Banii se refugiază în Germania. Investitorii fug de datoria spaniolă şi italiană

Randamentele cerute de investitori pentru a împrumuta Spania pe 10 ani au crescut la cel mai mare nivel din acest an în şedinţa de miercuri: 6,5%. Costurile de împrumut ale Spaniei se apropie de nivelurile periculoase de 7%, de care s-au aflat foarte aproape şi la sfârşitul anului trecut, înainte ca Banca Centrală Europeană să arunce în piaţă aproximativ 1.000 de miliarde de euro în împrumuturi pe termen lung acordate băncilor.

Premierul Mariano Rajoy a declarat miercuri în faţa parlamentului că există riscul ca accesul Spaniei la finanţarea din piaţă să fie tăiat sau să se facă la costuri astronomice. Deşi vor să arate că sunt pregătiţi pentru şocul ieşirii Greciei din zone euro, liderii europeni ştiu că în acest moment nu există fonduri pentru a salva o ţară ca Spania.

În cazul Italiei, ţară lăudată de FMI pentru implementarea măsurilor de austeritate, investitorii cer un randament de 5,82% pentru a o împrumuta pe 10 ani, însă randamentele au sărit de 6% în şedinţa de miercuri.

Italia şi Spania au fost lovite puternic anul trecut, după ce randamentele la obligaţiuni au crescut la niveluri record de la formarea euro şi ameninţau capacitatea celor două ţări de a se împrumuta. Datoria publică mare, în cazul Italiei, şi deficitul mare, în cazul Spaniei sunt punctele slabe atacate de investitori. Banca Centrală Europeană a intervenit în repetate rânduri direct în piaţa de obligaţiuni şi a cumpărat datorie de 120 de miliarde de euro, iar apoi a oferit băncilor finanţare pe trei ani la o dobândă de 1% în valoare de aproximativ 1.000 de miliarde de euro.

Asta a calmat pentru o vreme pieţele, şi băncile locale din cele două ţări au început din nou să achiziţioneze bondurile suverane.

Acţiunea BCE ar fi trebuit să ofere timp celor două state să îşi reducă cheltuielile prin aplicarea unor măsuri de austeritate. Doar că economiile fragile ale celor două ţări au căzut din nou în recesiune. Spania are două trimestre consecutive în care economia a scăzut cu 0,3%, în timp ce Italia se află în cel de-al treilea trimestru de contracţie economică, datele publicate ieri fiind deosebit de proaste: scădere de 0,8%. Tot mai mulţi oameni au rămas fără loc de muncă, astfel că rata şomajului a ajuns în martie la 24,1% în Spania şi la 9,8% în Italia , de la 20,8%, respectiv 8,1%, în anul anterior.

Însă costurile de împrumut nu sunt neapărat urmare evoluţiei slabe a economiei, ci a evenimentelor din Grecia, care e pe drumul de a ieşi din zona euro. Elenii vor merge din nou la urne – pe 17 iunie, cel mai probabil – şi alianţa de stânga radicală SYRIZA este favorită la câştigarea celor mai multe mandate, şi are deja sprijinul unui partid mai mic pentru a forma o coaliţie de guvern. SYRIZA a ieşit pe locul doi la alegerile de acum două săptămâni cu un discurs vehement împotriva actualului acord cu creditorii de la UE şi FMI, împotriva măsurilor de austeritate. Măsuri care ar trebui suplimentate luna viitoare cu 11,5 miliarde de euro, astfel încât ţinta de deficit să fie atinsă. Economia Greciei este în colaps, cu o scădere în primul trimestru din 2011 de la an la an cu 6,2%.

Alexis Tsipras, liderul SYRIZA, a încercat până acum să arate liderilor europeni că forţa Greciei constă în efectele devastatoare pe care expulzarea ţării din euro le-ar avea faţă de celelalte ţări din PIIGS, mai ales Spania şi Italia. Acesta mizează pe teama şefilor de state că ţările nu sunt suficient de bine pregătite pentru a face faţă unui eveniment atât de important. Răspunsurile venite până acum, sincere sau menite să pună presiune pe eleni, arată că Europa s-a cam săturat şi e gata să scape de Atena. Preşedintele eurogrupului, Jean-Claude Junker, declara marţi că dacă există o schimbare dramatică a circumstanţelor, liderii europeni nu vor închide dezbaterile privind extinderea termenelor.

Fuga la nemţi

De problemele ţărilor slabe din Europa profită piaţa de obligaţiuni a Germaniei. Investitorii s-au îngrămădit să cumpere hârtiile nemţeşti, care reprezintă în acest moment colateral de cea mai bună calitate pentru bănci în trazacţiile repo, într-o perioadă în care colateralul de calitate este din ce în ce mai rar.
Randamentele la obligaţiunile statului german pe 10 ani au atins un nou nivel minim istoric în şedinţa de miercuri: 1,437%.

Cu siguranţă nu randamentul infim este atractiv pentru cumpărătorii de bund-uri nemţeşti, ci faptul că acestea reprezintă asigurarea că indiferent de ce se va întâmpla în zona euro, deţinătorii vor primi banii înapoi. Obligaţiunile germane sunt în acest moment un fel de euro german – dacă moneda unică europeană dispare, atunci creditorii statului îşi vor primi banii înapoi în mărci, monedă ce se estimează că se va aprecia puternic. Grecii au scos peste 700 de milioane de euro din bănci doar în ziua de luni, şi o parte din aceşti bani au mers în obligaţiunile germane, potrivit declaraţiilor preşedintelui elen, care spunea că are informaţia de la guvernatorul băncii centrale a Greciei.