„Nu s-a discutat despre accelerare, însă trebuie să înţelegem cum se realizează aceste proiecte. Sunt proiecte de infrastructură unde participă mai mulţi parteneri. Nu este un proiect naţional. În cazul României, spre exemplu, avem cele două mari proiecte care ne interesează în mod deosebit, aceleaşi proiecte interesează Polonia şi pe alţi parteneri – Via Carpathia şi Rail2Sea. Nu trebuie să ne imaginăm că vom face o autostradă nouă cap coadă de la Baltică până la Marea Neagră. Această legătură va conţine părţi de drum rapid şi autostradă care deja există, ideea este de a le lega în aşa fel încât să avem o conexiune fluidă. Acelaşi lucru este valabil şi pentru legătura pe calea ferată. Ministerele de Transport din statele noastre negociază de ani de zile aceste chestiuni şi cum la noi se realizează în fiecare an şi porţiuni de autostradă şi porţiuni modernizate de cale ferată, acelaşi lucru se întâmplă în Polonia, în Letonia şi peste tot, însă pentru a avea conexiunea finalizată evident că este nevoie de mai mult timp. Accelerarea se poate întâmpla în plan naţional. De exemplu, după ce terminăm aici acest summit, voi avea o întâlnire cu premierul şi, probabil, şi cu miniştrii de resort pentru a vedea noi, în România, cum putem să accelerăm implementarea acestor proiecte. În paralel vom începe şi contactele cu Ucraina să vedem care dintre aceste proiecte existente – vă amintiţi probabil că în 2018, la Bucureşti, am început o listă de proiecte de investiţii prioritare care se potrivesc pentru a fi conectate şi în Ucraina”, a spus şeful statului, în conferinţa de presă comună cu omologii din Letonia, Egils Levits, şi Polonia, Andrzej Duda.
El s-a declarat convins că la Summitul I3M care va fi găzduit anul viitor la Bucureşti vor exista mai multe date şi se va şti cum pot fi dezvoltate şi accelerate noile proiecte de interconectare.
Cei trei preşedinţi au fost întrebaţi în conferinţa de presă dacă la summitul de la Riga s-a discutat despre accelerarea proiectelor de interconectare ale Iniţiativei, în contextul războiului din Ucraina.
Preşedintele Poloniei a precizat că lucrările privind proiectele de interconectare sunt intense în ţara sa.
„În ceea ce priveşte Via Carpathia (…) sentimentul meu este că în Polonia nu putem să grăbim mai mult decât deja o facem, pentru că nu de mult deja a fost deschis un nou segment între Rzeszow şi Lublin al acestei căi. În acest moment este în construcţie segmentul dintre Rzeszow şi graniţa cu Slovacia. (…) Lucrările de construcţie sunt foarte intense la noi şi ne-am dori ca şi în Slovacia aceste activităţi să înceapă şi ne bucură faptul că Guvernul Slovaciei şi-a declarat dorinţa de colaborare şi că aceste acţiuni vor face ca această conexiune să se închidă şi să meargă către Ungaria. În ceea ce priveşte chestiunile interconectivităţii în domeniul gazului, pot să spun că lucrările s-au derulat indiferent că ne temeam sau nu ne temeam sau nu ne aşteptam la un conflict armat în Ucraina. Lucrările erau şi aşa în curs de derulare. La începutul lui mai am deschis interconectorul de gaze între Polonia şi Lituania şi de aceea în câteva zile vom deschide interconectorul Polonia-Slovacia, care la rândul său va face posibil transportul gazului din Polonia către Ucraina prin Slovacia”, a spus Duda.
Şi preşedintele Letoniei a subliniat că este nevoie de focus pe proiectele naţionale de infrastructură.
„Interconectorul va continua către Letonia şi Estonia, deci în zona ţărilor baltice. (…) Va fi construit un nou terminal energetic care va fi benefic nu doar pentru Letonia, ci pentru toate cele trei ţări baltice şi astfel proiectele noastre naţionale contribuie la intensificarea interconectării. Pe lângă aceasta mai avem şi alte proiecte care vor fi finanţate din fondul de investiţii pentru a avea o mai bună interconectivitate”, a spus Egils Levits.
Conferinţa de presă a avut loc după Summitul Iniţiativei celor Trei Mări (I3M), desfăşurat la Riga. Cu ocazia summitului a fost adoptată o declaraţie. Ucraina a promit statut de stat partener al Iniţiativei.