AGERPRES: Care sunt tipurile de investitori care activează în acest moment pe piaţa de capital şi care dintre ei ne lipsesc?
Ludwik Sobolewski: Investitorii individuali reprezintă un grup de investitori care sunt interesaţi de câştig. Piaţa de capital are nevoie de mai multă lichiditate, mai multă activitate de tranzacţionare şi în mare parte se bazează pe activitatea investitorilor individuali. Când vorbim despre investitori individuali mă refer la trei categorii, bazate pe tipul lor, atitudinea şi cum sunt implicaţi în piaţă.
Prima categorie este a celor care cumpără şi au intenţia de a păstra obligaţiuni, acţiuni, aşteptându-se ca pe termen lung să aibă un câştig care, dacă ne uităm statisticile pe ultimii ani, au luat decizii bune.
A doua categorie este a celor care tranzacţionează mai des, cumpără, vând, se uită la piaţă. O subcategorie aici sunt cei care cumpără şi vând pe parcursul unei zile. Aşa ceva nu avem în România şi este foarte important pentru noi să avem acest grup de persoane aici, pentru că furnizează pieţei lichiditate. Mai sunt numiţi uneori speculatori şi au un înţeles negativ, dar pentru noi au un înţeles pozitiv. Problema este că avem foarte puţini oameni care activează în acest fel.
A treia categorie care este diferită de celelalte două pentru că este vorba despre clienţi ai fondurilor de investiţii. Am tendinţa să îi denumesc investitori individuali pentru că au propriile economii şi dau aceşti bani profesioniştilor, iar aceştia din urmă au grijă de banii lor. Aceşti oameni sunt, de asemenea, foarte interesaţi de ce se întâmplă cu investiţiile lor.
AGERPRES: Cum încurajaţi aceşti investitori individuali să fie mai activi pe piaţa de capital?
Ludwik Sobolewski: Ştirea pentru aceşti investitori individuali, investitori activi, speculatori şi aşa mai departe este că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a adoptat un nou set de regulamente care va flexibiliza operaţiunile de vânzare în lipsă. Practic, dacă avem pe cineva care crede că preţul acţiunilor va scădea în perioada următoare, această persoană nu are la dispoziţie un instrument popular care în mod normal este folosit în piaţă. Când vom avea această vânzare în lipsă disponibilă, această persoană va putea să plaseze un ordin de vânzare în piaţă pentru a vinde acţiunile, pe care iniţial le-a împrumutat de la cineva care are un surplus al acestor acţiuni şi nu vrea să facă nimic cu ele.
Dacă prognoza este corectă şi preţul scade, atunci va putea să cumpere aceste acţiuni mai ieftin decât la momentul executării tranzacţiei. Va cumpăra mai ieftin pentru că a avut dreptate şi va putea să returneze acţiunile împrumutate şi va rămâne cu un surplus şi acest surplus este diferenţa dintre preţul care era la momentul executării tranzacţiei şi preţul pe care îl prognoza când cumpăra acţiunile din piaţă. În schimb plăteşte un comision sau dobândă pentru împrumutul acţiunilor.
AGERPRES: Când veţi avea acest nou instrument la BVB?
Ludwik Sobolewski: Credem că această nouă tehnică va putea fi utilizată în 2-3 luni, pentru că ASF abia a adoptat noile reguli. Acest instrument are şansa de a fi popular printre investitori şi sperăm că brokerii vor informa clienţii de această nouă posibilitate.
AGERPRES: Mai aduceţi şi alte instrumente pe piaţa românească de capital?
Ludwik Sobolewski: Pentru investitori mai avem o veste bună, vom avea nişte noi instrumente pe piaţă, denumite ‘Warrant-uri’. Acestea sunt instrumente care dau investitorilor dreptul la acţiuni la un preţ dat.
Deci, când un investitor cumpără acest instrument, automat are dreptul de a cumpăra o acţiune la un anumit preţ. Este practic o opţiune. Este un instrument foarte popular în pieţele dezvoltate. Warrant-urile vor fi lansate la Bursa de Valori Bucureşti, având drept bază acţiuni Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale, Societatea Energetică Electrica, Fondul Proprietatea, Petrom, Romgaz.
Dacă mă aştept ca evoluţia preţului unei companii să crească şi cumpăr dreptul, cumpărând acest Warrant la un anumit preţ şi preţul acţiunii urcă, voi primi diferenţa dintre cele două preţuri, la maturitatea instrumentului. Scadenţele pentru următoarele produse vor fi decembrie 2016, iunie sau decembrie 2017, în funcţie de specificului activului de bază. Folosind un exemplu simplist, dacă cumpăr dreptul la 7 lei, iar preţul la maturitate este 9 lei, atunci voi primi numărul de Warrants înmulţit cu 2 lei. Acest instrument va fi lansat pe 7 iunie.
AGERPRES: Cât de importantă este pentru bursa românească listarea Hidroelectrica?
Ludwik Sobolewski: Ne ţinem degetele încrucişate ca Hidroelectrica să fie listată în acest an pentru că este de o importanţă strategică pentru România, nu neapărat pentru piaţa de capital. Lichiditatea măsurată ca număr de companii mari este prea mică. De aceea listarea Hidroelectrica este atât de importantă pentru că, dacă se întâmplă, cu cât mai devreme cu atât mai bine, România are şansa să fie promovată din categoria de piaţă de frontieră, către una de ‘tranziţie’ şi apoi în categoria pieţelor emergente.
AGERPRES: Sunteţi de acord cu o listare dublă în ce priveşte Hidroelectrica?
Ludwik Sobolewski: Este important pentru noi să avem cât mai mulţi investitori internaţionali care să investească în acţiunile din Bucureşti. Da, GDR-urile (certificatele de depozit globale n.r.) tranzacţionate în Londra ar putea fi benefice. Interesul nostru, al pieţei de capital din România, este să avem investitori interni şi internaţionali care să cumpere acţiunile IPO-urilor şi să fie ataşaţi de piaţa românească. Mulţi oameni nu realizează că pot fi conectaţi foarte uşor cu România direct, prin investiţii în acţiuni, decât prin GDR-uri. În plus, impozitul pe dividende este unul final în România, pentru deţinătorii de GDR-uri.
AGERPRES: Ce părere aveţi despre o listare a Poştei Române?
Ludwik Sobolewski: Poşta Română cred că va fi o companie bună pentru IPO. Ştiu că Poşta lucrează la acest proiect. Acesta va fi o tranzacţie bună, dacă va apărea pe piaţă. De asemenea, va fi primul operator poştal în toată regiunea din estul Europei, pentru că în Vest este ceva normal, toţi operatorii poştali sunt listaţi. Poşta Română nu este numai cea care livrează scrisori şi pachete, dar evoluează într-o instituţiei financiară şi este un model de business pentru investitori. Nimic nu este decis încă. Ştiu că Poşta are un plan de modernizare.
AGERPRES: Nu vă este teamă că este posibil ca viitoarele IPO-uri să fie pe burse externe şi nu aici?
Ludwik Sobolewski: Nu este vorba că mă tem, dar trebuie să învăţăm din lecţiile trecutului, respectiv folosirea GDR-urilor, folosirea unei burse străine în 2013 pentru Romgaz a fost o necesitate pentru că piaţa românească era în acel moment mult mai închisă decât este acum. O treime din oferta Romgaz a fost prin GDR-uri, , în cazul Electrica doar 20%, apoi cazul Fondul Proprietatea a dovedit dincolo de orice îndoială că pentru companiile care sunt deja listate în Bucureşti nu are niciun sens să meargă spre Londra pentru că asta nu poate duce decât la scăderea lichidităţii, ceea ce este rău pentru investitorii în aceste companii, pentru piaţa de capital, pentru oamenii care lucrează pe piaţa de capital din România. Nu spun că îmi e teamă, dar trebuie să îmbunătăţim şi să modernizăm piaţa de capital constant pentru că strategia noastră este să facem cât mai internaţională cu putinţă. Vrem să avem noi intermediari, noi membri, investitori internaţionali aici în Bucureşti. Pentru a obţine asta trebuie să creştem vizibilitatea, percepţia României şi a pieţei de capital, dar trebuie să şi continuăm cu reforma reglementării.
AGERPRES: Cum vreţi să atrageţi noi investitori pe Bursă?
Ludwik Sobolewski: Vom avea încă o expoziţie Banii Tăi Expo în Piaţa Universităţii, pe 27 şi 28 mai. Acolo, oamenii vor putea să îşi deschidă pe loc conturi de tranzacţionare, cu o copie a buletinului şi a extrasului de cont. O altă iniţiativă pe care o pregătim pentru investitorii individuali este un concurs de tranzacţionare unde premiul va fi o maşină, o Dacia Duster, şi va fi oferită persoanei care va reuşi să aibă cel mai mare randament pe perioada concursului, în urma tranzacţionării acţiunilor.