INTERVIU Ioana Petrescu: Am job de 100.000$ care mă aşteaptă în SUA. Eu stau în România, dincolo de critici

ECONOMICA.NET: Aţi fost plecată la Washington. Ce s-a întâmplat acolo?

Ioana Petrescu: Am stabilit calendarul următoarelor vizite FMI în ţară. Vor veni într-o vizită tehnică la sfârşitul lui noiembrie, începutul lui decembrie, după alegeri, pentru a discuta în principal bugetul pe 2015, dar ei au o regulă să nu semneze sau să negocieze o scrisoare de intenţie cu un guvern interimar şi atunci ei vor să se întoarcă în ianuarie.

Pe data de 13 ianuarie. Vor veni în vizită oficială pentru a semna o scrisoare de intenţie cu noul guvern şi cu scopul de a face Article IV review , care se face o dată la doi ani pentru fiecare ţară.

În plus, am cerut sprijinul FMI-ului pe un program, despre care eu cred că este extrem de important, în care se verifică persoanele cu averi foarte mari. Programul acesta a început cu mai mult timp în urmă, s-au luat în vizor mai multe persoane cu avere de peste 20 de milioane de euro. Am restrâns, ca să spun, sfera la 30 de persoane despre care crede ANAF că n-au venituri care să justifice averea pe care o au.

ECONOMICA.NET: Vreun nume între astea?

Ioana Petrescu: Nu aş vrea să dau un nume. Dar e gândit să existe o verificare continuă a celor care au averi foarte mari, pentru a vedea dacă averile pe care le au se corelează cu veniturile lor.

ECONOMICA.NET: Ce înseamnă avere foarte mare?

Ioana Petrescu: Deci cum am spus, asta am discutat cu FMI-ul, să vină cu asistenţă tehnică pentru a fi siguri că acel proiect este de succes. Eu cred că toată lumea trebuie să-şi plătească taxele şi cu atât mai mult dacă sunt persoane cu averi foarte mari. Vrea să fiu sigură că acele averi au fost făcute în mod legal şi toate impozitele au fost plătite pentru banii care s-au câştigat.

ECONOMICA.NET: OK. Doar asta s-a discutat acolo? Au vreo idee despre o altfel de fiscalitate?

Am mai discutat în linii mari cum se va face bugetul. Ideea este să se lucreze tehnic la el în momentul în care vine echipa lor din noiembrie – decembrie. Evident, fiind un alt guvern. Bugetul însuşit de noul guvern ar trebui să fie agreat de cei de la FMI pentru a asigura semnarea scrisorii de intenţie în ianuarie.

ECONOMICA.NET: Ce alte măsuri fiscale s-au mai discutat?

Ioana Petrescu: De exemplu, pe linia reducerii evaziunii, am discutat posibilitatea ca FMI să ne ajute cu un program care să evalueze de ce nu se încasează tot TVA-ul care ar trebui să fie încasat. Şi, mai mult, noi ştim cât este ceea ce se cheamă VAT gap, dar nu ştim neapărat de unde vine, adică prin ce zone se scurg aceşti bani. Ei au un program şi o echipă tehnică care poate veni la noi să colecteze aceste date, să se întoarcă la Washington să le analizeze şi apoi să vină înapoi să implementeze acest program.

ECONOMICA.NET: De ce nu ştim pe unde se “scurge” TVA-ul?

Ioana Petrescu: În linii mari ştim de fapt unde este marea evaziune pe TVA, dar trebuie să ştim şi în detaliu acest lucru, iar această analiză este destul de sofisticată şi ei au făcut-o deocamdată doar pentru câteva ţări. Ar fi extrem de bine dacă am putea beneficia de acest ajutor tehnic din partea FMI.

ECONOMICA.NET: După Washington aţi fost la Ecofin

Ioana Petrescu: La Ecofin cred că cel mai important lucru pentru România care s-a discutat a fost tratamentul cheltuielilor de apărare date de conflictul din Ucraina. Acolo, ceea ce am cerut în numele României este ca aceste cheltuieli care sunt direct legate de conflictul de Ucraina să nu fie incluse în ajustarea deficitului bugetar. Vorbim de exemplu de mai mulţi piloţi care trebuie să survoleze spaţiul aerian, de echipament şi personal care trebuie să completeze comandamentul NATO care va fi pe teritoriul României. Sau vorbim de exemplu de centrul de Cybersecurity care va exista în România, care de asemenea va deservi Ucraina.

Am avut suport foarte puternic din partea Angliei, din partea Letoniei, din partea Franţei, din partea Slovaciei şi, în urma discuţiilor, Comisia şi preşedintele italian al Ecofin au concluzionat că de acum încolo Comisia Europeană va analiza de la caz la caz ce anume cheltuieli s-ar încadra în această regulă.

ECONOMICA.NET: Problema asta bugetară a fost ridicată exclusiv sau în premieră de România?

Ioana Petrescu: Noi am ridicat problema, dar într-un final am avut şi suportul altor ţări. Este totuşi un succes în momentul de faţă pentru că a fost o schimbare de opinie a Comisiei din iulie unde s-a spus „nu”, până astăzi în care concluzia a fost să analizeze acest lucru de la caz la caz. Este o schimbare şi s-a lucrat foarte mult pe acest subiect. Depinde de noi să ducem mai departe aceste discuţii şi să promovăm aplicarea regulii în acest mod, pentru că este în interesul nostru, dar este de fapt şi interesul Uniunii Europene, cum am şi încercat să le explic la Ecofin.

Dacă noi apărăm frontiera cu Ucraina, e drept, ne apărăm pe noi, dar apărăm şi restul Uniunii Europene. Dacă Doamne fereşte se întâmplă ceva la frontiera cu Ucraina sau în spaţiul aerian românesc, vor fi efecte negative nu numai asupra României, dar şi asupra Uniunii Europene. Vorbesc de scăderea investiţiilor, evident, euro se poate deprecia, costul de împrumut pentru ţările din UE poate să crească… Acestea sunt efecte asupra tuturor şi atunci e cazul să privim această problemă nu numai din punct de vedere al securităţii naţionale a României, dar şi din punct de vedere european.

ECONOMICA.NET: Iese România din recesiunea tehnică în T3?

Ioana Petrescu: Da, dar deocamdată nu ştim exact care este PIB-ul pe T3. Evident, noi avem Comisia de prognoză care face estimări…

ECONOMICA.NET:Comisia de prognoză a greşit de foarte multe ori şi nimeni nu mai are încredere în ea.

Ioana Petrescu: Au greşit în trecut şi FMI-ul şi organismele mult mai mari şi mai experimentate în prognoze, dar este o estimare. Estimarea lor pentru următorul trimestru este în jur de 0,5 -1% creştere economică, ceea ce înseamnă că motoarele economiei încep să funcţioneze mai bine. E adevărat că în ultimele două trimestre au încetinit un pic, dar trebuie să punem cumva în context şi acesta este că anul trecut creşterea a fost foarte mare şi este extrem de greu să ţii ritmul de la trimestru la trimestru. Şi pe de altă parte trebuie să ţinem seama şi de contextul european. Aici, dacă ne uităm la toate prognozele pentru zona euro, ele nu arată prea bine. Şi ultima prognoză arăta că în zona euro va fi o creştere de doar 0,7%. Totuşi, noi suntem optimişti. Prognoza de creştere economică pe acest an rămâne 2,8% cât a fost estimată în iunie.

ECONOMICA.NET: Ce facem cu acciza? De ce o schimbăm cum ne convine în fiecare an? De ce a fost decizia asta să se schimbe din nou calculul accizei pentru anul viitor?

Ioana Petrescu: În primul rând, nu s-a luat încă o decizie dacă acciza se va schimba sau dacă modalitatea de calcul se va schimba. În momentul de faţă există un grup de lucru care analizează mai multe posibilităţi. Aceste posibilităţi includ chiar ca ea să rămână la fel. Şi am luat în considerare mai multe scenarii, să fie calculată în lei, să fie calculată în euro. Să ţinem seama de cursul de la 1 octombrie, să nu ţinem seamă de cursul de 1 octombrie.

ECONOMICA.NET: Dar de ce nu am stabilit acciza pentru 2015 la 1 octombrie? Cum a fost de obicei până acum

Ioana Petrescu: Nu, nici anul trecut nu a fost decisă la 1 octombrie. Din câte ştiu eu a fost discutată împreună cu bugetul pe 2014 care a fost elaborat la începutul lunii noiembrie. Dar, de ce tot vorbim de 1 octombrie?

Acest curs de schimb era pus în calculul accizei pentru că la nivel european în fiecare an Comisia evaluează dacă eşti sub nivelul minim al accizei. În momentul în care ei calculează acest lucru evident că trebuie să folosească o rată de schimb pentru a compara accizele în toată Europa. Ei folosesc rata de schimb de la 1 octombrie şi atunci implicit cumva în calcul nostru al accizei a fost propusă şi această rată de schimb cu euro de la 1 octombrie. Nu înseamnă că acciza din România trebuie neapărat legată de această rată de schimb.

ECONOMICA.NET: Dar cu ce a nemulţumit cursul de la 1 octombrie?

Ioana Petrescu: Deci nu, nu a nemulţumit cu nimic. V-am explicat de ce această rată de schimb de la 1 octombrie a existat în formulă şi de ce cumva există noţiunea că ar trebui să venim cu o nouă acciză la 1 octombrie. Data de 1 octombrie este irelevantă aici. Totul este să avem un calcul bine definitivat al accizei care poate să fie la fel ca anul trecut până în momentul în care definitivăm bugetul pe 2015.

ECONOMICA.NET: Şi, ok, pentru buget e bună explicaţia, în schimb pentru firme, care încep să îşi facă bugetele chiar pe la 1 octombrie, este foarte greşită abordarea pentru că nu pot prezice ce vor plăti anul viitor.

Ioana Petrescu: De acord cu dumneavoastră, este important să avem mai multă predictibilitate din punct de vedere fiscal şi de aceea vom face publică această acciză de îndată ce terminăm calculul la ei.

ECONOMICA.NET: O face guvernul acesta sau guvernul următor?

Ioana Petrescu: Credem că Guvernul acesta o va face, pentru că, am mai spus, încercăm să facem o analiză cât mai bună, dar sunt de acord cu dumneavoastră că pentru predictibilitate ar fi bine să o facem publică cât mai repede posibil. 

ECONOMICA.NET: Ce i-aţi spune unui şofer de tir care străbate ţara şi nu mai alimentează în România din cauza suprataxei pe carburant, care a adus carburantul din România să fie mai scump decât acela din Ungaria sau din Bulgaria?

Ioana Petrescu: Le-aş spune că evident ca orice ministru de Finanţe îmi place să tai taxe, am tăiat mai multe taxe de când am venit, inclusiv CAS-ul şi taxa pe construcţii speciale şi am introdus şi neimpozitarea profitului reinvestit. Nu întotdeauna e posibil să tai pentru că, evident, avem nevoie de bani la buget să plătim salariile celor care lucrează la stat. Deci dacă şoferul respectiv are o soţie care lucrează la stat atunci, implicit, din banii aceştia se duc şi la ea.

Dacă are un copil care se duce la şcoală în România, atunci beneficiază de educaţie gratuită care e plătită din banii de la bugetul general consolidat. Dacă circulă pe străzile româneşti, acelea au fost construite din bani de la buget. Dacă are părinţi care sunt pensionari atunci şi aceştia beneficiază de aceşti bani.

Aceste lucruri i le-aş spune şi că evident fiecare dintre noi trebuie să ne plătim aceste taxe şi să contribuim la aceste bunuri şi servicii publice, i-aş mai aduce aminte şi de faptul că s-a redus CAS-ul cu cinci puncte procentuale, care înseamnă povară fiscală cu 20% mai mică. Şi l-aş întreba dacă angajatorul lui a folosit aceşti bani ori să îi crească salariul, ori să facă mai multe investiţii. Aceste lucruri aş încerca să le comunic şoferului respectiv.

ECONOMICA.NET: Totuşi preţul e preţ. Adică dacă e mai ieftin în Ungaria…

Ioana Petrescu: Pe de altă parte, noi avem şi programul de ajutor de stat în care returnăm 4 eurocenţi din cei 7 eurocenţi transportatorilor licenţiaţi care cumpără combustibil în mod legal.

Chiar în ultima săptămână, ieri de fapt, am trecut un HG în Guvern cu nişte îmbunătăţiri la modul în care se fac aceste restituiri. Au fost sugestii din partea asociaţiilor de transportatori. Şi sper în momentul acesta ca procedura să se accelereze şi cei care au dreptul să beneficieze de acest ajutor de stat să îl ia cât mai repede.

Dar vreau să subliniez că aici este vorba de o schemă de ajutor de stat şi că cei care beneficiază de ea trebuie verificaţi, trebuie să fim siguri că aceşti bani se duc numai la cei care sunt eligibili, adică cei care sunt licenţiaţi şi cei care cumpără combustibil în mod legal.

ECONOMICA.NET: Se face control înainte de returnare?

Ioana Petrescu: Deci există două tipuri de control. O dată transportatorii se duc la ARR, unde sunt bazele de date a transportatorilor licenţiaţi. Ei fac dovada faptului că sunt licenţiaţi şi în ce mod au cumpărat acest combustibil. Aceste date vin la Ministerul de Finanţe care analizează dacă sunt în regulă şi li se face plata. Ulterior, pentru că este vorba de o schemă de ajutor de stat suntem obligaţi să facem controale, dar nu la toată lumea, să vedem dacă aceşti bani au fost returnaţi în mod corect.

Şi mai sunt şi alte detalii. Nu trebuie să aibă datorii la bugetul de stat. Aici am mai nuanţat un pic condiţiile pentru că în urma discuţiilor cu transportatorii ei ne-au spus că mulţi transportatori au datorii la ANAF, dar pe de altă parte şi ANAF are datorii la ei. Şi atunci mi s-a părut că este corect ca dacă net ei nu au datorii faţă de ANAF să fie eligibili să ia acest ajutor de stat. Acesta a fost una din modificările pe care le-am introdus la sugestia transportatorilor.

ECONOMICA.NET: Când intră noua lege a pieţei de capital?

Ioana Petrescu: Cred că săptămâna viitoare (curentă – n.r.) s-ar putea să intre în şedinţa de Guvern. Este un proiect de lege la care s-a muncit foarte mult. Acum mai bine de un an, am fost la o cină cu domnul Isărescu şi mai mulţi investitori şi am discutat despre posibilitatea să avem o serie de măsuri, astfel încât România să se mute de la statutul de piaţă de capital de frontieră la statutul de piaţă emergentă.

S-a format un grup de lucru din care au făcut parte şi reprezentaţi ai BVB, şi ai Ministerului Finanţelor, şi ai Ministerului Justiţiei care au văzut  o serie de bariere care împiedică dezvoltarea pieţei de capital. Câteva dintre măsurile care apar în acest proiect de lege sunt legate o dată de creşterea pragului maxim de deţinere de acţiuni de la cinci la douăzeci la sută la BVB.

Ce înseamnă asta şi de ce am făcut-o? Practic în momentul acesta ridicând acest prag, încurajăm nişte investitori instituţionali mari să vină şi să participe şi în conducerea BVB. Acest lucru e important, pentru că ei vor avea în momentul acela un cuvânt de spus. Aceşti investitori mari vin şi cu guvernanţa lor corporatistă la noi, ceea ce va ajuta foarte mult. Un alt lucru pe care am încercat să îl facem este să facem viaţa investitorilor şi români şi străini mult mai uşoară.

În momentul de faţă, prin această lege, încercăm să dăm mai multe atribuţii Depozitarului Central. Să vă dau un exemplu. Prin Depozitarul Central se vor putea da şi dividende, dacă se vrea. De asemenea, dacă există un investitor străin care ar vrea să aibă un împuternicit în România şi acel împuternicit să se ducă la o AGA, nu mai trebuie să facă procedurile care în trecut erau destul de greoaie, se făceau în trei luni. Acum se pot duce la Depozitarul Central şi pot trimite toate hârtiile de care are nevoie împuternicitul. Un alt lucru pe care l-am făcut a fost că termenul de plată a dividendelor s-a redus la maxim 30 de zile din momentul în care apare publicat în Monitorul Oficial, acestea sunt câteva dintre măsurile care sunt în proiectul de lege. Eu sper să treacă acest proiect de lege destul de repede, pentru că în martie anul viitor se va decide indexul MSCI, Morgan Stanley Composite Index, care arată dacă România rămâne piaţă de frontieră sau a devenit piaţă emergentă. Dacă noi trecem această lege înainte de momentul în care ei fac acest index, atunci avem şanse să trecem de la piaţă de frontieră la cea emergentă.

ECONOMICA.NET: La SIF se desfiinţează pragul, nu?

Ioana Petrescu: Aici sunt mai multe prevederi şi nu aş vrea să vă dau un răspuns final, pentru că noi am avut mai multe… Noi am cerut puncte de vedere şi de la Comisia Europeană şi la BNR, am discutat cu mediul de afaceri şi acum pe anumite detalii mai există unele modificări şi vom vedea cum va ieşi în forma finală în şedinţa de Guvern.

Nu aş vrea să dau ceva greşit până nu văd ultima formulă.

ECONOMICA.NET: Sunteţi mulţumită de ANAF?

Ioana Petrescu: În ultima perioadă s-au mai eficientizat, rezultatele la colectare au fost mult mai bune decât în trecut. Au făcut planul, suntem acum la 105% din planul pentru primele 9 luni din an. Dacă vor continua în acest ritm, voi fi mulţumită.

ECONOMICA.NET: Care e explicaţia scăderii foarte, foarte mari a cheltuielilor de capital?

Ioana Petrescu: Nu ştiu, nu e treaba mea neapărat să încurajez fiecare ministru să îşi cheltuiască banii pe care îi are în buget. Eu ceea ce am făcut, şi împreună cu ministrul de Buget, a fost să lăsăm aceşti bani care au fost alocaţi către investiţii cât de mult posibil în bugetul lor pentru a le da posibilitatea să îi cheltuiască. Deci iniţial în buget au fost prevăzuţi 6% din PIB pe investiţii. I-am lăsat acolo 9 luni. Acolo unde am văzut că nu s-au cheltuit, am mai tăiat din ei şi am dat acolo unde era nevoie. Şi acolo unde s-a tăiat să ştiţi că am lăsat cam cât a fost pe primele 8 luni. Din punctul meu de vedere, al Ministerului Finanţelor, nu pot să vă dau un răspuns acum, de ce nu s-au făcut cheltuieli. Fiecare ministru trebuie să îşi facă o analiză proprie. Dar cred că e bine să facă această analiză repede, ca să ştim cum să fundamentăm viitorul buget.

ECONOMICA.NET: Aveţi o imagine proasta în România. De când aţi preluat portofoliul de la Finanţe au fost în public nenumărate glume despre pregătirea dvs. profesională. S-a pus la îndoială pregătirea la Harvard. De ce credeţi că aveţi imaginea asta? 

Ioana Petrescu: Aici cred că merită precizat că există critici constructive şi critici care se fac de dragul criticilor şi din păcate am observat că în România există o foarte mare tendinţă să facă mai ales critici de dragul criticilor. E parcă un sport naţional. Guvernul critică preşedinţia. Preşedinţia critică guvernul. Un ministru îl critică pe altul, un ministru critică fostul ministru, fostul ministru critică actualul ministru. Sindicatele critică miniştrii, miniştrii critică sindicatele. Sindicatele se critică între ele. Acum, critici constructive sunt de dorit, pentru că îţi fac activitatea mai bună. La mine la cabinet se ştie că oricine poate să vină şi să critice ceea ce am făcut şi să îmi spună dacă crede că, de fapt, se poate face în alt mod.

Nu avem prea multe din acestea. Să vă dau câteva exemple de ce văd eu că criticile astea sunt mai ales de dragul criticii. Au fost tot felul de voci acum câteva luni că m-am dus să mă plimb până la Bruxelles, când am discutat cu comisarul european despre cheltuielile de apărare. Practic s-a luat în râs toată vizita respectivă. Vă asigur că nu m-am dus acolo să mă plimb. Am avut discuţii cu comisarul atunci, am avut bilaterale după aia cu fiecare ministru de Finanţe şi iată că acum câteva zile poziţia Comisiei Europene referitoare la cheltuielile militare s-a schimbat.

Alte critici. S-a criticat modul în care vom acoperi presupusa gaură care vine din scăderea CAS. Noi am venit cu un plan şi o formulă şi am prezentat-o şi în Parlament şi am prezentat-o şi opiniei publice, foarte bine.

A fost o măsură foarte criticată, dar a fost votată de aproape toată lumea, inclusiv cei care au criticat modul în care se va compensa scăderea CAS. O critică constructivă ar fi fost ca cei din opoziţie să vină cu un alt plan de acoperire a scăderii CAS. Am înţeles că până şi ei sunt de acord că e o măsură foarte bună.

Sau preşedinţia să vină cu un alt plan, sau think-tank, sau mediul academic. Aceea ar fi fost o critică constructivă. Ceea ce faceţi nu e bine, dar noi venim cu alternativă. Când cu studiul de reducere a CAS, mai întâi: A! de ce nu am făcut unul? L-am făcut de fapt. De ce nu l-am făcut public? L-am făcut şi public.

Dar nimeni nu s-a gândit să vină cu ceva constructiv să spună: dar stai un pic, noi ne gândim la CAS-ul acesta de foarte mult timp. Amintiţi-vă că n-am venit eu cu ideea. Eu, Parlament, puteam să vin cu un studiu. Eu, think tank, eu, mediul academic.

Nu am auzit niciodată pusă problema şi în felul acesta. Dacă ar fi venit cu alt studiu care arăta altceva sau alt impact, atunci aceea ar fi fost o critică constructivă. Am fi discutat pe date şi am fi discutat pe nişte lucruri foarte clare.

Acum, eu nu sunt o persoană să se plângă că o critică unul sau altul. Am înţeles cumva, ca să zic aşa, care e problema şi încerc cumva să o remediez, în sensul ca în viitor să avem mai multe critici constructive decât critici de dragul criticilor.

Şi încă un lucru aş vrea să adaug pentru că aţi pus această întrebare. Să ne gândim un pic şi care e impactul asupra altor tineri care ar vrea să se întoarcă în ţară. Pentru că noi spunem tot timpul public că vrem să se întoarcă tinerii în ţară, vrem să contribuie, dar pe de altă parte când cineva se întoarce doar se aruncă cu noroi. Şi vreau să fie şi foarte clar, eu am mai spus lucrurile astea, dar văd că nu prinde: m-am dus în SUA pe bursă. Plătită de americani. Tatăl meu nu a fost implicat în politică, nu cunoaşte nici un politician, nici eu nu am cunoscut vreun politician înainte să îl întâlnesc pe domnul Ponta în Washington. Am o slujbă în Washington care mă aşteaptă, care e plătită cu aproape 100.000 de dolari pe an.

ECONOMICA.NET: Cum se cheamă?

Ioana Petrescu: Universitatea Maryland.

ECONOMICA.NET: Şi care e slujba acolo?

Ioana Petrescu: Sunt profesor la Universitatea Maryland. Nici slujba asta nu mi-a obţinut-o tata, nu mi-a obţinut-o altcineva. A fost un concurs unde au fost între 500 şi 1.000 de candidaţi pe un loc.

Am venit aici ca să încerc să ajut. Trebuie să fim atenţi un pic şi cum ar gândi poate un tânăr român, din afară, care vrea să se întoarcă. Pe de o parte, există beneficiul că vii şi contribui la anumită schimbare şi îţi impui punctul de vedere şi politici despre care crezi că sunt cele mai bune. Există pe de altă parte costurile, că vii aici pe un salariu mult mai mic decât acolo şi că munca este extrem de stresantă şi se munceşte până la 11 noaptea cam în mod normal, în fiecare zi. Dacă mai adăugăm la asta şi critici neconstructive şi înjurături e foarte posibil ca balanţa să se încline în a nu te întoarce.

Se întâmplă că pentru mine consider că beneficiul de a schimba ceva este mai mare decât toate celelalte negative, dar trebuie să ne gândim un pic şi care sunt efectele şi pe termen lung. De fiecare dată se spune… politic, vrem un profesionist să fie numit acolo. Nu mai vrem aceleaşi nume reciclate care sunt binecunoscute, vrem ceva nou. Atunci când vine ceva nou poate tratăm lucrurile şi altfel.

Mai întâi eu zic că e normal să laşi omul să îşi facă treaba şi pe urmă să analizezi ceea ce a făcut şi nu să îl etichetezi de la început.

ECONOMICA.NET: Sunteţi mulţumită de salariu de ministru?

Ioana Petrescu: Sunt mulţumită de ceea ce pot să realizez aici. Salariul mic şi alte lucruri mai puţin plăcute ale jobului le pun în balanţă cu ceea ce se poate realiza cât stau aici. Şi deocamdată balanţa asta înclină spre schimbările pe care le-am putut face, inclusiv piaţa de capital, inclusiv CAS-ul, spaţiul virtual privat, tăierea de 92 de taxe. Aceste lucruri atârnă destul de greu în balanţă.

ECONOMICA.NET: O întrebare de la colegi. Ce cursuri aţi ales să faceţi la Harvard?

Ioana Petrescu: La Harvard am terminat masteratul şi doctoratul. În afară de cursurile care sunt cerute pentru toată lumea, care astea sunt cursuri de un an de macroeconomie, microeconomie, un curs de econometrie, de istoria a economiei, am ales finanţe publice. Şi acesta este un curs de un an care include şi taxare, şi cheltuieli şi toate aspectele de finanţe publice. Şi am mai ales cursul de economia securităţii naţionale. Era un curs care abia atunci se înfiinţase, că era după 9/11. Şi a fost extrem de interesant şi până la urmă unul dintre domeniile mele este economia de securitate naţională.

ECONOMICA.NET: Ce veţi face după ce vi se termină mandatul?

Ioana Petrescu: Deocamdată nu mă gândesc la asta pentru că am foarte multe de realizat acum, foarte multe lucruri care le gândim de pe acum. Pentru anul viitor. Şi când va veni timpul voi vedea. Eu încă mai am jobul din SUA. Deci…

ECONOMICA.NET: Deci nu rămâneţi în România după mandat.

Ioana Petrescu: Nu am spus asta, am spus că doar că nu e timp să mă gândesc la asta. Bugetul pentru anul viitor ne ocupă tot timpul.

ECONOMICA.NET Dar la un moment dat se termină mandatul, adică oricât ar dura, ştiţi…

Ioana Petrescu: Nu ştiu, o să îmi iau un abonament la piscină şi o să stau în ea, nu mai ies din piscină.