Investitorii în obligaţiuni reduc dependenţa Europei de Est de FMI şi scad presiunea pentru reforme

Ungaria, România, Serbia şi Ucraina au profitat de costurile scăzute de finanţare şi au vândut titluri de 7,25 miliarde de dolari în ultima lună, situaţie care le-a permis să respingă condiţiile FMI pentru împrumuturi.

Cu randamente de până la 7,6%, instrumentele financiare au atras investitorii în căutare de câştiguri mai mari decât media de 4,7% pentru obligaţiunile în dolari ale pieţelor emergente.

Emisiunile de obligaţiuni permit fostelor ţări comuniste să obţină finanţare fără să accepte disciplina bugetară cerută de acordurile de împrumut cu FMI. Datoria ţărilor din regiune atrage investitorii interesaţi de profituri mai mari, ca urmare a dobânzilor apropiate de zero ale băncilor centrale şi politicilor neconvenţionale de relaxare monetară din ţările dezvoltate.

„Vedem câteva ţări ale căror politici economice se înrăutăţesc, iar piaţa nu le pedepseşte. În actualul climat de lichiditate abundentă, rolul de stabilitate adus de FMI şi alte instituţii financiare internaţionale este mai puţin important, întrucât investitorii caută cu disperare randamente”, a declarat, în februarie,Viktor Szabo, care participă la administrarea unor active de 11,8 miliarde de dolari la Aberdeen Asset Management, din Londra.

Investitorii îşi asumă riscuri cumpărând obligaţiuni în dolari ale ţărilor cu politici considerate de FMI nesustenabile în privinţa reducerii deficitelor fiscale.

Absenţa unor „politici de corecţie” lasă Ucraina „vulnerabilă la şocuri”, potrivit unui raport din februarie al FMI. Ungaria, cu cel mai ridicat nivel de îndatorare dintre ţările estice ale UE, a respins cereri pentru reducerea cheltuielilor.

Serbia s-a împrumutat concomitent negocierilor cu FMI, iar România a emis obligaţiuni investitorilor străini în timp ce i se cerea să accelereze vânzarea de active ale statului.

„Avantajul a trecut din nou la emitenţi pentru momentm, care îşi permit să ignore FMI şi lista de cerinţe a instituţiei internaţionale. Este extrem de periculos”, a declarat Chris Weafer, analist la Sberbank Investment Research, divizie a celei mai mari bănci din Rusia.

Finanţările FMI au ajutat ţările cu probleme să-şi revină în contextul crizei. De la începutul anului 2008, FMI şi-a asumat 143 de angajamente noi, însumând 638 miliarde de dolari. Din acest total, fonduri de peste 164 miliarde de dolari au fost împrumutate. Printre cele 44 de ţări cu împrumuturi în prezent, Columbia, Mexic şi Polonia au linii de credit neaccesate totalizând 110 miliarde de dolari, potrivit datelor FMI de la sfârşitul lunii ianuarie.

Un purtător de cuvânt al FMI a refuzat să comenteze, la sfârşitul lunii februarie, referitor la impactul emisiunilor de obligaţiuni asupra relaţiei Fondului cu statele care ar putea avea nevoie de sprijin financiar.

Oficiali din Ungaria au început pe 28 ianuarie o serie de întâlniri cu investitorii în SUA, pentru prezentarea ofertei unei emisiuni de obligaţiuni. În aceeaşi zi, FMI a publicat un raport despre Ungaria în care afirma că „pe baza actualelor politici, activitatea economică este estimată să stagneze în acest an”. Două zile mai târziu, premierul ungar, Viktor Orban, anunţa la Bruxelles că Budapesta punea capăt încercărilor de a obţine un acord cu FMI, după un an de dispute legate de independenţa băncii centrale şi cheltuielile statului.

Cu o datorie de 99 miliarde de dolari, 79% din PIB, Ungaria a vândut pe 12 februarie primele obligaţiuni în monedă străină din aproape doi ani, împrumutând 3,25 miliarde de dolari la randamentul minim record de 4,2% pentru titlurile pe cinci ani. Vânzarea de obligaţiuni a demonstrat că Ungaria se poate finanţa şi fără FMI, a spus Orban la momentul respectiv.

Ucraina, cu o datorie de 36,8% din PIB, a împrumutat în februarie 1 miliard de dolari, cu scadenţă în 2022, la randament de 7,625%, în scădere de la 9,25% în iulie anul trecut. Până în prezent, randamentul a coborât la 6,92%.

„Împrumuturile mai uşoare pe pieţele financiare iau presiunea de pe aceste guverne să deruleze reforme structurale sau să intre în programe cu FMI. Ţările cu politici slabe şi datorie externă mare, precum Ungaria şi Ucraina, au o probabilitate mai redusă de îmbunătăţire a bonităţii şi vor rămâne vulnerabile la o înrăutăţire a condiţiilor din piaţă”, a declarat în februarie Alexander Moseley, manager de portofoliu la Schroders, din New York.

România a împrumutat de la FMI şi alte instituţii internaţionale 20 de miliarde de euro în 2009-2011, în contextul crizei financiare globale, însă a tratat ca preventiv acordul de finanţare pe care îl are în prezent. România nu a tras bani din actualul acord, de 5 miliarde de euro, încheiat în 2011. Fondul cere României să vândă pachete minoritare de acţiuni la companiile de gaze naturale şi energie nucleară.

Guvernul României a împrumutat la mijlocul lunii februarie 1,5 miliarde de dolari prin obligaţiuni pe zece ani, la un randament minim record de 4,5%. Randamentul se situa marţi la 4,46%.

Experienţa României arată că FMI nu este un remediu financiar, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului ungar la postul de televiziune M1.

„România a obţinut un împrumut stand-by şi tot a fost nevoită să vândă obligaţiuni, dar la ce condiţii a trebuit România să se supună?”, a afirmat el.

În cazul Serbiei, FMI a suspendat un împrumut de 1,3 miliarde de dolari în februarie anul trecut, după ce guvernul de la acea vreme nu a respectat ţintele fiscale.

Serbia poate atrage investitori în obligaţiuni şi fără sprijinul FMI, a declarat în ianaurie ministrul de Finanţe, Mladjan Dinkic. O lună mai trâziu, guvernul a emis obligaţiuni pe şapte ani de 1,5 miliarde de dolari, acoperind 75% din necesarul de împrumuturi externe pentru acest an. Randamentul s-a situat la un nivel minim record. Oficialii FMI vor reveni în mai în Serbia.

„Puterea de presiune a FMI s-a redus, deoarece ţările se pot fianţa de pe piaţă. Este o evoluţie negativă, întrucât ţările precum Ucraina au nevoie disperată de reforme şi de FMI ca ancoră pentru a împinge implementarea reformelor”, a declarat, în februarie, Tim Ash, analist la Standard Bank.