Interzis la practici comerciale neloiale în hypermarket. Parlamentarii lucrează la o nouă lege care va penaliza taxele de raft, plățile întârziate și delistările abuzive

Relația dintre producători și procesatori pe de o parte și marile lanțuri de magazine pe de altă parte va fi reglementată, cel mai probabil din iunie 2020, de un nou cadru legislativ. Parlamentarii lucrează pe un proiect de lege “privind practicile comerciale neloiale dintre intreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol si alimentar” care transpune în legislația națională Directiva 633/2019 care ar trebui finalizat “cât mai repede pentru că trebuie implementat anul acesta până la începutul lui iunie”, după cum a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Ce nu mai pot face retailerii în raport cu producătorii

Potrivit proiectului, sunt considerate practici comerciale neloiale și deci interzise următoarele activități:

– Plata întârziată. Sunt interzise practicile comerciale neloiale prin care cumpărătorul plătește funizorului: mai târziu de 7 zile calendaristice pentru produsele agricole și alimentare precum carne, pește produse de brutărie, ouă, lapte, legume, fructe; mai târziu de 30 de zile calendaristice pentru alte produse decât cele enumerate anterior; mai târziu de 60 de zile calendaristice pentru produsele agricole și alimentare a căror durabilitate este mai mare de 12 luni sau intră în categoria produselor fără termen de valabilitate.

– Termenul de preaviz pentru anularea comenzilor de produse agricole și alimentare trebuie să fie de cel puțin 30 de zile.

– Magazinele nu pot modifica în mod unilateral clauzele unui contract pentru produse agricole sș alimentare care se referă la frecvența, metoda, locul, calendarul sau volumul furnizării sau livrării produselor agricole și alimentare, standardele de calitate, condițiile de plată sau prețurile sau în ceea ce privește fumizarea de servicii.

– Retailerii nu pot solicita furnizorului plăți care nu sunt legate de vânzarea produselor agricole și alimentare ale acestora;

– Retailerii nu pot solicita furnizorului plăți pentru deteriorarea sau pierderea de produse agricole și alimentare sau pentru ambele, survenite în spațiile cumpărătorului sau dupa ce proprietatea a fost transferată cumpărătorului, atunci când o astfel de deteriorare sau pierdere nu a avut loc din neglijența sau culpa furnizorului;

– Magazinele nu pot refuza să confirme în scris clauzele unui contract pe care îl are cu furnizorul, dacă aceste din urmă solicită. Nu este inclusă aici situația în care contractul se referă la produse care urmează să fie livrate de un membru al unei organizații de producători, inclusiv o cooperativă, chiar organizației de producători al carei membru este furnizorul.

– Retailerilor li se interzice să dobândească, să utilizeze sau să divulge în mod ilegal secrete comerciale ale furnizorilor.

–  Magazinele nu pot amenința cu efectuarea sau să efectueze represalii comerciale împotriva furnizorilor, în cazul în care aceștia își exercită drepturile legale sau contractuale și fac plângeri la autoritățile competente.

– Retailerii nu pot cere furnizorilor compensarea costurilor aferente examinării plângerilor clienților referitoare la vânzarea produselor furnizorului;

– Magazinele nu vor putea returna furnizorului produsele agricole și alimentare nevândute;

– Magazinele nu vor putea impune furnizorului o plată pentru listarea produselor sale agricole și alimentare, precum și pentru expunerea acestora spre vânzare;

– Magazinele nu pot cere furnizorului nici bani pentru personalul care se ocupă de amenajarea spațiilor de vânzare utilizate pentru vânzarea produselor furnizorului sau să oblige furnizorul să pună la dispoziție personal pentru vânzarea produselor sau orice altă activitate legată de procesul de vânzare-promovare;

– Părțile nu se pot obliga reciproc, direct sau indirect, să cumpere sau să vândă produse sau servicii de la sau către un terț;

– Magazinele nu pot solicita furnizorilor taxe, indiferent de forma și denumirea acestora, care îl obligă pe furnizor să mărească artificial prețul de facturare al produsului;

– Magazinele nu au voie să delisteze sau să amenințe cu delistarea unuia sau mai multor produse agroalimentare, în scopul de a pune presiune sau de a exercita represalii comerciale împotriva furnizorului;

– Magazinele nu pot retrage produsele furnizorilor de la raft ca mijloc de presiune în timpul negocierilor;

–  Reprezentanții furnizorului și cumpărătorului (orice magazin, grup de magazine n.red)nu trebuie să aibă un comportament care se abate de la buna conduită comercială în procesul de negociere contractuală între părți.

– Cumpărătorul (magazinul) nu are voie să practice scheme de formare a prețului afișat la raft, diferențiat pentru produse agroalimentare similare, indiferent de proveniența și/sau furnizor.

Dacă nu există în acordul de furnizare dintre furnizor și magazin sub forma unor clauze clare, sunt interzise și următoarele practici:

• cumpărătorul să impună furnizorului o plată de care este condiționată stocarea sau afișarea
• produselor sale agroalimentare;
• cumparătorul să solicite furnizorului suportarea integrală sau parțială a costului oricăror
• reduceri pentru produsele agroalimentare vândute de cumpărător cu titlu promoțional;
• cumpărătorul să solicite furnizorului plata pentru publicitatea făcută de către cumpărător
• produselor agroalimentare;
• cumpărătorul să solicite furnizorului plata pentru serviciile de marketing prestate de către
• cumpărător privind produsele agroalimentare;
• cumpărătorul să delisteze un produs agroalimentar fără acordarea unui preaviz de cel puțin 30 de zile. În cazul în care delistarea are ca obiect produse ce reprezintă mai mult de 25%
• din volumul său, după caz, din valoarea totală contractata în temeiul contractului, atunci termenul de preaviz este de cel puțin 60 de zile;
• magazinele să vândă produse agroalimentare la un preț mai mic decât prețul de
• achiziție al acestora;
• umpărătorul să întârzie în recepționarea produselor agroalimentare livrate de furnizor, fără
• motive întemeiate;
• cumpărătorul să întârzie întocmirea documentelor de recepție, pentru motive nejustificate;
• cumpărătorul să refuze furnizorului o renegociere de preț, într-un termen mai mare de 10 zile de la data solicitării. Condițiile renegocierii prețului produc efecte în termenul prevăzut în contract.

Nerespectarea prevederilor acestei legi va putea atrage amenzi de până la 500.000 de lei sau chiar 1% din cifra de afaceri totala din anul financiar anterior.

Legea ar trebui să intre în vigoare cel târziu la 1 mai 2021, urmând ca în termen de 60 de zile MADR să publice ce normele metodologice de aplicare.

Legea se va aplica acordurilor de furnizare încheiate după data intrării în vigoare , iar acordurile încheiate înainte de data publicării prezentei legi trebuie să devină conforme cu prezenta directivă în termen de 12 luni de la data publicării.

„Această lege nu va rezolva toate problemele. Nicio lege nu poate face acest lucru, dar dorim să fructificăm această ocazie ( obligația de a transpune Directiva) de a face o lege în care să punem pe picior de egalitate producătorii și furnizorii cu lanțurile de magazine și să nu apară infrigement. Legea va rezolva o parte din problemă, dar totul depinde și de cum se vor asocia micii producători pentru a avea putere de negociere, a putea livra producții mai mari și standardizate. Dar cel mai important rol îl are cumpărătorul, dacă toți vom căuta să cumpărăm produse românești”, a declarat Ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Citește și Drepturile producătorilor locali de alimente în raport cu magazinele se vor diminua semnificativ. S-a schimbat legea