Investitorii elveţieni solicită stabilitate legislativă, îmbunătăţirea infrastructurii şi instruirea tinerilor conform cerinţelor economiei reale

„În cadrul discuţiilor oficiale, Marie-Gabrielle Ineichen-Fleisch a prezentat specificul investiţiilor străine elveţiene, în mare parte derulate de IMM-uri, care reprezintă coloana vertebrală a economiei elveţiene şi care au proiecte pe termen lung. Din punctul de vedere al companiilor elveţiene, există solicitări pentru stabilitate şi predictibilitate a legislaţiei, pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi pentru instruirea tinerilor conform cerinţelor economiei reale”, se arată într-un comunicat al Ministerului pentru IMM-uri, Comerţ şi Antreprenoriat remis miercuri AGERPRES.

Oficialul elveţian se află în România în perioada 18 – 20 septembrie şi este însoţit de un grup de oameni de afaceri din Elveţia.

„Şi în Elveţia este dificil să găseşti forţă de muncă. Sistemul educaţional dual ar putea fi adaptat mai bine la ceea ce se cere pe piaţa muncii. Sunt multe companii care sunt implicate în astfel de programe în Elveţia şi ne-am bucura să se implice şi în România”, a spus Marie-Gabrielle Ineichen-Fleisch.

La rândul său, ministrul Ştefan-Radu Oprea a prezentat evoluţiile macroeconomice din România, strategia guvernamentală pentru a încuraja retenţia şi educarea forţei de muncă, schimbările legislative în sensul debirocratizării şi oportunităţile de investiţii prin Parteneriate Public-Privat.

„Formulăm politicile publice în urma dialogului cu mediul de afaceri. Atunci când constatăm că o lege devine o piedică pentru dezvoltare, trebuie să o schimbăm. De exemplu, am clarificat şi simplificat legislaţia achiziţiilor publice, am introdus Legea prevenirii, pentru protejarea mediului privat faţă de eventuale abuzuri, şi am modificat schema de ajutor de stat pentru investiţii cu impact major în economie. În ceea ce priveşte retenţia şi educarea forţei de muncă, avem o strategie pe mai multe paliere: creşterea salariului minim, aducerea persoanelor calificate care lucrează acum în afara României, accelerarea programului de înfiinţare de clase în sistem de învăţământ dual şi creşterea cotei anuale de permise pentru lucrători din afara UE”, a declarat Ştefan-Radu Oprea.

La sfârşitul lunii iunie a acestui an, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Elveţia a fost de 413,01 milioane euro, în scădere cu 5,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Exportul a fost de 227,86 milioane euro iar importul de 185,15 milioane euro. Faţă de iunie 2017, exportul românesc a crescut cu 13,4%, iar importul a scăzut cu 21,7%.

„Este de remarcat faptul că, în primele 6 luni ale anului 2018, pentru prima dată după anul 1990, balanţa comercială bilaterală este favorabilă României”, se precizează în comunicatul citat.

La data de 31 decembrie 2017, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Elveţia a fost de 857,8 milioane euro, din care exportul a fost de 400,8 milioane euro şi importul de 457 milioane euro, soldul fiind de 56,1 milioane euro în favoarea Elveţiei.

În 2017, principalele grupe de produse la exportul românesc au fost maşini, aparate, echipamente electrice (133,6 milioane euro – 33,3%), vehicule, aeronave şi echipamente de transport (45,9 milioane de euro – 11,5%), mărfuri şi produse diverse /mobilă (36,7 milioane euro – 9,2%) şi materiale textile şi articole din acestea (32,4 milioane euro – 8,1%).

La importuri, două grupe de produse au reprezentat 81,7% din total, respectiv produse ale industriei chimice şi conexe (61,1%) şi maşini, aparate şi echipamente electrice (20,6%).

Conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în perioada decembrie 1990 – mai 2018, valoarea capitalului social elveţian subscris în societăţi comerciale româneşti totalizează aproximativ 1,544 miliarde dolari SUA, investiţi într-un număr de 2.957 societăţi comerciale. Ponderea capitalului elveţian în total investiţii străine în România este de 2,56%. Elveţia se afla, în mai 2018, pe locul 11 în lista principalilor investitori în România.