Decretul prezidenţial, care ar putea da Rusiei un „drept de super preempţiune” pentru a prelua acţiuni la companiile strategice de la acţionarii străini, reprezintă ultima lovitură dată investitorilor care au active ruseşti şi care înainte de invadarea Ucrainei valorau miliarde de dolari.
Începând din luna februarie 2022, Rusia a încercat să reducă participaţia şi influenţa străină la marile sale companii listate. Printre măsurile introduse se numără anularea programelor speciale de investiţii, concepute iniţial pentru a creşte fluxurile de capital internaţional în companiile ruseşti şi ocolirea băncilor globale în supervizarea acelor scheme, rezultatul fiind pierderi pentru unii investitori şi dispariţia unor acţiune pe care le deţineau.
Ivan Chebeskov, directorul departamentului de politică financiar din Ministerul rus de Finanţe, a declarat pentru Reuters că se discută în prezent amendamente la decretul prezidenţial şi că posibilele modificări ar da guvernului rus un „drept de super preempţiune” pentru a cumpăra acţiuni la companiile strategice la investitorii străini care doresc să iasă din acţionariat.
„Acest drept de super preempţiune va funcţiona numai în anumite cazuri, fiind vizate anumite companii”, a spus Chebeskov cu ocazia unui forum financiar care a avut loc la Moscova săptămâna trecută. „Lista exactă a companiilor nu a fost încă aprobată”, a precizat Chebeskov.
„Ideea este că această vizează doar acele companii strategice la care statul este deja acţionar. Cu alte cuvinte, este vorba de un număr redus de companii”, a spus Chebeskov, adăugând că este puţin probabil ca decretul prezidenţial să fie publicat înainte de sfârşitul anului.
Lipsa de claritate şi calendarul incert scot în evidenţă natura impredictibilă a modificărilor cadrului de reglementare cu care se confruntă investitorii şi companiile care vor să îşi reducă expunerea pe Rusia.
Dacă şi când decretul va fi adoptat, investitorii din ţările considerate ostile Rusiei este posibil să se confrunte cu o provocare şi mai mari în a recupera valoarea participaţiilor lor ruseşti, au declarat mai mulţi consilieri internaţionali de investiţii pentru Reuters.
Achiziţiile de către Moscova ale participaţiilor deţinute de investitorii străini ar urma să se facă la discounturi de cel puţin 50% faţă de valoarea de piaţă a acţiunilor, susţin consilierii. „Acest aranjament nu este în teorie o însuşire a unor active, dar efectele sunt similare pentru un vânzător îngrijorat”, spune Thomas J Brock, consultat financiar la firma americană Kaiser Consulting, unul din consilierii îngrijoraţi de impactul posibilului decret asupra investitorilor care mai au active ruseşti.
Luna trecută, directorul Carlsberg a spus că Moscova a „furat” afacerile din Rusia ale producătorului danez de bere, adăugând că refuză să negocieze un acord cu Guvernul de la Moscova, care ar legitima confiscarea activelor sale ruseşti.
De asemenea, investitorii se îndoiesc că Moscova va plăti în dolari pentru participaţiile lor. În luna octombrie Putin a semnat un decret care forţează unele companii exportatoare să îşi convertească o parte importantă din valuta lor, în încercarea de a consolida rubla rusească.
Doi din consilierii intervievaţi de Reuters au descris ultima iniţiativă drept un instrument de stângere de fonduri pentru Rusia, pe fondul semnalelor că Moscova începe să se confrunte cu probleme financiare de pe urma războiului din Ucraina. Potrivit analiştilor Moscova îşi direcţionează resursele spre armată, a majorat taxele pe companii şi se bazează pe prognoze optimiste privind veniturile la buget, în timp ce Banca Rusiei menţine dobânda de referinţă la un nivel de două cifre pentru a contracara o inflaţie ridicată.