Iohannis despre retragerea Exxon din Marea Neagră, după întâlnirea cu Trump: Cred că vom primi clarificări în următoarea perioadă

Exxon Mobil a trimis o scrisoare în care înștiințează părțile interesate despre intenția de a ieși din proiectul Neptun Deep, fie prin vânzarea integrală a companiei care are drepturile de extracție, fie prin vânzarea cotei sale de 50% din drepturile din perimetrul din Marea Neagră. Puteți citi mai jos scrisoarea trimisă de Exxon.

Informația lansată în mediul public la jumătatea lunii iulie, având atribuite surse guvernamentale, referitoare la faptul că gigantul american ExxonMobil nu renunță la proiectul gigantic de exploatare a gazelor din Marea Neagră, ci este preocupat să aducă un nou partener în proiect este falsă.

Realitatea este că grupul american a informat în scris cel puțin trei actori implicați în proiectul din Marea Neagră că intenția este să plece: Guvernul României, Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și OMV Petrom, compania care este partener în proiect.

Scrisoarea, care are un înalt caracter de confidențialitate, a putut fi consultată de noi. Acolo scrie negru pe alb că Exxon intenționează să vîndă subsidiara sa din România, ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) sau cota sa de 50% din proiectul Neptun Deep, iar discuțiile cu potențialii cumpărători vor demara „în săptămânile”.

Iată ce scrie în scrisoare:

„După cum am discutat recent, ExxonMobil intenționează să ofere spre achiziție compania ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) sau interesele în blocul XIX Neptun și se așteaptă să înceapă discuțiile în următoarele săptămâni cu entitățile (third parties) interesate care vor fi implicate în procesul de ofertare. Mai întâi, consultanții noștri, secundați de potențialii cumpărători și consultanții lor, vor avea nevoie de informații referitoare la blocul Neptun Deep, clasificate de ANRM ca secrete, și care trebuie dezvăluite acestora. EMEPRL solicită respectuos ANRM să fie de acord cu această procedură de desecretizare. Toate informațiile dezvăluite către părțile terțe vor fi protejate de un acord de confidențialitate care va fi în vigoare la acel moment”

EMEPRL deține concesiunea pentru 50% din blocul Neptun Deep și este și operator. Firma este înregistrată în Bahamas și controlată 100% de gigantul american.

Exxon a înștiințat așadar toate părțile interesate despre intenția de a ieși din proiectul din Marea Neagră, și a indicat și căile: fie prin vânzarea directă a firmei care are concesionat 50% din perimetru (varianta în care statul român ar avea mai puține de zis), fie prin vânzarea cotei sale de 50% din concesiune, variantă în care ar fi nevoie de acordul ANRM. 

Informația despre potențialul exit al Exxon din Marea Neagră a apărut la jumătatea lunii iulie. Publicaţia G4Media a anunțat că reprezentanții ExxonMobil au transmis premierului Viorica Dăncilă și șefului ANRM că vor să dea acces altor companii la datele din proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră în vederea unei vânzări a licenței. Publicația cita surse din industrie și din Guvern. Este vorba, evident, despre această scrisoare.

Ulterior însă, surse guvernamentale au negat informația, pentru agenția națională de presă Agerpres.

„Mai caută un investitor, vor să mai aducă pe cineva în proiect, un al treilea partener, dar Exxon va rămâne operator. Nu au venit deja cu un nume. Acesta este un proces de durată, este vorba de mai multe luni în care Agenţia pentru Resurse Minerale să aprobe acest lucru, iar noul partener are dreptul să consulte datele” au spus reprezentanții Guvernului, pentru Agerpres.

După cum ați citit mai sus, informația data de sursele guvernamentale este falsă. Exxon a anunțat că intenționează să renunțe la perimetrul din Marea Neagră.

Compania americană nu a dorit să comenteze nici informația G4Media, nici pe cea a Agerpres.

Petrom, partenerul comercial al Exxon, care are celelalte 50% din drepturi, de asemenea! „Nu avem comentarii privind Exxon. Întrebările trebuie adresate acestuia. Pe partea de operare este un document confidenţial şi nu facem comentarii legate de un document confidenţial”, a spus și ieri Christina Verchere, şefa Petrom.

De ce pleacă americanii

Motivele sunt cele despre care atât companiile petroliere, cât și presa, au relatat de ani de zile.
Cadrul fiscal s-a înrăutățit prin noua lege offshore, în sensul creșterii taxării, investițiile nu sunt deductibile în momentul demarării producției, și nu există certitudinea stabilității fiscale, poate cea mai importantă solicitare pe care o au companiile pentru derularea acestui proiect care ar urma să furnizeze gaze timp de 30 de ani şi în care trebuie investite miliarde de dolari-deja s-au cheltuit circa 1,5 miliarde. În plus, companiile au fost obligate să vândă 50% din viitoarele gaze pe piața la vedere din România. Pe lângă legea offshore, a apărut și OUG 114, care reglementează la loc piața de gaze și, în plus, capacitatea de interconexiune cu piețele europene lichide, acolo unde ar trebui să se comercializeze o parte din gaze (România nu le poate consuma pe toate) nu este suficientă.

Să mai așteptăm ceva?

În contextul noii politici a Executivului de la București, oficial se spune că România dorește acest proiect și că au loc discuții cu companiile. În data de 26 iulie, noul ministru de externe, Ramona Mănescu (tot de la ALDE) a declarat că parteneriatul cu Exxon, „presupune ca şi noi să facem nişte paşi într-o direcţie aşteptată”.
„Dorinţa noastră este ca un partener aşa cum este Exxon să rămână şi să lucrăm cât mai mult şi cât mai bine împreună. Sigur că asta presupune ca şi noi să facem nişte paşi într-o direcţie aşteptată. Până la urmă, cred că lucrurile se vor aşeza, vor intra pe un făgaş normal, şi chiar îmi doresc ca în foarte scurt timp să clarificăm această poziţie. Și doamna premier îşi doreşte acelaşi lucru”, a declarat Ramona Mănescu.

Acum câteva zile, și ministrul Energiei, Anton Anton, a avut o poziție similară. Anton a spus că „vrem să continuăm discuţiile cu Exxon, vrem să încheiem aceste negocieri cât se poate de repede, este o chestiune pentru care ALDE insistă”, dar nu a vrut să dea mai multe detalii despre ce se mai negociază.

Ieri, unul dintre personajele din umbră implicate în discuţiile din trecut pe marginea proiectului, şi care a încercat, declarativ, să maximizeze profitul pe care statul urma să-l aibă din această afacere, dar afectând negativ profitabilitatea companiilor care urmau totuşi să scoată gazele-se pare până sub limita de profit acceptată de investitori, şi-a dat demisia. Este vorba despre Dorinel Ursărescu, consilier al preşedintelui ANRM, potrivit unei ştiri publicate de Financial Intelligence.

ExxonMobil şi OMV Petrom explorează blocul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, unde rezultatele preliminare au indicat rezerve de 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze (România consumă 11 miliarde pe an), însă companiile au amânat decizia de a merge mai departe cu etapa de extracţie. Ultimul mesaj al Christinei Verchere, CEO al Petrom pe aceasă temă, îl puteți vedea aici:

Petrom către Guvern: Avem nevoie de stabilitate legislativă, cât mai repede posibil, pentru a demara proiectul Neptun Deep

S-a închis fereastra de oportunitate?

În ultimii ani, decidenţilor români li s-au explicat mecanismele de funcţionare ale proiectelor de petrol şi gaze, mai ales offshore, inclusiv despre extraordinara fereastră de oportunitate pe care o oferă Neptun Deep. Descoperirea a fost făcută în 2012, dar se pare că, din lipsa de decizie, apoi din modificările legislative cu creşterea taxării şi impunerea de bariere comerciale (protecţioniste şi, declarativ benefice pentru România), proiectul nu mai este interesant pentru Exxon. Neptun Deep era oricum cel mai scump proiect de explorare al americanilor, potrivit relatărilor din presă, iar oficialilor români li s-a explicat că proiectul din Marea Neagră concurează cu altele la nivel global. Este o logică simplă, a barililor cei mai profitabili: investiţiile sunt făcute acolo unde din exploatarea ulterioară, se obţin rate de profitabilitate mai mari, şi/sau, cu riscuri cât mai mici din scoarerea şi apoi, vânzarea gazelor.

La şapte ani de atunci, Rusia este aproape să termine încă doouă gazoducte ca să aducă gaz Europei (unul exact în zona noastră-Turk Stream), din zona caspică e aproape gata încă unul (TAP TANAP) deci piaţa pentru gazul de la noi se limitează, acceptând şi că ar fi gata la timp la noi conductele pentru a-l putea transporta şi vinde. În plus, tot Exxon a făcut una dintre cele mai mari descopriri de gaze onsfore chiar în acest an, aproape de noi, în Cipru, cu rezerve probabile mult peste cele din Marea Neagră.

Mai mult, compania americană, care are acum peste 40 de proiecte de explorare la nivel global, pare că îşi nuanţează şi mai mult strategia de a pune banii în zone unde câştigul este pe măsură. Este sugestiv să vă spunem că scoate la vânzare tot portofoliul upstream pe care îl deţine în Norvegia (cel mai mare producător de gaze din Europa), parte a unei straegii globale, tranzacţie care, dacă se va face, va fi a doua ca mărime din ţara scandinavă, după cea prin care compania petrolieră Statoil (acum Equinor) a fuzionat cu Norsk Hydro, acum 13 ani.