INTERVIU Şeful VESTAS: Deschidem în România un centru pentru operaţiunile de service din regiune

Economica.net
25 05. 2013
vestas_turbine_62161700

Şeful Vestas a vorbit într-un interviu acordat AGERPRES despre decizia Guvernului României de a modifica schema de sprijin pentru energia regenerabilă, despre intenţia de a muta producţia din Danemarca şi Suedia, precum şi despre strategia şi afacerile companiei.

AGERPRES: Cum apreciaţi decizia Guvernului României de a modifica schema de sprijin pentru producţia de energie din surse regenerabile, cel mai probabil prin amânarea plăţii la numite tipuri de certificate verzi, mecanism pe care România a decis să-l adopte pentru a sprijini tehnologiile ecologice?
Ditlev Engel: Vestas salută oportunitatea de a participa la dezbaterea publică lansată pe data de 2 aprilie 2013 pentru o perioadă de 30 de zile. Aceasta a dat tuturor jucătorilor de pe piaţă şansa de a-şi exprima punctul de vedere şi a veni cu amendamente. Este un semn clar al unei abordări consultative pe care premierul Victor Ponta a anunţat-o cu prilejul vizitei sale în Danemarca, în luna februarie 2013. Aşteptăm ca autorităţile române să clarifice viitorul cadrul legislativ.

AGERPRES: Cât de mult afectează această decizie planurile Vestas pentru piaţa din România, în condiţiile în care aţi anunţat că veţi deschide un centru suport în România pentru operaţiunile de service, care va fi al doilea după cel din Spania?
Ditlev Engel: Am decis să înfiinţăm un centru de suport pe baza poziţiei noastre actuale pe piaţă şi a flotei de turbine aflate în serviciu în România. Desigur, o decizie de modificare a schemei de certificate verzi va avea un impact asupra dezvoltării viitoare. Cu toate acestea, piaţa românească rămâne una promiţătoare şi ne aşteptăm ca până în 2014 să avem o capacitate operaţională de 1 GW.

AGERPRES: În media internaţională au apărut de asemenea informaţii referitoare la intenţia Vestas de a muta producţia din Danemarca şi Suedia spre Spania de exemplu, pentru a opri pierderile şi a relansa afacerile. Poate fi România o opţiune pentru facilităţi de producţie având în vedere mâna de lucru calificată şi ieftină?
Ditlev Engel: Orice mutare a producţiei este decisă după o analiză economică detaliată a perspectivelor pe termen mediu şi lung. În acest moment, Vestas este în mijlocul procesului de reducere a costurilor fixe şi, în consecinţă, nu are planuri imediate vizând construirea de noi facilităţi de producţie. Cu toate acestea, România are avantajele unei mâini de lucru calificate, un motiv esenţial pentru care Vestas a decis să înfiinţeze un centru de suport care să funcţioneze ca un punct central pentru operaţiunile de service ale Vestas în regiune.

AGERPRES: În presa din România există un punct de vedere negativ cu privire la faptul că producătorii şi dezvoltatorii de turbine şi parcuri eoliene nu au subcontractori români care să le furnizeze anumite componente. Există vreo ţară în care Vestas este obligată să cumpere un anumit nivel de produse locale pentru a putea fi prezentă pe acea piaţă?
Ditlev Engel: Vestas este prezentă în peste 70 de ţări, fiecare dintre ele cu specificul lor, inclusiv cerinţele privind componentele locale. În România avem o relaţie puternică de subcontractare cu furnizorii de servicii, începând la sosirea în port a componentelor pentru turbine. Anumite activităţi legate de instalarea şi darea în folosinţă a turbinelor implică companii locale, care pe parcursul anilor şi-au dezvoltat cunoştinţele şi expertiza necesară pentru industria eoliană. Datele statistice arată că aproximativ 60% din veniturile generate de o turbină modernă de 3 MW rămâne în ţară, în beneficiul economiei şi comunităţilor locale.

AGERPRES: Este un fapt bine-cunoscut că în Danemarca 25% din producţia totală de energie este asigurată de energia eoliană şi că Executivul şi-a fixat ca obiectiv să ajungă la 50% până în 2020. Potrivit unor date, turbinele Vestas generează în prezent energie electrică pentru 21 milioane de persoane, echivalentul populaţiei României. Ne puteţi spune care este situaţia actuală şi cât din cele 25% este produsă de turbinele Vestas ?
Ditlev Engel: În total, Vestas a livrat în Danemarca turbine eoliene cu o capacitate de 2.781 MW, ceea ce face din Vestas cel mai mare producător în funcţie de capacitatea instalată.

AGERPRES: Care sunt cele mai bune pieţe pentru Vestas în acest moment, în termeni de număr de turbine livrate şi instalate? În clasamentul Vestas ce loc ocupă România din acest punct de vedere?
Ditlev Engel: Potrivit firmei de consultanţă BTM Consult, România se situează pe locul 10 în lume după noile turbine eoliene instalate în 2012 . Comanda pe care tocmai am semnat-o, în luna aprilie, pentru proiectul de 72 de MW de la Topolog Dorobanţu este un nou punct de cotitură în ceea ce priveşte dezvoltarea pieţei româneşti, lider în regiune în domeniul energiei eoliene. Această comandă întăreşte, de asemenea, poziţia Vestas pe piaţa românească în calitate de principal jucător cu o prezenţă locală puternică şi cea mai mare flotă operaţională.

AGERPRES: Recent, Vestas a câştigat multe contracte pentru parcuri eoliene din diferite ţări. Ce capacitate au avut turbinele livrate de Vestas anul trecut şi care ar trebui să fie cifra pentru acest an ? Cât din aceste turbine au fost instalate în afara Danemarcei ?
Ditlev Engel: Vestas a livrat anul trecut clienţilor din lumea întreagă turbine cu o capacitate de 6.039 de MW, dintre care mai puţin de 2% sau 87 de MW au fost livrate în Danemarca. În cei 73 de ani de activitate în industria turbinelor eoliene am instalat turbine în 73 de ţări, mai mult decât oricare dintre competitorii noştri.

AGERPRES: Cum a fost afectată strategia dumneavoastră pe termen mediu şi lung de modificare a trendului în energia eoliană, care a scăzut semnificativ în timpul crizei? Cum s-au schimbat afacerile după concedierile masive din 2010?
Ditlev Engel: Noul nostru model de afaceri şi noua schemă organizaţională, pe care le-am conceput în 2011, sunt destinate să facă din Vestas o companie mai flexibilă pentru a putea face faţă cerinţelor viitoare ale pieţei. Acest lucru a însemnat reducerea costurilor şi investiţiilor pentru a asigura o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie. Rezultatele noastre anuale arată că în 2012 veniturile noastre au crescut cu 24%, chiar dacă numărul angajaţilor a scăzut cu 22%.

AGERPRES: Cât de mult au fost afectate afacerile companiei de criza financiară globală şi de criza datoriilor din Europa?
Ditlev Engel: Afacerile din domeniul energiei eoliene au fost afectate de criza financiară şi cea a datoriilor, precum şi de înăsprirea politicilor fiscale. În consecinţă, Vestas a introdus un nou model operaţional şi o organizaţie mai flexibilă, care ne permit să răspundem rapid la modificarea cererilor pieţei.

AGERPRES: Câte proiecte a decis Vestas să suspende din cauza crizei şi a scăderii cererii pentru energie eoliană în spaţiul european?
Ditlev Engel: Vestas nu a înregistrat în Europa niciun proiect pentru care avea o comandă fermă şi care a fost anulată.

AGERPRES: Cum vedeţi evoluţiile de pe piaţa energiei eoliene în acest an şi care sunt prognozele dumneavoastră privind tendinţele pentru următorii trei ani?
Ditlev Engel: În estimările noastre ne orientăm după un calendar anual şi pentru 2013 ne aşteptăm la venituri de cel puţin 5,5 miliarde de euro.

AGERPRES: Care ar fi punctul fierbinte pentru afacerile Vestas la nivel mondial? Unde vă concentraţi cea mai mare parte a resurselor dumneavoastră?
Ditlev Engel: Vestas este un jucător global şi nu suntem dependenţi de o singură piaţă sau regiune, iar mai multe pieţe emergente demonstrează un potenţial semnificativ, o dovadă în acest sens fiind comenzile semnate în acest an de Vestas în Ucraina, Chile şi Uruguay.

AGERPRES: Vestas are aproximativ 800 de licenţe în domeniul turbinelor eoliene. Ce dezvoltă Vestas în momentul actual? Aveţi pe bandă un produs revoluţionar?
Ditlev Engel: În prezent dezvoltăm turbina V164 de 8,0 MW, o turbină dedicată pentru piaţa offshore în creştere. Acesta va fi cea mai puternică turbină de pe piaţă şi un punct de cotitură pentru industrie. Prototipul va fi instalat în primul trimestru din 2014.

AGERPRES: Când credeţi că industria energiilor regenerabile va funcţiona din veniturile proprii fără o contribuţie din partea consumatorilor fie ei domestici sau industriali ?
Ditlev Engel: Energia eoliană onshore este în prezent competitivă cu energia electrică produsă din sursele convenţionale, combustibili fosili, atunci când se ia în calcul şi costul emisiilor. De asemenea, subvenţiile pentru combustibili fosili se ridică la o cifră estimată de 500 miliarde de euro anual, de mai multe ori decât subvenţiile dedicate energiilor regenerabile, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA).

AGERPRES: Cum va arăta piaţa locală în următorii 5 până la 10 ani având în vedere climatul prelungit de austeritate care afectează multe afaceri?
Ditlev Engel: În pofida încetinirii economice este inevitabil că necesarul mondial de energie va creşte pe termen lung. Compania de cercetare Emerging Energy se aşteaptă la un declin brusc de la 48 GW instalaţi în 2012 la 39 GW în 2013, după care se prognozează că piaţa îşi va reveni ajungând la 46 GW în 2015. Consiliul Mondial al Energiei Eoliene se aşteaptă ca toată capacitatea instalată la nivel global să se dubleze până în 2017.

AGERPRES: Cum vedeţi concurenţa dintre combustibilii cunoscuţi? Care dintre ei va câştiga?
Ditlev Engel: Ceea ce putem spune din perspectiva actuală este că energia eoliană este competitivă din punct de vedere financiar, predictibilă, independentă, rapidă şi curată. În consecinţă, energia eoliană este principala alternativă la combustibilii fosili. Pentru Vestas, obiectivul nostru principal este să continuăm să ne îmbunătăţim competitivitatea, atât în interiorul industriei cât şi în relaţia cu alte tipuri de energie, ceea ce va întări şi mai mult poziţia energiei eoliene în mixul energetic.

AGERPRES: De ce anume depinde succesul viitor al acestui tip de afacere, în condiţiile în care există o serie de mari investitori, precum fondurile de investiţii, fondurile speculative, care mizează pe acest sector şi redirecţionează capitalul spre ale afaceri/combustibili?
Ditlev Engel: La fel ca şi alte tipuri de energie, energia eoliană necesită un cadrul legislativ predictibil, care permite realizarea de planuri şi investiţii pe termen lung. În consecinţă, aşteptăm ca autorităţile române să clarifice viitorul cadru legislativ.

AGERPRES: Credeţi că industria energiei regenerabile ar putea să se transforme într-o bulă speculativă, cum spun unii? De exemplu, în presa din România au apărut unele idei în acest sens.
Ditlev Engel: Populaţia mondială va creşte cu două miliarde de persoane până în 2050, potrivit estimărilor ONU. În consecinţă, nevoia de energie (din toate sursele) va creşte dramatic. Energia eoliană este cea mai competitivă sursă de energie regenerabilă şi nu există semnale că industria nu va continua să crească pe termen lung.