El a precizat că discuţiile de la Consiliul European au fost foarte dificile, subiectele importante fiind statutul Marii Britanii în UE şi criza migraţiei.
„S-a ajuns la un acord în relaţia dintre Marea Britanie şi UE. (…) Pentru România subiectul beneficiile sociale şi libera circulaţie a lucrătorilor a avut o importanţă majoră. Am cerut ca acordul să respecte pe deplin drepturile cetăţenilor români şi care lucrează în Marea Britanie”, a spus Iohannis, la Bruxelles, la finalul reuniunii Consiliului European.
El a adăugat că la reuniunea Consiliului s-a decis crearea a două mecanisme în cazul Marii Britanii, unul fiind de salvgardare prin modificarea ulterioară a legislaţiei europene, care va limita accesul cetăţenilor UE la o categorie restrânsă de prestaţii specifice necontributive, prestaţii specifice numai pentru această ţară.
„Mecanismul este nediscriminatoriu, aplicabil tuturor cetăţenilor UE şi care are un caracter excepţional. Va putea fi aplicat pe o perioadă de timp de maximum şapte ani. Cetăţenii români care lucrează deja pe piaţa de muncii în Marea Britanie – atenţie, foarte important – nu vor fi afectaţi de mecanism. Acesta priveşte doar eventualii lucrători care vor intra pe piaţa muncii în Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului, dar şi aceştia îşi vor recupera accesul la aceste prestaţii gradual, pe parcursul unei perioade de patru ani. Noi ne-am implicat foarte mult în această chestiune şi suntem foarte bucuroşi că negocierea a dat acest rezultat”, a spus şeful statului.
El a precizat că al doilea mecanism va permite Marii Britanii să indexeze alocaţiile pentru copii rămaşi acasă ai lucrătorilor altor state membre ale Uniunii, punctând că şi în acest caz decizia are un caracter nediscriminatoriu şi ţine cont de diferenţele dintre statele membre.
„Marea Britanie va putea aplica indexările pentru cererile de alocaţii care vor fi prezentate după intrarea în vigoare a mecanismului. Este important pentru lucrătorii UE stabiliţi în Marea Britanie care primesc deja alocaţii pentru copii rămaşi acasă, indexarea se va putea aplica doar începând cu anul 2020. (…) Aceste reglementări nu intră automat în vigoare, ci vor fi supuse încă unui proces legislativ”, a mai spus Iohannis.
Şeful statului a subliniat că mecanismul de indexare nu va fi extins de la alocaţiile pentru copii la alte prestaţii sociale.
„România a obţinut în cursul negocierilor amendarea textului deciziei prin care solicitările de restricţionare a liberei circulaţii a persoanelor în conformitate cu articolul 45 al Tratatului UE vor trebui să fie făcute pe baza unor justificări solide. Este un lucru foarte important, fiindcă astfel vor fi evitate situaţii în care se iau decizii pur politice fără o motivaţie foarte serioasă. România a obţinut acest lucru prin negocieri foarte aplicate şi foarte bine pregătite altfel decât alţii care au vorbit poate un pic mai mult şi au obţinut probabil ceva mai puţin”, a conchis preşedintele Iohannis.