Potrivit documentului, în jur de 25 – 35% din totalul investiţiilor consemnat în sectorul energiei regenerabile generează efecte de multiplicare în economia românească. În acest sens, în 2014, au fost create 5.250 de locuri de muncă, dar numai o mică parte dintre acestea vor fi păstrate pe toată durata de funcţionare a echipamentelor.
Din punct de vedere al impactului economic şi social, datele arată că marii consumatori de energie electrică au contribuit cu 8,1 miliarde de euro (aproximativ 5,8%) la Produsul Intern Brut (PIB) al României, în 2011. Tot ei şi-au adus aportul cu 930 de milioane de euro la bugetul de stat şi la bugetele locale, în decursul aceluiaşi an, generând peste 5% din veniturile statului din impozitul pe profit, impozitul pe proprietăţi, accize şi redevenţe.
Raportul PwC arată, totodată, că, în 2014, România avea al treilea cel mai mare impact al schemei de sprijin asupra preţului consumatorului în rândul celor 28 de ţări din Uniunea Europeană (UE28), precum şi al doilea cel mai mare impact al costurilor de transport/distribuţie asupra consumatorului final, de 141%.
În raport cu ţările UE28, România are al treilea cel mai mare impact al schemei de sprijin asupra preţului la consumatorul final în cadrul grupului selectat de state.
Conform Raportului PwC, între anii 2011 şi 2015 exporturile de electricitate au crescut cu mai mult de 300%, iar, în acelaşi timp, consumul intern final a rămas la un nivel constant în această perioadă. Totodată, impactul tarifelor de reţea, cumulat cu cel al taxelor de mediu, reprezenta, în 2014, un procent de 232% din preţul en-gros al energiei electrice din România, al şaselea la nivelul grupului UE28.
La nivelul anului 2014, România era în linie cu ţările industriale, nivelul costului după măsurile de protejare fiind similar cu cel din Polonia, Marea Britanie şi Italia, dar mai mare decât cel din Germania şi Franţa, se notează în document.
Raportul de specialitate relevă că majoritatea ţărilor analizate au creat scutiri pentru marii consumatori industriali, astfel încât aceştia suportă mai puţin din costul schemei de sprijin, exemple în acest sens fiind: Germania, Marea Britanie, Franţa, Olanda, Italia şi, mai recent, Republica Cehă şi Polonia.
Analiza ‘Impactul schemelor de sprijin a energiei regenerabile în România şi lecţiile învăţate din ţările UE’ a fost realizată cu scopul evaluării impactului schemelor de sprijin pentru energia din surse regenerabile din România, în contextul schemelor similare din Uniunea Europeană.
Schema de sprijin a energiei produse din surse regenerabile a fost introdusă în anul 2008 pentru a susţine atingerea ţintei UE 2020 privind consumul de energie din aceste surse. Ţinta UE 2020 privind cota de energie din surse regenerabile în consumul final de energie (24%) a fost deja atinsă de România încă din anul 2013 şi depăşită în 2014, până la 26,27%, cu 9% peste ţinta europeană.
Începând cu anul 2013, schema de sprijin a energiei produse din surse regenerabile a fost ajutată.