INTERVIU Nicolae Văcăroiu: Curtea de Conturi câştigă peste 85% dintre procesele pe care le are în contencios

AGERPRES: Care ar fi raportul dintre bugetul alocat Curţii de Conturi şi sumele aduse la buget de către instituţie în urma controalelor efectuate?

Nicolae Văcăroiu: Noi, Curtea de Conturi, suntem o autoritate autonomă, independentă, dar avem un specific aparte. Personal, nu mă numesc bugetar, deşi fac parte din structura bugetară. Eu primesc un buget de la Parlament cam de 40 de milioane de euro pe an. Constatările noastre la nivelul unui an se ridică între 600 şi 800 de milioane de euro, din care 100 de milioane se aduc direct în timpul controlului şi restul mai greu pentru că se regăsesc în diferite procese pe care le avem. La ora actuală, Curtea de Conturi are peste 2.400 de procese în contencios administrativ, iar peste 85% dintre ele le câştigăm, şi este firesc să fie aşa. Mai şi pierdem.

AGERPRES: Care este expunerea instituţiei pe care o conduceţi pe plan internaţional?

Nicolae Văcăroiu: În ceea ce priveşte activitatea internaţională, trebuie menţionată participarea tot mai intensă a Curţii de Conturi a României ca membră a EUROSAI şi INTOSAI în cadrul Comitetului pentru Standarde Profesionale (pentru auditul de conformitate şi pentru standarde de control intern), al Comitetului pentru Schimb de Experienţă (grupul de lucru privind auditul mediului, datoria publică, în cazul dezastrelor), precum şi în cadrul grupurilor de lucru (auditul mediului, auditul IT, auditul TVA, audit şi etică) organizate în cadrul EUROSAI.

AGERPRES: Se poate spune că înfiinţarea Curţii de Conturi a României, în urmă cu 150 de ani, a marcat definitiv modernizarea statului român?

Nicolae Văcăroiu: Curtea de Conturi a României este una dintre instituţiile fundamentale ale statului de drept, de o importanţă deosebită pentru că reprezintă, în conformitate cu prevederile Constituţiei, organul suprem de control al ţării, urmărind modul de formare, administrare şi utilizare a fondurilor publice ale statului, inclusiv ale instituţiilor administrativ-teritoriale. Este de precizat faptul că importanţa care s-a acordat de-a lungul timpului Curţii de Conturi derivă din însăşi preocuparea pe care avut-o domnitorul Alexandru Ioan Cuza, respectiv primul ministru al Guvernului, Mihail Kogălniceanu, pentru ca, imediat după unificarea celor două Principate române, Moldova şi Ţara Românească, deci în 1859, să constituie o comisie care să se ocupe cu prioritate de înfiinţarea acestei instituţii fundamentale. Trebuie să observăm că înfiinţarea instituţiei s-a făcut chiar înainte de adoptarea Constituţiei din 1866.

AGERPRES: Cum au decurs lucrurile până la momentul naşterii instituţiei?

Nicolae Văcăroiu: Au fost dezbateri destul de furtunoase în Adunarea Legislativă, dar trebuie pus accentul pe faptul că preocuparea era legată de a se crea o instituţie cu adevărat democratică, având la bază câteva principii fundamentale. În primul rând, independenţa, inamovibilitatea personalului Curţii de Conturi. Cu alte cuvinte, să fie un organism independent, autonom, inclusiv din punct de vedere financiar, astfel încât să aibă toate prerogativele pentru a-şi aduce la îndeplinire cu maximă eficienţă analizele anuale care se fac asupra modului de gestionare a banului public. Sigur că, prin această înfiinţare, care s-a concretizat prin Legea din 24 ianuarie 1864 semnată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Curtea de Conturi a îmbrăcat o formă modernă, luându-se în analiză două modele: modelul francez în ceea ce priveşte derularea activităţii de control ulterior, adică după închiderea exerciţiului bugetar al Curţii, respectiv modelul belgian în ceea ce priveşte alegerea candidaţilor şi aprobarea acestora de către domnitorul Cuza.

AGERPRES: Ce a urmat după intrarea în scenă a Curţii de Conturi a României?

Nicolae Văcăroiu: Este interesant de spus că toată această acţiune de înfiinţare a Curţii de Conturi face parte din programul amplu de reforme democratice pe care le-a iniţiat domnitorul Cuza. El este considerat şi astăzi făuritorul României moderne, în sensul că într-o perioadă de domnie relativ scurtă (1859-1866) a reuşit, pe lângă actul de unificare a statului român, să realizeze o adunare legislativă unică, un Guvern unic, unificarea administrativă, fiscală, vamală, monetară. De asemenea, o serie de reforme în domeniul învăţământului, domeniul reformei agrare, al justiţiei.

Evoluţia ulterioară a Curţii de Conturi nu a fost lină. De-a lungul timpului a suferit numeroase modificări în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea instituţiei, impuse şi de mutaţiile care au avut loc în România pe plan politic, economic, financiar. Dacă ar fi să privim în perspectivă, putem spune că toate aceste modificări au avut în vedere în permanenţă grija pentru a avea o Curte de Conturi care a îmbrăcat iniţial denumirea de Înalta Curte de Conturi.

AGERPRES: Curtea de Conturi a avut, de-a lungul timpului, şi contestatari?

Nicolae Văcăroiu: Curtea de Conturi, aşa cum s-a spus şi pe timpuri, şi putem spune şi astăzi, este o autoritate ingrată, întrucât prin atribuţiile pe care le are, în mod special de respectare a disciplinei financiare, a legilor, de către toate autorităţile centrale şi locale, deranjează, supără. Bineînţeles că în felul acesta, inerent, Curtea de Conturi îşi creează în permanenţă ‘duşmani’. Grija noastră permanentă a fost pentru consolidarea instituţională. Funcţionarii Curţii de Conturi îndeplinesc condiţii severe, cu vechime în profil juridic, economic, cu examene dure. Un controlor financiar care azi se numeşte auditor public extern trebuie să aibă o pregătire complexă.

AGERPRES: Care au fost evenimentele-cheie care au marcat existenţa Curţii de Conturi în cei 150 de ani de activitate?

Nicolae Văcăroiu: De-a lungul timpului, au avut loc modificări importante, una dintre ele fiind după Constituţia din 1923. Astfel, în 1929 are loc o nouă organizare a Curţii de Conturi a României, legată mai mult de dimensiunea instituţiei, pentru că numărul entităţilor supuse controalelor se extindea. În perioada 1864-1948 Curtea de Conturi a avut 12 preşedinţi. Dacă ar fi să iau şi perioada următoare, până în 2014, vă pot spune că eu sunt al 17-lea preşedinte al instituţiei.
În 1948, Curtea de Conturi a României este practic desfiinţată din cauza instalării regimului totalitar. Abia în 1973 se înfiinţează Curtea Superioară de Control Financiar, care a fost condusă până în 1989 de către Gogu Rădulescu, în calitate de preşedinte. În 1989, odată cu desfiinţarea tuturor autorităţilor din timpul regimului comunist, s-a desfiinţat temporar Curtea de Conturi a României. Imediat după Constituţia din 1991 s-a introdus în articolul 139 o prevedere distinctă referitoare la Curtea de Conturi, inclusiv mandatul de şase ani al membrilor instituţiei. În martie 1993, Curtea şi-a intrat în atribuţiuni. A început un proces dificil, greu, complex de construcţie a Curţii de Conturi. S-au înfiinţat în teritoriu 41 de Camere de Conturi, plus cea din Bucureşti.

La înfiinţare, prin Legea 94 din 1992, s-a ţinut cont de tot ce înseamnă experienţă acumulată în timp de ţările cu vechime serioasă în ceea ce priveşte Curtea de Conturi, cum ar fi Franţa sau Germania. Curtea de Conturi s-a înfiinţat pe trei secţiuni: o secţie de control preventiv, una de control ulterior şi o altă secţie, cea jurisdicţională.

AGERPRES: Ce se întâmplă azi din punct de vedere al atribuţiilor Curţii?

Nicolae Văcăroiu: De-a lungul timpului, o serie de atribuţii pe care le avea i-au fost luate şi date altor instituţii. Se spunea: Curtea de Conturi este prea puternică. Şi mă refer la oamenii politici care spuneau asta. În 1999, controlul preventiv a fost luat şi trecut la Ministerul de Finanţe. De asemenea, i s-a mai luat o atribuţie, cea legată de controlul asupra actelor de privatizare care se derulau. Ulterior, am recăpătat această atribuţie. Noi am rămas astăzi numai cu controlul ulterior. Odată cu revizuirea Constituţiei din 2003 a fost desfiinţată şi secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, astfel că litigiile pe care le are Curtea cu diversele entităţi aflate sub audit sau control se soluţionează de către instanţele de drept comun. Asta se petrece şi la ora actuală. Aşteptăm cu interes înfiinţarea instanţelor specializate, în conformitate cu prevederile Constituţiei.

Din 2002 a intrat sub apanajul Curţii de Conturi şi controlul fondurilor nerambursabile pre-aderare, care sunt puse la dispoziţie de către Comunitatea Europeană. Din 2003, în Curtea de Conturi se înfiinţează un departament distinct care se numeşte Autoritatea de Audit, ce are drept atribuţii derularea auditurilor pe proceduri europene a fondurilor nerambursabile puse la dispoziţia României de Uniunea Europeană.

AGERPRES: Ce planuri are Curtea de Conturi în acest an, ţinând cont că vorbim despre un 2014 aniversar?

Nicolae Văcăroiu: Cu prilejul aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi vom organiza pe data de 6 iunie la Palatul Parlamentului, în Sala Mare a Unirii, un eveniment aniversar important. La eveniment vor participa 400-450 de persoane, dintre care 100 vor fi din străinătate. Vor fi reprezentanţi din circa 40 de state. Vom trimite invitaţii la toate instituţiile fundamentale ale statului, începând cu Preşedinţie, Guvern, Curte Constituţională, Consiliu Legislativ, Parchet General, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Concurenţei, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul de Finanţe, Banca Naţională etc. Aniversarea celor 150 de ani de existenţă a impus elaborarea unor lucrări care să reflecte activitatea Curţii în toată această perioadă. Astfel, se va re-edita istoria Curţii de Conturi a României în perioada 1864 – 2014, o culegere de documente în două volume, precum şi o broşură referitoare la Relaţiile Internaţionale al Curţii de Conturi a României. Totodată, vom avea şi o medalie jubiliară, o plachetă aniversară, precum şi o ediţie filatelică.