INTERVIU – şeful BVB, Radu Hanga: Cred că bursa românescă înregistrează acum o nouă decolare

Acesta a vorbit într-un interviu acordat Agerpres despre procesul de rebranding al instituţiei şi despre planurile pentru anul viitor.

Preşedintele BVB crede că statul va continua listările companiilor pe care le deţine arătând, de asemenea, că multe listări sunt un succes pentru stat, nu doar din prisma valorii de piaţă a companiilor, ci şi pentru faptul că managementul de acolo are o expunere, o interacţiune cu o paletă mult mai largă de investitori.

Hanga a vorbit şi despre promovarea României la statutul de piaţă emergentă de către MSCI explicând că ţara îndeplineşte criteriile calitative, dar nu şi pe cele cantitative, iar listarea Hidroelectrica ar simplifica lucrurile foarte mult şi ar face procesul să se întâmple mult mai repede.

AGERPRES: Cum a evoluat piaţa de capital din România în ultimii ani şi care consideraţi că este potenţialul real al acesteia?
Radu Hanga: Eu cred că potenţialul real al pieţei începem să-l vedem. Cred că bursa românească înregistrează acum o nouă decolare, începe să se dezvolte şi să-şi îndeplinească tot mai bine scopul său, acela de a ajuta companiile locale să se finanţeze. Anul acesta am avut mai multe listări decât în ultimii 6 ani cumulat. Adică în ultimii 6 ani au avut loc 18 listări ale unor companii, iar numărul de obligaţiuni din această perioadă a fost destul de redus. În primele 9 luni din acest an avem deja 19 companii listate, la care se adaugă 22 de emisiuni de obligaţiuni corporative.

Statul a venit cu titluri de stat către bursă. Dacă ne uităm la companiile nou-listate, capitalizarea e de aproape un miliard de euro. Peste un miliard de euro ridicat sub formă de obligaţiuni. Şi acesta este o piaţă foarte interesantă pentru noi pentru că e o piaţă recurentă. Adică o companie care s-a finanţat emiţând obligaţiuni e foarte probabil că va rămâne aici. Va rămâne partenerul Bursei de Valori Bucureşti în momentul în care emisiunea va ajunge la maturitate. Probabil că o va refinanţa utilizând tot mecanismele Bursei, dacă a fost satisfăcută de ce s-a întâmplat. Practic potenţialul începe să se materializeze. Ce este foarte important, este că lucrăm foarte aproape cu sectorul bancar. Dacă discuţi cu zona bancară, dacă discuţi la nivel macro despre România, despre ce se discută? Despre nivelul scăzut al intermedierii financiare. Se uită bancherii la raportul scăzut credite / depozite, care e acum sub 70% şi îşi doresc să vadă mai multă creditare. Ori, noi ştim că atunci când mergi să iei un credit prima întrebare este cât capital ai. Capitalul este înaintea creditului. Pentru a avea o piaţă mai dinamică pe zona de creditare avem nevoie de o piaţă mai dinamică pe zona de finanţare sub formă de capital. Şi aici cred că lucrurile se leagă frumos cu sectorul bancar. Printre cei mai importanţi intermediari la Bursa de Valori Bucureşti sunt băncile cele mai mari din România. Cred că toată lumea îşi doreşte ca piaţa de capital să meargă înainte, să se dezvolte, şi aceasta vedem că se întâmplă.

AGERPRES: Aţi afirmat recent că 2021 este de departe cel mai bun an în istoria Bursei de Valori Bucureşti. De ce este cel mai bun?
Radu Hanga: Toate proiectele au nevoie de timp pentru a ajunge la maturitate. Cred că este un context în care ne ajută mai multe elemente. Dacă ne uităm la piaţa financiară, acum 10 ani dobânda de intervenţie a Băncii Naţionale era de 8%, acum e 1,25%. Deci suntem într-un context în care alternativele de plasament oferă randamente mult mai mici. Pe de altă parte, dacă ne uităm la bilanţul consolidat al băncilor o să vedem că depozitele la bănci au crescut în ultimele 12 luni cu 15 procente. Dacă ne uităm la ultimii 6 – 7 ani, regulat, creşterea anuală a fost de peste 10 procente. Practic suntem într-o situaţie în care s-au acumulat foarte multe resurse. Depozitele persoanelor fizice au depăşit valoarea de 270 de miliarde de lei. Trăim într-o economie în care s-a acumulat capital şi remunerarea capitalului acesta sub formă de dobândă este mult mai scăzută decât era acum 10 ani. Acesta generează şi va genera în continuare un proces de migraţie către alternative de plasament. În paralel, cred că şi noi ca ecosistem ne maturizăm. În primul rând, se vede o imagine pozitivă legată de rolul bursei ca sursă de finanţare, ca platformă de finanţare pentru companiile locale. Nu mai suntem doar noi care vorbim despre noi ca platformă de finanţare. Vedem poveşti de succes, vedem companii care au venit către bursă, care s-au finanţat. Evaluările au crescut. Dacă ne uităm la performanţa Bursei ca preţuri în ultimii ani o să vedem că este una foarte bună. Adică s-a creat un moment pozitiv în jurul bursei care vine şi din zona antreprenorilor şi a companiilor care au trecut prin procesul de listare, au venit către bursă şi au avut o experienţă pozitivă. Acesta creează un efect de reţea pentru că oamenii comunică între ei, iar experienţele pozitive ajută.

AGERPRES: Care sunt planurile Bursei de la Bucureşti pentru 2022, anul în care bursa românească va împlini 140 de ani?
Radu Hanga: Vrem să ne consolidăm imaginea pozitivă pe care o avem. Vrem să fim şi mai prezenţi în economia locală ca şi canal de finanţare pentru companiile locale. Digitalizarea este pe lista de priorităţi pentru noi. Vrem să fim prin intermediul brokerilor cât mai actuali ca platforme de tranzacţionare. Consolidarea prezenţei în indicii FTSE Russell. Ne uităm, sigur, la următorul pas, promovarea de către MSCI la statutul de piaţă emergentă. Iar la nivel local, ne concentrăm pe a duce înainte proiectele în care suntem implicaţi.

Dacă ne dorim o piaţă vizibilă trebuie ca societăţile listate să fie vizibile. Pentru asta avem trei proiecte importante. Un proiect este Made in Romania, platforma prin care vrem să promovăm companiile româneşti de succes şi să le punem în legătură cu ecosistemul de finanţare. Şi aici nu ne limităm doar la Bursă, ne uităm la toate alternativele de finanţare. O companie pentru a ajunge la bursă e bine să străbată nişte etape care înseamnă nu doar finanţări alternative, înseamnă şi un proces de educaţie. După aceea, uitându-ne la companiile listate, suntem foarte interesaţi să le creştem vizibilitatea prin rapoarte de analiză. E important ca societăţile să fie acoperite de către brokeri cu rapoarte de analiză. Aici am demarat deja un proiect. Avem o platformă: BVB Research Hub (www.bvbresearch.ro). 10 companii de brokeraj din România finanţate de către bursă furnizează rapoarte de analiză pentru unele dintre companiile listate. Acesta este un proiect pe care vrem să îl extindem. Vrem să aducem finanţare de la emitenţi şi din zona de fonduri de investiţii, fonduri de pensii, iar bursa să constituie canalul prin care banii aceştia să meargă către industria de brokeraj pentru a acoperi costurile de research, pentru a obţine o acoperire cât mai bună cu rapoarte de analiză pentru companiile listate. Avem, de asemenea, proiectul de sustenabilitate în care lucrăm cu BERD pentru a veni cu un ghid care să ajute companiile să-şi crească ratingurile din punct de vedere al sustenabilităţii. Credem că sustenabilitatea va rămâne un trend, un discurs dominant în anii următori care va avea o importanţă tot mai mare în procesul de alocare a capitalului de către investitorii instituţionali, iar noi ne dorim să ajutăm companiile listate să valorifice aceste tendinţe.

Sigur, ne uităm de asemenea la proiectul Contraparte Centrală, cu obiectivul final de a demara piaţa de derivate în România. Ne uităm cu foarte mare interes la potenţialul pe care colaborarea cu piaţa de energie, cu OPCOM, îl aduce.

În acelaşi timp ne uităm la profitabilitatea afacerii BVB pentru că ne dorim să oferim randamente bune acţionarilor noştri pe termen mediu şi lung. Ne concentrăm pe optimizarea mixului de venituri, cu focus pe cele trei verticale care finanţează activitatea bursei, mă refer la vânzarea de date, taxele de la emitenţi şi veniturile din tranzacţionare, şi în acelaşi timp suntem atenţi la controlul costurilor.

AGERPRES: Vom vedea noi listări de companii ale statului la Bursă?
Radu Hanga: Eu cred că nu suntem noi cei care putem răspunde la această întrebare. Pentru noi statul român este un partener important, poate cel mai important. Este de departe cel mai mare investitor la Bursa de Valori Bucureşti, dacă ne uităm la valoarea portofoliului pe care îl deţine. Statul a listat multe dintre companiile sale, în special din domeniul energetic. Eu cred că aceste listări sunt un succes pentru stat din multe puncte de vedere, nu doar din prisma evoluţiei valorii de piaţă a companiilor pe care le-a listat, ci şi din perspectiva creşterii transparenţei, a îmbunătăţirii guvernanţei şi pentru faptul că managementul de acolo are o expunere, are o interacţiune cu o paletă mult mai largă de investitori. Cred că listarea şi expunerea publică ajută companiile de stat să se dezvolte pentru că le introduce într-un ecosistem mult mai complex. Dacă percepţia aceasta pe care noi o avem legat de avantajele listării e şi percepţia pe care statul o are, cred că statul va veni şi cu alte companii către Bursa de Valori Bucureşti şi va încerca să valorifice avantajele pe care noi le aducem. Pe scurt, cred că vom vedea în continuare listări din zona companiilor de stat.

AGERPRES: Pe 4 octombrie se lansează noua identitate a Bursei de Valori Bucureşti. Ne puteţi oferi mai multe detalii şi motivul pentru care s-a decis rebranduirea bursei?
Radu Hanga: Aşa cum noi, ca şi persoane, evoluăm, creştem, la fel instituţiile şi companiile evoluează şi cresc. Această evoluţie impune din când în când şi o evoluţie a imaginii companiei. Pentru noi foarte importante sunt două elemente: trendul de modernizare, de aliniere cu tendinţele noi care duc către online, către digital, către simplu, şi în acelaşi timp respectul pentru tradiţia pe care Bursa de Valori Bucureşti o are. Suntem o instituţie care în curând împlineşte 140 de ani, o vârsta respectabilă. Aceasta înseamnă o tradiţie pe care noi o onorăm, care ne dă credibilitate prin continuitate. Noua sigla a Bursei de Valori Bucureşti este în mod natural o stilizare a celei vechi, simplificată şi modernizată în privinţa aspectului şi a coloristicii, adaptată mai bine la mediul online spre care ne îndreptăm tot mai mult. La siglă se adaugă şi noul nostru slogan, „Viitorul e al celor care investesc în el”, care sumarizează noua noastră direcţie şi viziune.

AGERPRES: Cum consideraţi că poate fi crescut aportul pieţei de capital la finanţarea economiei româneşti?
Radu Hanga: Trebuie să fim mai prezenţi, mai vizibili, mai credibili, mai aproape de antreprenori. Atunci vor veni şi ei mai aproape de noi. Bursa este egalul între două părţi ale ecuaţiei. Pe de o parte sunt companiile, iar pe altă parte sunt investitorii. Vrem să avem cât mai multe companii la bursă, iar companiile vin la noi pentru ca au nevoie de capital. Deci trebuie să aducem cât mai mulţi investitori.
Pentru a aduce cât mai mulţi investitori şi cât mai mult capital la bursă este esenţial să simplificăm mecansimul de taxare. Acesta este un proiect prioritar pentru noi, un proiect în care avem suportul Autorităţii de Supraveghere Financiară şi pe care îl promovăm cu consecvenţă pe agenda autorităţilor statului.
Pentru ca investitorii să vină să investească banii lor în companiile locale trebuie ca procesul de investiţie să fie cât mai simplu, trebuie ca accesul la piaţă să fie cât mai simplu. Aceasta înseamnă platforme de tranzacţionare ale brokerilor care să fie cât mai prietenoase şi o interacţiune cu Ministerul de Finanţe, pe partea de fiscalitate, care să fie cât mai simplă.

AGERPRES: Dar interesul românilor pentru piaţa de capital? Câţi români sunt în prezent investitori la bursă?
Radu Hanga: Conform statisticilor Fondului de Compensare a Investitorilor la sfârşitul primelor 6 luni aveam peste 70.000 de investitori, în creştere cu 32% faţă sfârşitul anului 2019. Deci într-un an şi jumătate am crescut cu peste 30% numărul de investitori, o evoluţie care ne încurajează şi care iese din tiparul ultimilor ani.

AGERPRES: În 2020, Bursa de la Bucureşti a fost promovată la statutul de piaţă emergentă de către agenţia de evaluare FTSE Russell. Acum, România se prezintă în faţa investitorilor internaţionali care urmăresc aceşti indici cu 5 companii. Care este impactul pentru piaţa românească de capital, pentru BVB?
Radu Hanga: Impactul nu este doar pentru BVB. Când se discută despre statutul de piaţă emergentă de regulă acesta este asociat cu România, cu ţara. Adică statutul de piaţă emergentă este al României, nu doar al Bursei de Valori Bucureşti.

Dincolo de imagine, impactul cel mai semnificativ este pentru companiile listate. Sumele care se vehiculează în universul pieţelor emergente sunt mult mai mari decât sumele care sunt disponibile pentru pieţele de frontieră. Practic reclasificarea noastră ca piaţă emergentă înseamnă, cum am spus noi, că „o autostradă financiară s-a deschis pentru companiile româneşti”. Avem acces la un coş mult mai mare de resurse şi depinde de performanţa noastră să accesăm resursele. Dacă ne uităm pe lichiditate, companiile care au fost incluse în indicii FTSE Russell, o să vedem influenţe pozitive.

AGERPRES: Când estimaţi că România va fi promovată în indicii pieţei emergente şi de către cealaltă agenţie relevantă la nivel mondial, MSCI?
Radu Hanga: Acolo mai avem încă de lucru. Criteriile calitative le îndeplinim. Din punct de vedere cantitativ avem nevoie de trei companii care să aibă capitalizare de peste 2,4 miliarde de dolari, o capitalizare a free float-ului de peste 1,17 miliarde dolari şi care să îndeplinească criteriile de lichiditate. Noi avem în prezent două companii care satisfac aceste cerinţe, Banca Transilvania şi OMV Petrom, şi mai avem încă două companii (BRD şi Electrica) care sunt relativ aproape.
Pe lângă aceasta avem discuţiile legate de listarea Hidroelectrica, o companie care dacă se listează foarte probabil va îndeplini criteriile de capitalizare şi capitalizare a free float-ului. În condiţiile în care listarea Hidroelectrica se va întâmpla lucrurile se simplifică foarte mult şi procesul poate să se întâmple mult mai repede.

AGERPRES: Criza politică actuală afectează evoluţia Bursei de Valori Bucureşti?
Radu Hanga: Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă acum în piaţă, la lichiditate şi la evoluţia preţului acţiunilor, nu vedem un impact. Pe de altă parte, instabilitatea nu este niciodată bună pentru piaţa de capital, investitorii nu o apreciază. Dacă instabilitatea actuală se va prelungi este posibil ca la un moment dat să vedem un impact şi la nivelul pieţei de capital.
Noi ne dorim în România un mediu de afaceri stabil pentru că acesta reduce costurile de finanţare, uşurează viaţa companiilor locale care folosesc bursa pentru a se finanţa şi le creează oportunităţi de creştere şi dezvoltare.