INTERVIU – Şeful CE Oltenia: Încercăm să menţinem un sistem prudenţial în aşa fel încât să intrăm în piaţă

În ceea ce priveşte investiţiile, Ciurel a spus că se anunţă un an bun din acest punct de vedere, fiind semnate contracte pentru modernizarea unor grupuri de la termocentralele Turceni şi Rovinari. Anul 2014 este şi anul în care CEO a anunţat reorganizarea structurii TESA, considerată supradimensionată, urmând ca 800 de angajaţi din cei 3.000 de la TESA să lucreze în producţie începând de anul acesta.

AGERPRES: Care este situaţia economică a CEO în acest moment? Aţi analizat primele două luni ale acestui an? Cum vă poziţionaţi în prezent?

Laurenţiu Ciurel: Situaţia pe primele două luni este mult mai bună decât anul trecut. Este şi o particularitate anul acesta. În general, în energetica pe cărbune, lunile martie, aprilie, mai şi câteodată chiar şi prima jumătate a lunii iunie sunt cele mai slabe, din cauza a ceea ce noi numim viitură, în sensul că sunt cantităţi mari de apă acumulată în lacuri în urma dezgheţului şi centralele de pe firul apelor sunt beneficiarele unor debite mult mai bune decât în timpul anului, regimul hidrologic este cel mai bun şi atunci, normal, componenta hidro a sistemului naţional este valorificată mai intens. Anul acesta, datorită unei încălziri în februarie, se pare că avem viitura mai devreme, asta putând însemna însă şi un an secetos, dacă începe mai devreme se şi termină mai devreme. Constatăm acum că debitul Dunării e un debit care era undeva la sfârşitul lunii martie, peste 6.500 de metri cubi, constatăm că nivelul în lacuri este foarte sus, deja din luna februarie, iar asta face ca probabil luna martie la noi să fie mult mai descărcată decât media lunară anuală. Am avut ianuarie şi februarie luni foarte bune, cu producţie bună de cărbune şi de energie. În ianuarie am făcut recordul pe ultimele 16 luni, 1,3 terawaţi, probabil că şi februarie vom face peste un terawatt, vorbesc din punct de vedere al producţiei. Problema este costul şi preţul. Dacă vă spuneam că am făcut 1,3 terawaţi în ianuarie, să ştiţi că tot 1,3 terawaţi am mai făcut în septembrie 2012, de atunci nu am mai atins o asemenea producţie, dar diferenţa de încasări între septembrie 2012 şi ianuarie 2014 este de peste 108 milioane de lei, ca urmare a prăbuşirii preţului la energie la producător.

AGERPRES: În ceea ce priveşte restul anului, ce priorităţi aveţi? Care este cantitatea de energie pe care vreţi să o vindeţi?

Laurenţiu Ciurel: Anul trecut am făcut 12 terawaţi în condiţii extrem de grele, pentru că a fost un an cu hidraulicitate extrem de ridicată, aproape 6-7 luni pe an Hidroelectrica a avut norocul unor acumulări de apă foarte mari. Anul acesta se pare că nu va fi la fel, va fi un pic mai secetos, producţia noastră pe care o preconizăm este între 14 şi 16 terawaţi. Din păcate, a început să nu mai prea conteze mărimea producţiei, contează foarte mult preţul. Este foarte greu de concurat cu producători de energie care vând cu 10 bani megawattul. Aceştia formează media pieţei, media bursei, bursa la ora aceasta e undeva la sub 36 de euro pe piaţa contractelor centralizate şi în jur de 27-28 de euro pe PZU, este foarte greu ca o termocentrală sau un producător cu sursă unică de cărbune să reziste pe această piaţă. Cu toate acestea, încercăm să reducem în continuare şi să menţinem un sistem prudenţial, să reducem în continuare din costuri cât putem, în aşa fel încât să intrăm în piaţă, să trecem perioada aceasta de viitură şi să ne revenim apoi, cum s-a întâmplat aproape de fiecare dată, în a doua parte a anului, când, ori datorită excesului de căldură, ori în noiembrie, decembrie, datorită frigului, am vândut mai bine. Repet, problema mare este prăbuşirea preţului la producător, deşi la consumator nu se vede o reducere aşa de mare.

AGERPRES: În afară de această problemă a prăbuşirii preţului, cu ce alte probleme vă mai confruntaţi care ar putea să vă împiedice să vă realizaţi obiectivele?

Laurenţiu Ciurel: În rest, să ştiţi că avem tot ce ne trebuie. Avem în acest moment peste două milioane de tone de cărbune în stoc, adică funcţionarea pe o perioadă de peste 40-50 de zile, chiar dacă nu am mai produce nimic. Singura problemă este autoaprinderea şi deprecierea acestui cărbune. Marea problemă numărul doi a anului 2014, după preţ, este creşterea accelerată a certificatelor de CO2. Dacă anul trecut am avut o medie de 4,55 de euro pe certificat, deja la ora aceasta preţul este de 7 euro şi asta din cauza iminenţei votului pentru backloading la Parlamentul European. Backloading înseamnă retragerea de către Parlamentul European a unei cantităţi enorme de 900 de milioane de certificate de pe piaţă pentru a stimula creşterea acestui preţ. Dacă preţul la certificat se va duce la peste 10 euro, vom avea nişte probleme reale toţi producătorii de energie pe cărbune din ţară şi din Europa.

AGERPRES: Câte certificate trebuie să achiziţioneze CEO?

Laurenţiu Ciurel: La o producţie de 15 terawaţi, trebuie să cumpărăm undeva la 14,2 milioane de certificate. La 10 euro, ar însemna 140 de milioane de euro, iar acest lucru este extrem de greu de acoperit. Atunci când vedeţi că CEO licitează în bursă cu 180 de lei megawattul, să ştiţi că 7 sau 10 euro din aceşti 180 de lei reprezintă preţul certificatului pe care trebuie să îl cumpărăm.

AGERPRES: Despre investiţia firmei chineze Huadian la Rovinari ce puteţi spune?

Laurenţiu Ciurel: Investiţia merge bine, studiul de prefezabilitate a fost finalizat. Suntem anunţaţi că în a doua parte a lunii martie o delegaţie numeroasă de parteneri din Huadian cu 10-12 persoane va fi primită la Rovinari. Vom încerca să finalizăm studiul de fezabilitate în aşa fel încât în a doua parte a anului să putem să obţinem aprobările necesare pentru începere.

AGERPRES: Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a declarat că banii obţinuţi din listarea la bursă vor rămâne în companie. Cât speraţi să obţineţi?

Laurenţiu Ciurel: Ar fi extraordinar să se întâmple acest lucru. Nu îmi permit acum să fac o evaluare. Oricum, noi suntem conştienţi de faptul că ordinea cea mai atractivă ar fi Hidroelectrica, noi am fi undeva pe locul trei, nu îmi permit să fac o supoziţie în sensul acesta atâta vreme cât nu avem o evaluare făcută de broker.

AGERPRES: Domnul ministru Niţă a mai transmis că există o oarecare frământare a consultanţilor privind IPO, care sugerează că listarea acţiunilor companiei pe care o conduceţi, ar avea mai mult succes dacă nu s-ar realiza odată cu celelalte două companii de stat, Electrica şi Hidroelectrica. După părerea dumneavoastră, există posibilitatea ca listarea CEO să fi amânată, să zicem, până în toamnă?

Laurenţiu Ciurel: Asta este ceea ce ne îngrijorează şi pe noi, cantitatea de bani din piaţă este aceeaşi, ea se va împărţi la trei. Probabil dacă ar fi în momente succesive nu ne-am ‘canibaliza’ aceste trei companii între noi, încercând să atragem investitorii celeilalte. Acum cu insolvenţa Hidroelectricii nu ştiu în ce măsură mai putem vorbi de listare în iunie. La noi, la forum, a apărut o problemă în sensul că eventualii interesaţi de achiziţionarea de acţiuni s-au exprimat, şi brokerul a impus, până a cunoaşte rezervele de cărbune ale companiei şi predictibilitatea activităţii acestei companii pe termen lung, ori datorită legislaţiei în vigoare până luna trecută, aceste rezerve erau considerate secrete de serviciu sau confidenţiale. A trebuit să modificăm şi să încercăm să schimbăm legislaţia, lucrul acesta s-a întâmplat înainte de venirea fondului, şi putem să o facem acum, dar trebuie achiziţionat un serviciu de evaluare a acestor rezerve. Noi am pus în caietul de sarcini durata minimă de 45 de zile, dar se pare că nu există nicio companie care să poată să facă această evaluare, care este foarte complexă, în 45 de zile. Un minim de trei luni se pare că este necesar şi atunci probabil că se va prelungi oricum la noi termenul acesta de iunie.

AGERPRES: Problemele legate de exproprieri depind de aprobarea de către Guvern a unor legi privind cauza de utilitate publică. Când aproximaţi că va fi rezolvată situaţia de la Jilţ Nord? Se cunoaşte faptul că lucrările miniere în zonă nu mai pot avansa, proprietarii de terenuri blocând practic activitatea carierei.

Laurenţiu Ciurel: Acum de exemplu, nu se lucrează în zona aceea. Din păcate a trebuit şi pe luna martie să extind perioada de şomaj tehnic pentru că preţurile cerute de proprietari acolo sunt aberante. Există o lege care ne permite exproprierea, Legea 255, dar fiecare culoar de expropriere trebuie aprobat printr-o hotărâre de guvern. Această hotărâre a fost elaborată, există pe site-uri, e vorba de Jilţ Sud şi Cariera Roşia, există pe site-ul Ministerului Economiei în dezbatere, aceasta este legea, sperăm ca ea să apară şi să fie aprobată într-o şedinţă de Guvern cel târziu până în luna aprilie, pentru că şi dacă avem aprobată acea hotărâre ne mai trebuie câteva luni pentru a aduce cariera în zona profitabilităţii.

AGERPRES: S-a spus anul trecut că fiecare carieră componentă a CE Oltenia, prin rotaţie, îşi va opri parţial activitatea, salariaţii fiind trimişi în şomaj tehnic. Mai este de actualitate această măsură anunţată la sfârşitul anului trecut?

Laurenţiu Ciurel: Este de actualitate această măsură, deocamdată trebuie să ne concentrăm pe zona aceasta unde stăm foarte prost cu exproprierile. Acest gen de program îl vom extinde, probabil că după Jilţ va urma Husnicioara. Vom încerca să limităm cheltuielile şi în modul acesta, pentru că este deja este un lucru cunoscut, avem nevoie de o cantitate mai mică de cărbune decât cea pentru care suntem dimensionaţi.

AGERPRES: Concret, ce va aduce pozitiv companiei pe care o conduceţi reorganizarea la care aţi lucrat ?

Laurenţiu Ciurel: Este un lucru care, deşi este extraordinar de greu şi de dureros, trebuie neapărat făcut, pentru că nu mai putem continua cu existenţa a cinci sucursale la ora asta care fiecare să aibă aparatul ei administrativ complet. Adică în afară de partea tehnică absolut necesară la faţa locului, toate serviciile de suport, gen servicii comerciale, servicii de resurse umane, servicii economice, servicii financiare, servicii de asigurare a calităţii, pot fi centralizate cu un număr mult mai mic de personal decât să existe patru sau cinci feluri de management în fiecare sucursală. Acum toate acestea se vor centraliza, va rămâne un număr de 2.200 de oameni cu funcţii TESA, iar 800 trebuie redirecţionaţi în producţie, din cei 3.000 câţi sunt acum. Prin economia care s-ar obţine la fondul de salarii aş vrea să facem cât mai atractive locurile de muncă din partea de exploatare, care sunt extrem de rarefiate. Toţi tehnicienii din zona de producţie se plâng de lipsă de personal, deşi pe celelalte servicii de suport este un excedent enorm de personal.

AGERPRES: Ce investiţii aveţi în plan anul acesta?

Laurenţiu Ciurel: Investiţiile au o pondere însemnată anul acesta, avem investiţia de la Turceni cu BERD, peste 220 de milioane de euro, care va fi cea mai spectaculoasă modernizare a unui grup energetic românesc deja existent, grupul 6 la la Termocentrala Turceni. De asemenea, anul acesta finalizăm o investiţie de amploare de peste 150 de milioane de euro la Rovinari, grupul 4 va fi pus în funcţiune anul acesta. Avem un excavator de mare capacitate la Lupoaia care va fi modernizat cu suma de 10 milioane de lei, şi un câmp fotovoltaic de 10 megawaţi, pe care încercăm să-l punem în funcţiune tot în acest an, în valoare de 10 milioane de euro.