Interzis mașinilor pe benzină sau motorină în centrul orașelor. Aceasta este soluția legată de protecția mediului preferată de 49% dintre români

Un nou studiu global desfășurat de Ipsos în rândul a peste 22.500 de cetățeni din 34 de țări (inclusiv România) a analizat nivelul de sprijin al populației față de măsurile menite să atenueze impactul schimbările climatice. Potrivit majorității respondenților, acordarea de subvenții pentru tehnologii sustenabile, aplicarea unor prețuri diferențiate în funcție de impactul asupra mediului și alte stimulente sunt măsuri mai apreciate prin comparaţie cu taxarea sau limitarea opțiunilor.

• În medie, 7 din 10 cetățeni (68%) din cele 34 de țări acoperite de studiu sunt dispuși să accepte noi măsuri care încurajează adoptarea tehnologiei sustenabile.
• În domeniul mobilității, politicile care acordă mai mult spațiu pietonilor și bicicliștilorse bucură de suportul a jumătate dintre cei intervievați la nivel global (49%). Cel mai ridicat nivel de sprijin în acestă privință se înregistrează în economii în curs de dezvoltare precum Indonezia (75%), Peru (71%), Mexic (70%) și Thailanda (67%). La polul opus se află marile economii occidentale precum Canada, SUA (34%, fiecare), Australia (32%) și Japonia (28%).
• Românii sprijină în mod special interzicerea accesului în zonele centrale ale orașelor pentru vehiculele pe bază de benzină și motorină, pentru a crea zone fără vehicule (locul 3 mondial, cu 49% nivel de susținere).
• Impunerea unor taxe pentru anumite produse alimentarecare au o amprentă de carbon mai mare nu se bucură de popularitate, prin comparație cu alte măsuri. La nivel global, suprataxării cărnii roșii și a produselor lactate i se opun 4 din 10 cetățeni, în timp ce doar 3 din 10 se declară în favoarea unei asemenea măsuri.
• Atunci când vine vorba despre responsabilitatea de a educa populația cu privire la schimbările climatice, 59% dintre persoanele intervievate indică guvernul național. Există însă diferențe de opinie la nivelul țărilor participante la studiu.

Nivelul de sprijin al populației față de diverse politici care să reducă schimbările climatice variază în funcție de subiect și regiune

Măsura susținută de cea mai mare parte a cetățenilor (68% la nivel global) implică alocarea din bugetul de stat a unor stimulente care să facă tehnologiile ecologice mai ieftine (de exemplu, panouri fotovoltaice sau vehicule electrice). În România, nivelul de suport la acest capitol ajunge la 74% (în special în rândul persoanelor peste 50 de ani – 81%). În prezent, în orașele mari din România există deja câteva inițiative în acest sens – de exemplu, în București au gratuitate la parcare vehiculele hibrid, iar la Timișoara, doar cele full electric.

6 din 10 cetățeni – atât la nivel global (59%), cât și în România (63%) – se declară în favoarea prețurilor diferențiate, astfel încât produsele prietenoase cu mediul să fie mai ieftine, iar cele care dăunează mediului, respectiv mai scumpe. Țările care înregistrează cel mai ridicat nivel de sprijin față de această măsură sunt Indonezia (74%), Mexic (72%), Columbia și Chile (71%, fiecare).

La paritate se află și acordarea unor stimulente pentru investiții în produse și servicii financiare „verzi” – atât în România, cât și la nivel global. Această politică este susținută de o pondere mai redusă a populației în unele țări europene (Germania sau Suedia, cu 41% fiecare), SUA (48%) sau Canada (48%).

Acordarea unui spațiu mai mare pentru pietoni și bicicliști, în detrimentul autovehiculelor reprezintă a patra cea mai susținută măsură la nivel mondial (49%). La acest capitol, România ocupă locul 8 din cele 34 de țări participante la studiu (58% nivel de susținere în rândul conaționalilor noștri).

Cu privire la interzicerea accesului în zonele centrale ale orașelor pentru vehiculele pe bază de benzină și motorină, pentru a crea zone fără vehicule, România depășește cu mult media globală (49% față de 37% nivel de susținere), clasându-se pe locul al treilea, după India și Turcia. Susținerea față de această măsură este semnificativ mai mare în rândul românilor cu vârste peste 50 de ani (55%).

4 din 10 cetățeni ai lumii susțin politici care ar impune creșterea taxelor pentru mijloacele de transport care sunt mai dăunătoare pentru mediu (de exemplu, avioane, vehicule diesel) sau obligativitatea ca toți comercianții de produse alimentare să ofere alternative vegane. Nivelul de suport exprimat în România față de aceste măsuri nu diferă mult față de media globală.

Cele mai nepopulare măsuri pentru contracararea schimbărilor climatice sunt cele care implică creșterea taxelor pentru carne roșie și lactate, respectiv sursele de energie neregenerabilă (cum ar fi gaze și petrol pentru încălzire și gătit). În plină criză energetică, 42% dintre cetățenii lumii, respectiv 50% dintre români resping creșterea taxelor pentru sursele de energie neregenerabilă – mai ales că aproape jumătate dintre gospodăriile din România se bazează pe gaz natural sau sisteme de încălzire centralizată, conform ‘Strategiei Energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050’. 4 din 10 respondenți, atât la nivel global cât și în țara noastră, nu susțin creșterea prețurilor la carne roșie și lactate.

În sarcina cui cade informarea și educarea populației cu privire la combaterea schimbărilor climatice?

Conform unui alt studiu global realizat de Ipsos cu ocazia Zilei Pământului 2022, lipsa de implicare a cetățenilor cu privire la schimbarea comportamentelor pentru a reduce amprenta de carbon este generată de o lipsă de înțelegere, mai degrabă decât de lipsa intenției de schimbare. Acest lucru indică necesitatea unei mai bune educări a publicului larg.

Atât la nivel global (59%) cât și în România (62%) există un consens referitor la responsabilitatea guvernelor naționale de a informa și educa populația cu privire la combaterea schimbărilor climatice. 4 din 10 cetățeni (43% – atât global, cât și în țara noastră) consideră că această răspundere aparține mai degrabă autorităţilor locale, în timp ce 1 din 3 (34% – atât global, cât și în România) consideră că presa ar trebui să îşi asume acest rol.

Comparativ cu media globală, românii încredințează într-o mai mare măsură responsabilitatea educării populației cu privire la schimbările climatice către școli (31% față de 24% pe plan global), grupuri de activiști și cei care desfășoară campanii ecologice (26% față de 19%), în timp ce firmele sunt văzute într-o mult mai mică măsură că având o responsabilitate în acest domeniu (10% față de 20%, la nivel internațional). Oamenii de știință au și ei un rol important, în viziunea participanților la studiu (31% în România, la paritate cu școlile).

În China (68%) sau Columbia (53%), autoritățile locale sunt percepute ca având principala responsabilitate. În Peru (58%), cetățenii văd presa ca actorul esenţial pentru educarea publicului cu privire la schimbările climatice. Oamenii de știință se situează pe locul al patrulea în clasamentul global al responsabilității (27%), însă apar pe locul al doilea în Canada (40%), Marea Britanie (35%) sau Franța (33%). Spania iese în evidență prin ce mai mare pondere a cetățenilor care alocă școlilor responsabilitatea educării publicului (37%, față de media globală de 24%).

Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în perioada 26 august – 9 septembrie 2022, în 34 de țări. Eşantionul a inclus un număr total de 22.528 persoane cu vârste cuprinse între 18-74 de ani în Statele Unite, Canada, Irlanda, Israel, Malaezia, Africa de Sud și Turcia, 20-74 în Thailanda, 21-74 ani în Indonezia şi Singapore respectiv 16-74 ani în celelalte țări (inclusiv România).

Mărimea eşantionului este de 500 sau 1.000 interviuri la nivel de țară, iar eroarea de eşantionare este de +/- 3.5% pentru eşantioanele de 1.000 interviuri, respectiv +/- 5.0% pentru eşantioanele de 500 interviuri, la un interval de încredere de 95%.

Grupul internaţional de origine franceză Ipsos reprezintă una dintre cele mai mari companii în domeniul cercetării de piaţă, este listat la Bursa din Paris şi este prezent în 90 de ţări. Ipsos este cel mai mare grup de cercetare prezent în România, cu peste 1.000 de angajaţi.