Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat miercuri preluarea Muntenia Invest şi indirect controlul asupra SIF Muntenia (SIF4) de către SIF Banat-Crişana (SIF1). Aprobarae ASF a fost ultimul aviz necesar pentru preluarea Muntenia Invest, administratorul activelor SIF Muntenia, de către SIF Banat-Crişana.
Investitorii nu au reacţionat vizibil după anunţ, astfel că preţurile acestor acţiuni nu au fost influenţate semnificativ de publicarea informaţiei.
Titlurile celor două SIF-uri au fost oprite de la tranzacţionare la ora 13:43, pentru informarea acţionarilor cu privire la decizia ASF. La acel moment acţiunile SIF Muntenia erau în scădere cu 2,26%, iar titlurile SIF Banat-Crişana coborau cu 1,71%.
La revenirea la transfer, la ora 14:35, scăderea titlurilor SIF Muntenia a ajuns pentru scurt timp la aproape 0,4%, însă apoi s-a întors la 2,2%, în timp ce acţiunile SIF Banat-Crişana au rămas pe minus cu aproximativ 1,7%.
La închiderea pieţei principale, titlurile SIF Muntenia erau cotate la 0,6745 lei, preţ cu 1,53% sub nivelul de marţi, iar acţiunile SIF Banat-Crişana erau în scădere cu 1,71%, la 1,09 lei. Titlurile SIF Muntenia au consemnat un rulaj de 361.000 de lei, iar acţiunile SIF Banat-Crişana de 744.000 de lei.
„Cel mai probabil informaţia era deja inclusă în preţ şi avem de-a face cu un fenomen de genul «buy the rumor – sell the news». O consolidare în domeniul fondurilor de investiţii tinde să implice o reducere a costurilor ca procent din activ. Totuşi, ca orice perioadă de tranziţie, astfel de preluări implică şi o oarecare volatilitate, pe măsură ce cele două culturi organizaţionale se amestecă într-una nouă (fiind vorba de două instituţii de calibru relativ egal)”, a declarat pentru MEDIAFAX Ovidiu Dumitrescu, directorul general adjunct al firmei de brokeraj Tradeville.
Acordul dintre SIF Banat-Crişana şi acţionarii Muntenia Invest a fost anunţat la mijlocul lunii februarie de cele două societăţi, iar la finele lunii iunie Consiliul Concurenţei şi-a dat avizul pentru realizarea acestei tranzacţii.
La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, s-a plasat cu 0,27% sub ziua anterioară, în timp ce indicele BET-NG, al titlurilor companiilor din sectorul energetic, a fost în creştere cu 0,4%.
Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a scăzut cu 0,58%.
Indicele extins BET-XT a coborât cu 0,44%, iar indicele extins BET-BK a scăzut cu 0,46%.
Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea (FP), iar BET-BK cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
La fel ca în precedentele şedinţe, rulajele au fost reduse în cazul celor mai multe acţiuni, transferuri de peste 20.000 de lei fiind înregistrate de titluri emise de doar 15 din cele 79 de companii listate pe primele trei categorii şi la secţiunea titlurilor internaţionale.
„În general lunile iulie şi august tind să înregistreze printre cele mai mici volume din an, în special pe fondul perioadei de vacanţă. Totuşi, pot exista şi excepţii sau evenimente care să menţină interesul investitorilor, cum ar fi o ofertă publică mult aşteptată sau mişcări importante pe pieţele externe”, a mai spus brokerul.
Lichiditatea pieţei, de numai 15,5 milioane lei (3,5 milioane euro), a fost cu 36% peste cea de marţi, de 11,4 milioane lei (2,6 milioane euro). Aproape trei sferturi din lichiditatea de miercuri a fost asigurată de transferuri cu titlurile Fondului Proprietatea, de 11,1 milioane lei.
În jurul orei 16:24 au fost transferate câteva pachete mai importante de acţiuni, în valoare cumulată de aproximativ 9 milioane de lei. La închiderea pieţei principale, titlurile Fondului Proprietatea erau cotate la 0,6335 lei, preţ în creştere nesemnificativă cu 0,08%.
Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat titluri de 109.000 de lei, faţă de 123.000 de lei în şedinţa precedentă.
La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în creştere cu până la 0,6%.