Interviu – Răzvan Nicolescu: Companiile de stat trebuie să lupte să obţină un preţ mai bun pentru gazul rusesc

Răzvan Nicolescu a arătat că InterAgro, cel mai mare consumator de gaze din ţară, deţinut de omul de afaceri Ioan Niculae, a obţinut discounturi foarte mari de la Gazprom, în condiţiile în care reprezentanţii companiei s-au dus, au negociat şi s-au zbătut pentru acest lucru.

Nicolescu susţine că şi companiile din subordinea Departamentului pentru Energiei trebuie să se lupte pentru termeni contractuali mai buni, aşa cum au obţinut şi alte companii din mai multe ţări europene.

Electrocentrale Bucureşti, furnizorul de căldură şi apă caldă din Bucureşti, plăteşte cel mai mare preţ pentru gazul rusesc, din acest motiv ministrul delegat pentru Energie a propus schimbarea din funcţie a directorului general.

Ministrul delegat pentru Energie a mai vorbit în interviu despre modul cum se formează preţul de import al gazelor ruseşti şi a menţionat că Departamentul pentru Energie va analiza un nou sistem de promovare a energiei regenerabile, care ar putea deveni o alternativă la certificatele verzi.

AGERPRES: Ce măsuri a adoptat Guvernul pentru sectorul energetic în şedinţa de miercurea trecută?

Răzvan Nicolescu: Guvernul a adoptat o măsură privind ajustarea ţintei pentru regenerabile în acest an de la 15% la 11,1% cât a fost ţinta în 2013. Deci nu mai creştem la 15%, ci rămânem la 11,1%. Conform calculelor noastre, acest fapt va avea un impact de scădere cu 10-15% a componentei de energie regenerabilă din factură. Vorbesc nu de totalul facturii, ci numai de componenta de regenerabile.

AGERPRES: Cât este acum această componentă?
Răzvan Nicolescu: Variază în funcţie de preţul certificatelor verzi. În momentul de faţă este undeva la 40-42 lei pe MWh şi ar fi urmat să crească, dacă nu am fi adoptat această măsură, la 64 de lei pe MWh. Prin această măsură, din calculele noastre, vom ajunge cu 10-15% sub acest nivel de aproximativ 40 de lei pe MWh. Aceasta deoarece, foarte probabil, preţul certificatului verde se va tranzacţiona foarte aproape de valoarea minimă.

AGERPRES: Ce spune industria regenerabilelor de această măsură?
Răzvan Nicolescu: Vom crea în zilele următoare un grup de lucru, format din Departamentul pentru Energie, ANRE, Consiliul Concurenţei, reprezentanţi ai consumatorilor, ai producătorilor şi ai industriei de regenerabile, ca să analizăm toate aspectele legate de sistemul actual de promovare, dacă nu cumva sunt lucruri care sunt neclare, dacă nu cumva sunt lucruri conflictuale în actualul sistem, care a fost revizuit de mai multe ori. Acest grup de lucru urmează să analizeze şi un sistem alternativ de promovare, care se numeşte ‘contracte pentru diferenţă’, care a fost propus spre aprobare de Marea Britanie şi care acum se află în evaluarea Comisiei Europene. Acest sistem de promovare vizează nu numai industria regenerabilelor, ci şi tot ceea ce înseamnă tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon. Adică vizează energia regenerabilă şi energia nucleară. Dar, repet, este o perioadă de analiză şi vom vedea împreună, în cadrul acestui grup de lucru, dacă acest sistem poate să aducă beneficii importante pentru sistemul energetic din România şi vom stabili împreună dacă actualilor investitori li se poate oferi opţiunea să renunţe la schema de sprijin din prezent şi să opteze pentru sistemul nou.

AGERPRES: Ce presupun aceste contracte pentru diferenţă?
Răzvan Nicolescu: Este un mecanism care oferă o mai mare predictibilitate la capitolul venituri. Dacă veniturile depăşesc pragul agreat, beneficiarii, adică producătorii de energie din tehnologii cu emisii reduse, dau banii înapoi. Dacă sunt sub pragul agreat, ei primesc sprijin pentru a se ajunge la nivelul de venituri agreat. E o idee pe care o vom analiza, un sistem alternativ.

AGERPRES: Acest sistem poate fi implementat doar dacă cei de la Comisia Europeană îşi dau acceptul la nivelul Europei?
Răzvan Nicolescu: Da. Şi este o propunere făcută de britanici, care urmează să primească un răspuns în următoarele luni.
De asemenea, Guvernul a mai adoptat miercuri, la propunerea Ministerului Finanţelor, modificarea ordonanţei privind suprataxarea veniturilor producătorilor de gaze naturale şi s-a eliminat, prin noua formă propusă, orice fel de interferenţă a pieţei reglementate în piaţa concurenţială. Deci piaţa concurenţială va funcţiona şi va fi suprataxată în funcţie de contractele comerciale încheiate între operatori şi producători, fără niciun fel de legătură cu piaţa reglementată. Piaţa concurenţială este o piaţă separată, o piaţă distinctă, în care contractele se încheie prin negociere şi, dacă aceste contracte vor fi mai mari decât preţul din acest moment, va fi taxat preţul din contract minus preţul de referinţă de la începutul liberalizării. Dacă respectivele contracte vor fi la preţul din acest moment, va fi taxat preţul din acest moment minus preţul iniţial de referinţă. Dacă aceste contracte despre care vorbim vor fi mai mici decât preţul din acest moment, va fi taxat preţul din acest moment minus preţul de referinţă. Deci statul îşi ia şi o măsură de protecţie, ca să preîntâmpine orice fel de tranzacţii intragrup şi să-şi securizeze veniturile. Este o măsură corectă, cerută de mari consumatori, care separă şi elimină orice fel de ingerinţă a pieţei reglementate în piaţa concurenţială.

AGERPRES: Pentru consumatorii casnici ce înseamnă aceste măsuri luate de Guvern?

Răzvan Nicolescu: Pentru consumatorul casnic, impactul este diminuarea componentei de certificate verzi în factură cu 10-15%, dar preţurile şi tarifele sunt în responsabilitatea ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei – n.r.) şi pentru detalii suplimentare despre acest subiect, este bine să vă adresaţi dumnealor.

AGERPRES: La finele perioadei de liberalizare, cum va trebui să arate piaţa, astfel încât să spunem că ne-am atins obiectivele şi mecanismele pieţei funcţionează? De exemplu, putem vorbi despre o piaţă de gaze, în condiţiile în care există doar doi producători şi o singură sursă de import?

Răzvan Nicolescu: Sunt în momentul de faţă trei producători: unul are cam 2% din piaţă şi ceilalţi doi care sunt mari: Romgaz şi Petrom. Plus sursele din import, plus furnizorii. De fiecare dată când vorbim de piaţă, trebuie să ne gândim în primul rând la furnizare. Ceea ce vom propune şi vom susţine zilele următoare este introducerea unor obligativităţi pentru producători de a tranzacţiona transparent, centralizat şi nediscriminatoriu, pe o platformă din România.

Vom face această propunere şi va fi la latitudinea şi în responsabilitatea ANRE să stabilească în ce proporţie vor fi obligaţi producătorii. De multe ori, consumatorii nu cumpără direct de la producători, ci de la furnizori, deci când vorbim de funcţionarea pieţei, trebuie să avem în vedere câţi furnizori sunt şi care sunt cotele lor de piaţă. Pentru că, de exemplu, în Polonia, există un singur producător, care este şi importator. Dar furnizori sunt mai mulţi. Iar acel producător, care este şi importator, este obligat să tranzacţioneze pe bursă o cantitate de gaze.

AGERPRES: Atunci, pe acea cantitate, se vor bate la preţ furnizorii?

Răzvan Nicolescu: Se pot înscrie furnizorii, se pot înscrie consumatorii şi ar fi bine să cumpere direct consumatorii. Ceea ce îmi doresc este să promovăm cât se poate de mult această măsură, pentru ca toţi consumatorii să ştie de ea, să se înregistreze pe platforma de tranzacţionare şi să cunoască mecanismele de tranzacţionare. Deocamdată sunt foarte puţini consumatori înregistraţi.

AGERPRES: Dar fiind o cantitate fixă, limitată, de gaze, preţul nu tinde să meargă în sus? Dacă ideal ar fi să se înscrie cât mai mulţi consumatori, nu va fi o cerere foarte mare şi o ofertă foarte mică pe bursă?

Răzvan Nicolescu: Avem în acest moment mai multe situaţii. Producătorii sunt obligaţi să furnizeze pe piaţa reglementată, care acoperă aproximativ 45% din total consum, şi mai avem aproximativ 55% piaţa competitivă, eligibilă. Această piaţă eligibilă este aprovizionată prin contracte bilaterale, cu producători, sau furnizori, sau furnizori care au şi capacitate de producţie, sau sunt aprovizionaţi din import, sau vor avea posibilitatea să cumpere de pe această platformă de tranzacţionare. Deci unii dintre consumatori îşi pot negocia direct contractele cu Romgaz, cu Petrom sau cu Amromco.

Ce trebuie avut în vedere este că, în momentul de faţă, România nu are nicio posibilitate tehnică de export, deci producătorii trebuie să vândă pe piaţa românească. În al doilea rând, unii dintre producători produc gaz asociat, în acelaşi timp cu ţiţeiul, vorbim aici de Petrom, deci nu este o opţiune pentru ei să reducă producţia. Obiectivul lor este menţinerea şi chiar creşterea producţiei. În al treilea rând, vorbim de un consum care are un trend de scădere.

Deci avem scădere de consum, intenţia producătorilor de a creşte producţia şi imposibilitate tehnică de export, aşa că un moment mai bun de a încuraja forţele pieţei să lucreze şi să se aşeze la masa de negocieri şi să seteze contractele în funcţie de cerere şi ofertă nu cred că putem avea. Consumatorii au în acest moment o putere mare de negociere.

AGERPRES: Mai mergem pe ideea să descurajăm consumul de gaze în favoarea celui de electricitate?

Răzvan Nicolescu: Aici va fi o discuţie în contextul revizuirii strategiei energetice. Deja am început procesul şi ne-am asumat un termen de şase luni pentru finalizarea lui. Pe de o parte, unele analize arată că vom avea mai mult gaz decât consum începând cu anul 2019. Pe de altă parte, mă uitam zilele trecute pe date ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie, unde apărem cu 21.000 de MW putere instalată în domeniul energiei electrice, când consumul nostru este undeva la 8.000-9.000 de MW în zile bune. În plus, ne propunem, în acelaşi timp, noi proiecte ambiţioase, vedeţi unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala de la Tarniţa.

Deci, în contextul strategiei energetice, trebuie să ne definim foarte, foarte clar priorităţile. Dacă mergem pe energie electrică, atunci trebuie să sprijinim oamenii să-şi schimbe centralele de apartament pe gaze cu unele pe energie electrică. Dacă mergem pe gaz, trebuie să facem invers, să-i sprijinim să-şi instaleze centrale pe gaz. Din acest motiv este nevoie de revizuirea strategiei. Avem nevoie de coerenţă, să ştim exact ce vrem.

AGERPRES: Când vom putea exporta gaze?

Răzvan Nicolescu: Depinde. Eu voi încuraja ANRE să discute şi să clarifice aspectele legate de reglementare. Mă aştept ca aceste discuţii să ia un timp bun. De exemplu, pe interconectorul cu Ungaria, încurajez ANRE să discute cu omologii din Ungaria despre o modalitate de tarifare unică pe transport, despre o modalitate unică de alocare de capacitate de transport. Acum avem modalităţi diferite de alocare de capacitate, aşa că trebuie să avem o mai mare armonizare, lucru care va lua timp.

AGERPRES: Ce va însemna pentru România faptul că va exporta gaze? Care sunt avantajele şi care sunt dezavantajele?

Răzvan Nicolescu: Nu ştiu, vedem la momentul respectiv. Depinde ce nivel de producţie ai. Dacă exporţi din 2019, când ai producţie mai mare decât consum, sunt mai multe avantaje. Este de văzut impactul pe balanţa comercială, dar nu am făcut o astfel de analiză pentru că nu întrevăd posibilitatea unor exporturi tehnice în lunile sau în perioada următoare, chiar în condiţiile în care nu va exista niciun fel de restricţie în legislaţie. Dar tehnic nu se poate şi trebuie armonizate nişte reguli între ţări, ceea ce va dura.

AGERPRES: Dar Comisia Europeană nu ne obligă să ne interconectăm cât mai repede sistemele cu ţările vecine?

Răzvan Nicolescu: Comisia Europeană încurajează realizarea de interconectări, dar în acelaşi timp Comisia Europeană încurajează armonizarea de legislaţie pe proiectele de interconectare.

AGERPRES: Ce facem cu relaţia energetică cu Rusia?

Răzvan Nicolescu: Relaţia noastră cu Rusia vizează în principal achiziţia de gaze de la ei, iar cantitatea de gaze cumpărate a tot scăzut.

AGERPRES: Şi nu ne dorim un preţ mai mic de import?

Răzvan Nicolescu: Oricine îşi doreşte un preţ mai mic la gazul de import, aşa cum ei, probabil, îşi doresc să rămână şi să opereze pe piaţa noastră. Însă noi nu suntem aşa de dependenţi de importuri, cum sunt alte ţări din jurul nostru. Astfel că, din toate analizele noastre, dacă va fi o problemă cu Ucraina din punctul de vedere al întreruperii de furnizare, România nu va fi afectată grav nici măcar pe termen foarte lung.

AGERPRES: Ne-am putea acoperi consumul intern de gaze din ce producem?

Răzvan Nicolescu: Ne-am putea acoperi într-o foarte mare măsură consumul din ce producem, avem cantităţi importante stocate, avem posibilitatea de a importa din Ungaria prin conducta Arad-Szeged, avem posibilitatea de a transfera unele centrale de pe gaz pe păcură, avem posibilitatea legală de a întrerupe în caz de nevoie centrala Petrom de la Brazi şi centrala Romgaz de la Iernut. E de nedorit o criză, dar nu-mi fac probleme din punctul de vedere al securităţii aprovizionării pentru consumatori.

AGERPRES: Dar, în principiu, nu putem renunţa de tot la importul de gaze?

Răzvan Nicolescu: Aici este vorba despre operatorii economici, care pot să importe, e decizia lor, dacă se înţeleg, dacă preţurile sunt bune, poate obţin discounturi foarte mari, pentru că şi preţul gazelor din Rusia diferă foarte mult. Elcen plăteşte cel mai mult. Din această cauză, am luat decizia de a propune schimbarea directorului general. Între Elcen şi InterAgro sunt diferenţe mari de preţ de achiziţie. Dar InterAgro s-a dus şi a negociat, s-au zbătut oamenii…

AGERPRES: Ceilalţi nu s-au zbătut?

Răzvan Nicolescu: Tocmai din acest motiv am propus schimbarea directorului general.

AGERPRES: Cum a putut InterAgro să obţină contract direct cu Gazprom şi alte companii, nu?

Răzvan Nicolescu: Asta trebuie întrebaţi cei de la InterAgro, că ei ştiu cum au obţinut. Dar mi-aş dori de la toate entităţile, în special de la cele de stat şi în special cele care sunt în administrarea Departamentului pentru Energie, să se lupte pentru termeni mai buni contractuali, cum s-a întâmplat în toată Europa. Unii dintre ei, operatori de stat sau privaţi, au reuşit, şi în Germania, în Austria, şi în Polonia, şi InterAgro în România, să obţină termeni contractuali mai buni.

AGERPRES: Poate Elcen sau o altă companie românească să negocieze direct cu Gazprom?

Răzvan Nicolescu: InterAgro a putut. E vorba în special de a obţine termeni contractuali mai buni. Nu e vorba neapărat de a negocia direct, ci de a te zbate să obţii termeni contractuali mai buni.

AGERPRES: Deci un import direct de la Gazprom nu înseamnă neapărat un preţ mai bun?

Răzvan Nicolescu: Poate să nu însemne neapărat un preţ mai bun.

AGERPRES: Şi alte modalităţi de a reduce preţul care ar fi?

Răzvan Nicolescu: Să-ţi diversifici sursele, să-ţi creşti capacitatea de stocare şi extracţie din depozite, să ai mai mult gaz, mai multe opţiuni de cumpărare, e vorba de funcţionarea mai bună a forţelor pieţei.

AGERPRES: Cum se formează preţul de import? Contează doar negocierile dintre companii sau este luat în calcul şi un preţ de referinţă la nivel de ţară?

Răzvan Nicolescu: Este un calcul mult mai complicat, care vizează suportabilitatea clientului din ţara respectivă. Ori noi avem un sistem în care se amestecă gaz pe care-l producem la noi, foarte ieftin, cu gaz din import, aşa că suportabilitatea pentru gazul de import este mare. Dacă amesteci foarte ieftin cu foarte scump, îţi dă cel mai ieftin din UE.

AGERPRES: De-asta avem şi cel mai mare preţ din UE pentru gazul rusesc?

Răzvan Nicolescu: Şi din acest motiv.

AGERPRES: Ce se va întâmpla cu societăţile energetice din subordinea Departamentului pentru Energie? Vor trece la un nou Departament de Privatizări din Ministerul Economiei?

Răzvan Nicolescu: Cred că iniţiatorul acestui demers, domnul ministru Niţă, vă poate explica mai bine această iniţiativă de trecere a administrării companiilor de la Departamentul pentru Energie la Ministerul Economiei.

AGERPRES: Nu aveţi nici un cuvânt de spus?

Răzvan Nicolescu: Instituţional, o să am un cuvânt de spus dacă acest proiect va veni la avizare la Departamentul pentru Energie. Deocamdată, vineri m-am întâlnit cu directorii generali ai tuturor companiilor din subordinea departamentului. Administrarea companiilor este în momentul de faţă responsabilitatea Departamentului pentru Energie şi încerc să contribui la acest proces cât se poate de bine.

AGERPRES: Şi dacă va veni pe birou propunerea?

Răzvan Nicolescu: O să văd ce decid la momentul respectiv. De regulă, nu cred că este bine, în spiritul principiilor de bună guvernanţă, să existe organizări instituţionale în funcţie de persoane sau conjuncturi de moment. Ideea de a avea o entitate unică de privatizare la nivelul României, fără implicarea acestei structuri în administrarea efectivă a companiilor, este una interesantă, deoarece realitatea ultimilor ani ne-a arătat că, uneori, cei care administrează, de fapt, întârzie sau amână privatizările. Analiza este însă mai complexă.

AGERPRES: Ce se întâmplă la Hidroelectrica? De ce s-a ajuns din nou în insolvenţă?

Răzvan Nicolescu: S-a ajuns la prima insolvenţă din cauza proastei administrări din trecut. Apoi, societatea a reintrat în insolvenţă deoarece a pierdut nişte procese.

AGERPRES: Erau bune sau nu contractele pe termen lung ale Hidroelectrica?

Răzvan Nicolescu: Calitatea unui astfel de contract depinde de preţ. Dacă este sub preţul pieţei, atunci contractul nu este bun. Oricum, nu cred că suntem pregătiţi în acest moment să eliminăm prevederile legislative care obligă tranzacţionarea pe bursă, în sistem centralizat, transparent şi nediscriminatoriu a cantităţilor de energie disponibile în sistemul energetic.

AGERPRES: Se mai listează vreo companie în acest an?
Răzvan Nicolescu: Da, Electrica va fi sigur listată în acest an. În ceea ce priveşte Complexul Energetic Oltenia, există întârzieri în raport cu termenele agreate iniţial. Hidroelectrica, din păcate, nu mai poate să facă acest pas, aflându-se în insolvenţă.

AGERPRES: Aţi fi interesat de postul de comisar european pentru Energie?
Răzvan Nicolescu: Nu ştiu, nu m-am gândit până acum la acest lucru.