricitate.

AGERPRES: Aţi studiat personal oferte de la furnizori?

Anton Anton: Nu vreau să comentez chestia asta. V-am spus că de treaba aceasta se ocupă soţia şi se ocupă în continuare, pentru că cineva întotdeauna trebuie să aibă o responsabilitate. Noi ne-am împărţit responsabilităţile, iar responsabilitatea relaţiei cu furnizorii este a ei. Nu înseamnă că nu ştiu cine e, nu vă spun cine e cel la care m-am înscris.

AGERPRES: Deci aţi schimbat furnizorul odată cu liberalizarea?

Anton Anton: Nu vă spun. Nu vă spun!

AGERPRES: Dar ce le recomandaţi oamenilor?

Anton Anton: Oamenilor le recomand să citească contractele şi pe cant. Să le citească cu mare atenţie şi să încerce să le înţeleagă. Şi după aceea să încerce să vadă că toate datele din contracte sunt corecte, pentru că funcţionarul de la cine ştie ce firmă mai greşeşte ba numele, ba numărul de telefon, deci toate lucrurile acestea trebuie făcute cu grijă şi cu atenţie.

 

AGERPRES: În final, spuneţi-ne care va fi politica de colaborare cu Rusia în sectorul energetic?

Anton Anton: Noi am avut o colaborare eu zic normală cu ei, adică ei sunt furnizori de gaze, noi cumpărăm de la ei nişte gaze, din condiţiile fericite ale României nu cumpărăm prea multe, că avem, deci cumpărăm nişte cantităţi de gaze care să compenseze perioadele reci, chestii de-asta, când n-avem noi producţie suficient de mare. Asta e politica pe care o avem.

AGERPRES: În acest moment, preţul la care importăm gaze este legat de cotaţiile petroliere, ceea ce nu se mai practică în multe ţări europene care au relaţie comercială cu Rusia, iar pentru România nu a fost tot timpul favorabil acest lucru. Vă gândiţi să renegociaţi, să existe altfel de formule de preţ?

Anton Anton: Chestia asta dacă a fost favorabil sau nu este o chestie pe care, ca să fiu sincer, eu nu o ştiu, dar eu cred că relaţiile comerciale sunt relaţii comerciale. În funcţie de cine negociază chestiile asta, negociază mai bine sau mai prost. Adică eu nu cred că ministerul negociază vreun preţ.